Page 3 - Calauza_1990_33
P. 3
CĂLĂUZA • NR. 33 • 1990 Pag 3
In curîiul — serialul nostru î
Este vinovat generalul Iulian Vlad? Jlăscaala penttu pătnînt a DRAGOSTE SI AMBIŢIE —
ţâtanilat din Şteia despre JAKIE IvEN.NED»
Fostul şef al securităţii a ajuns în boxa acuzaţilor. îi reţinem ONASS1S
figura de pe ecranele televizoarelor în primele clipe ale Revoluţiei.
Se parc că chiar a fost de partea Revoluţiei sau a loviturii de 2. Au sosit imediat, la faţa în felul acesta, celor dislocaţi
stat... Nu vrem să punem întrebări şi să răspundem tot noi. Dar locului : Ministrul Agriculturii prin satele de munte li s-au a-
parcă din nou există o mînă care „mînuieşte" hăţurile României. — Angelo Niculescu —, Procu tribuit terenuri în schimb, prin
Am vrea să grăiască, pentru prima dată, gura noastră minciună.- rorul general — Emil Georges- satele mai apropiate ca : Birtin,
cu, primul secretar per al jude Cărăstău, Tîrnava etc. S-a în
ţului — Ioachim Moga, prim pro fiinţat un magazin al Cooperaţiei
curorul judeţului — Victor Cioa de consum în sat şi s-a trans
Progres alimentar! ră, toate organele de securitate ferat învăţătorul din localitate
şi Miliţie din judeţ, în frunte cu
la Şcoala satului, numai Gospo
Baicu şi Demeter, precum şi tot dăria de Stat să rămînă în con
Sîntem informaţi că la unele magazine „Alimentara" din Hu
nedoara, ciocolata s-a vîndut... pe tichet ! Cîte 50 g de persoană. activul judeţean de partid. tinuare.
Şi cum ciocolata era de 100 g. ea s-a împărţit în jumătate. Asta în cîmp, ţăranii strîns uniţi — Totuşi, după puţin timp, an de
da, progres !! şi-n special femeile — cu dife. an, terenurile atribuite şi lucrate
rite unelte agricole în mînă (furci, de unii ţărani, au fost schimbate
sape, etc.), au protestat vehe şi date altora, după bunul plac
ment împotriva nedreptăţilor ca şi după alte obişnuite criterii ale
re li s-au făcut, vociferînd, prin- ing. Iordan şi tehnicianului Stă-
zînd, şi trăgîndu-i de cravată pe nescu, de la Direcţia Agricolă
Ioachim Moga şi pe Victor Cioa judeţeană. (Oare acuma mai sînt
ră invitîndu-i să părăsească ime acolo ?).
diat hotarul satului. în felul acesta, s-a reuşit a se
Nimeni n-a putut fi arestat. suspecta şi a se învrăjbi ţăranii
O săptămînă întreagă, echipe satului, între ei.
speciale formate din cîte oPt Halal omenie!
pînă la zece „tovarăşi**, au um Revoluţia din Decembrie 1989, In data de 10 septembrie a.c.
blat din casă în casă, pentru a a pus capăt tuturor necazurilor d-na Tonţa Elena, din Bradi
lămuri şi a linişti populaţia sa. şi suferinţelor îndurate de ţăranii handicapată neuromotorie, mer-
din satul Steia. Şi-au văzut visul
tului. Ba, a fost chemat şi de la de veacuri împlinit, ajungînd din gind să ridice butelie pentru a-
Timişoara, Mihuţ Aurel, secre ragaz, a fost trimisă de dl. maior
Teucan să aştepte la rînd...
tar de partid la judeţul Timiş, nou stăpîni pe pămintul moştenit Cred că e vorba de o neînţe*
din moş-strămoşi. în luna Mar
pentru a-şi lămuri părinţii şi pe tie 1990, ţăranii din satul Şteia, legere... Probabil că dl. ofiţer de
sora sa Emilia, căsătorită Feier, prin înţelegere şi bună voinţă poliţie a crezui că d-na Tonţa
să se liniştească şi să nu se mai şi-au recunoscut holdele. le-au l-a rugat pe D . eu să se nas
că plină de suferinţe fizice doar
revolte. arat şi semănat, bucurîndu-se din pentru a lua mai lesne o butelie.-
După multă insistenţă şi ame plin că lupta lor („răscoala pen Felicităm anticipat pe toţi acei
ninţări, ţăranilor li s-a promis tru pâmînt"), de acum 20 de ani care sînt „vigilenţi" faţă de niş
că li se va face dreptate dacă se nu a fost zadarnică. te bieţi oameni nenorociţi de
liniştesc. IVIIIIAI POPOVICI soartă ! ION ALBU
Convorbirea personală a dr. Petru Groza cu generalisimul Stalin Pe urmele materialelor publicate
(Expozeul d-lui prim-ministru dr. Petru Groza făcut în şedinţa Considerăm de datoria noas 0 datorie neachitată de 3 159 i
Frontului Plugarilor) tră, de a reveni la articolul lei ! Nu cunoaştem pe unde a j j
„Un miner de la Deva doar locuit şi ce a mai făcut între
me într-un beci pe str. Dra- timp Buczi I., dar dînsul re
Dar să ies din această paran Am vorbit despre experienţa so fiinţăm Centre de maşini agri goş Vodă nr. 10", publicat de apare după revoluţie, cu soli
teză şi să mă întorc la vizita mea vietică în agricultură. Cunoştea cole cit mai numeroase şi cit mai ziarul dvs. nr. 31/1990, pentru citarea unui apartament cores-
de la Moscova. Să vă vorbesc şi înţelegea perfect evoluţia plu bine utilate. Lucrînd astfel vom a elucida un caz considerat ca punzâtor. în conformitate cu
mai departe." Am avut o între gărimii româneşti. M-a sfătuit să ridica nivelul plugărimii şi a in deosebit. Este vorba de cazul legile în vigoare, a fost îndru.
vedere cu Generalissimul Stalin, rămin la proprietatea individua. dividului spre a-1 face capabil „minerului" Buczi Iosif. A tre mat să se adreseze la unitatea
în patru ochi. fără tălmaciu. Ni lă. Să ne ferim de a forţa evo să înţeleagă folosul muncii co buit să utilizăm ghilimelele unde este angajat, respectiv la
meni dintre străini, pînă acum luţia muncii în agricultură. (De lective. Dar încăodată, numai deoarece la data interviului, E.M. Deva, unde s-a încadrat ca
n-a fost invitat în aceste condi- ce dracu’ s-a procedat totuşi alt. cine vrea, fără nici o constrîn- susnumitul avea deja contrac miner, de prin luna ianuarie
ţiuni. Am fost chemat seara tîr- fel ?). Dar să întărim această gere, fără nici o grabă. tul de muncă desfăcut pentru 1990. Comisia de atribuire a
ziu de la teatru. Conversaţia s-a proprietate ţărănească individua Problema esenţială rămîne însă absenţe repetate şi alte aba locuinţelor din cadrul sindica
purtat in limba germană. Am lă şi să înîbcuim munca brută mecanizarea agriculturii şi pen teri de la disciplina muncii. tului minei, îl aşează pe locul
examinat împreună toate pro de ilot a plugarului prin maşi- tru randamentul ei şi pentru eli în urma divorţului şi a des care i se cuvine după vechi
blemele româneşti. Cunoştea rea. nism. berarea ţăranului din munca lui părţirii de soţie şi de cei do; mea sa, pe lista de priorităţi
litâţiie româneşti în cele mai mici Mi-a recomandat rezervele de istovitoare. Să-i dăm răgazul să copii ai săi, Buczi Iosif a pă ceea ce desigur ii nemulţumeş
amănunte. Cunoştea bogăţiile stat, dar nu sovhozurile. Pe a- se cultive. Să vadă filme. să răsit apartamentul familial în te profund. In timp ce umblă
noastre pe toate, nu numai, pe ceste rezerve de stat să înfiinţăm meargă la muzeu, la teatru, să octombrie 1985, mutîndu-se în cu reclamaţii la primărie şi la '
trolul. îl interesa îndeosebi soar ferme model, economii model, de meargă la oraş. (Aşa am ajuns apartamentul nr. 1 din blo conducerea minei, el refuză o- j
ta plugărimii. Am vorbit ca doi la care ţăranii să se inspire în să nu mai avem ţărani. Şi măcar cul Z-l, fără repartiţie şi fără ferta de a primi o cameră la
oameni de realităţi, cu deosebirea organizarea muncii, selecţionarea dacă am avea o industrie nefali contract, apartament obţinut in căminul E.M. Deva. In sfirşit,
urma unor schimburi la mica la începutul lunii septembrie,
că el era un om excepţional, un seminţei şi întreaga evoluţie a mentară !) (va urma) înţelegere. Deşi deţinea locuin 1 se desface contractul de mun
profesor bătrîn (în textul vechi unei agriculturi sistematice (ciu ţa în condiţii ilegale. Buczi că de la mină, în prezent ne.
a fost scris „frofesor"). pe cînd dată afirmaţie faţă de recoman Rezumat de I-t. col. Iosif nu-şi achita nici măcar fiind angajat.
eu mă consideram un mic elev. darea dinainte !). Paralel să în SEVER AL. SLATINESCU taxele comune, astfel că la data Ţinind cont de cele expuse
de 11.08.87, prin sentinţa jude mai sus, considerăm că acestui
cătorească nr. 2684/87, pirîtul caz i se acordă o importanţă e-
este condamnat la evacuarea xagerată, fiind cunoscute difi
2. Povestea aceasta i-a plăcut adaptat la raţiile ştiinţifice pe unde se putea scrie, iar folosind din apartament şi la plata da cultăţile reale cu care se con
din cale afară cizmarului nos care i le-a fixat poporului, îi radioul şi televiziunea s-a insi toriei restante de 4 726 lei. To fruntă primăria în a rezolva
tru, care în loc de altele a con poate reduce, şi chiar anula de nuat in casele oamenilor pe care-i tuşi, evacuarea nu se produce, problema locuinţei pentru f;î- ;
cluzionat : „Ce ghinion ! Cită ne tot, căldura, că-1 poate lipsi de obliga să-l vadă din căminele iar la data de 13.11.1987 sem milii de oameni serioşi şi care
şansă ! Să moară aşa dintr-o electricitate, de gaze. A ridicat lor, să-l audă din paturile lor. nează un angajament de pla se află într-o situaţie realmen
dată ! Să moară aşa fără nici o nivelul noxelor în fabrici şi u- Şi lucrurile au evoluat. Cu fie tă, care este trimis la A.£ S.C.H. te deosebită.
pricină ! Tocmai cînd ajunsese zine, a anulat sporurile privitoare care oră şi zi, Vodă Buridan, Deva, unitatea unde e a an PRIMĂRIA
celebru, şi ce celebritate 1". După la prestarea muncilor grele, apăsa tot mai tare pe pedalele gajat în acest timp (prin adre MUNICIPII LUI DEVA
o vreme luat cu lupta revoluţio foarte grele, vătămătoare şi foarte programului său de austeritate sa nr.z. 1/1 din 14.11.1987), Dar P.S. Gazeta noastră este de
nară şi cu visele de mărire a vătămătoare, a instituţionalizat şi era din ce în ce mai mulţumit vremea trece, iar Buczi I.. du-şi părere că oricîte „abateri" ar
cam uitat povestea. După urca tratamentul în spitale fără mc- pînă in ziua în care, printr-o schimbă năravul, astfel Că pe fi presărate in trecutul d-lui
rea pe tron, într-o zi, în una din data de 23.03.1988 cu adresa Buczi Iosif. primăria, celelalte
vizitele, obişnuitele sale vizite contrafacere a naturii, plopii au nr. 70, asociaţia de locatari in orgaţ>e. care „veghează la li
de lucru, a juns la o fermă de început să facă pere, spre dis tervine la judecătorie, cerînd niştea şi bunăstarea tuturor**
creşterea intensivă a măgarilor, Buridan Vodă perarea agerilor săi argaţi care din nou evacuarea veşnicului trebuie să pornească de ia con.
unde verificînd raţiile de hrănire neadaptaţi pentru muncile în datornic. După cîteva tergiver siderentul că şi dl. Buczi Iosif
Spiritul său de bun gospodar a copaci, au trebuit să lucreze la sări, în fine Buczi I. este eva este un om. Să-i privim, pe
fost ultragiat .asista la o risipă, înălţime, şi răchitele mic.şunele. cuat din apartament la data toţi oamenii din jurul. nostru 8
absolut, nejustificată iar atunci dicamente, iar prin introducerea După această premieră mondială de 23.06.1988, lăsînd în urmă ca pe nişte... oameni. Atât! [j
în mintea sa a ţăcănit un resort, unor „planuri minunate" a creat absolută în materie de creşterea
şi revelaţie, şi-a amintit de mă condiţiile ca oamenii să nu-şi fructelor, adaptatul său popor,
garul lui Buridan. Reîntors la mai poată părăsi localităţile (pro a prins o Sfîntă Zi de Crăciun
palat a rămas pe gînduri şi după hibirea comerţului cu carburanţi în care satanicul Vodă Buridan
îndelungi meditaţii a început cel şi lubrifianţi, sincope în fabri s-a stins din viaţă, în chipul cel
mai mare şi mai economicos ex carea anvelopelor,, acumulatoare mai firesc din lume, iar cei a-
periment al vieţii sale : A redus lor şi pieselor de schimb, inven meninţaţi de moarte prin ina- întreprinderea de Morărit şi Panificaţie Hunedoara — Deva,
raţiile de pîine. A pus savanţii tarea vagoanelor frigorifice pen niţie, şi-au făcut „cruce de sa-
Să fundamenteze, să inventeze tru transportul persoanelor). A tan", şi-au căutaţ prin cămări, cu sediul in Deva, strada Mureşului, nr. 1 — cumpără de urgenţă
un program ştiinţific de alimen conferit poporului său mari în au aşternut o modestă masă de la preţuri avantajoase I (patru) casc de fier (pentru bani şi alte
taţie, iar pentru că nu era deplin lesniri spirituale, constînd în sărbători, iar apoi şi-au conti valori).
satisfăcut a luat în mînă conde dreptul de al sărbătorii pe el, nuat destinul ca şi cum nimic
iul şi a operat modificări fun încurajîndu-1 să-l cînte, să-l des- nu s-ar fi întîmpiat. • Telefoanele la cari' pot îi unu iţite ofertele sini: 13356,
damentale. Observînd că i se cînte, să-i facă ode, să-l iubească 15227, 14225 şi 15766.
Umple visteria a mai socotit că delirant. Şi-a scris numele ori TIHERIU VANC A
