Page 2 - Calauza_1990_38
P. 2

CĂLĂUZA •  NR. 38 •   1990


                 Istoria  dincolo  de  cenzură,  dar                       „Am fost onorat să văd părţi din „Orizonturi


                      dincoace  de  autocenzură                              Roşii“  publicate  în presa  românească*'...

                                                                             N.  Iî.  Domnule  Pacepa,  vor.   ză  un  ziar  numit  „Universul"   nesc.  despre  dinastia  Ceauşeseu
                  (iirniaro  din  nr.  3G)  deci cu  o  întîrzicre  dc  40  dc  ani...
                                                                                                                                      dc  pildă.  Am  mai  spus.
                                                                                                                                                             sînt
               2.  Dacă  reproşurile  pe  care  i   înţeleg  propunerea  tovarăşilor  de   beam  în  segmentul  anterior  al   aici,  in  Statele  Unite,  şi  a  ob­  optimist.  Sper  că   autorităţile
                                                                            acestui  interviu  despre  criticile
                                                                                                         ţinut  prin  contract  dreptul  de
             le-um  adus  pină  acum  autorului   la  capitală,  în  sensul  de  a   mă   pe  care  unele  ziare  româneşti   la  editura  Regnery.  în  care  s-a   competenţe  din  Bucureşti  vor  fi
             lucrărilor  analizate  ţin  de  sfera   angaja  ca  şi  în  viilor  să  dedic   vi  le-au  adresat  după  revoluţie.   publicat  prima  versiune  in  en­  interesate  de  „Orizonturi  Roşii"
             conceptuală,  care  se  poate  dis­  întreaga  mea  viaţă  cauzei..."  etc.   Au  fost  însă  şi  alte  ziare  ro­  gleză  a  cărţii  Dvs.,  să  publice   şi  că  vor  intra  în  contact   cu
             cuta,  de  acum  în  colo  păşim  pe   cu  „trombonul"  de  rigoare.  Dar   mâneşti,  cum  este  „Adevărul",   o  versiune  în  limba   română  editura  Regnery.  care  are,   să
             târimul  documentării,  in   acest   Ceauşeseu  era  dornic  de  mărire.   care  au  început,  îndată   după             spun  aşa,  dreptul  exclusiv   de
             caz  nu  există  nici  o  circumstanţă   Ce  l-a  putut  opri  să  devină  un   revoluţie,  să  publice  extrase  din    publicare  în  străinătate.
             atenuantă.  I.a  paginile  480—481,   „monarh"  al  unui  partid  ce  era   cartea  dumneavoastră  „Orizon­  Interviu  cu  generalul   N.  R. :  Există  vreun  proiect
             in  subcapitolul  „Fotoliul  şi  tro­  la  picioarele  sale ’?  turi Roşii".  Dar  acum  s-au  oprit.   IONI  MI IIAI  PACEPA  concret  în  această  privinţă ?
             nul",  Victor  Frunză  susţine   că   Lacuna  domnului  Frunză   nu   Ştiţi  cumva  de  ce ?                              I.  M.  P. :  Din  cîte  înţeleg,  şi
             înaintea   Congresului   al  X-lea   este  numai  una  de  documentare   I.M.P. :  înainte  de  a  vă  răs­              Dl.  Aristide  Buhoiu  doreşte  să
             1(3—12  august  1960),  la  Conferinţa   ci  şi  una  de  fond.  In  lucrarea  sa   punde,  daţi-mi  voie  să  folosesc   pentru  distribuţie  în   Statele   obţină  acest  drept.  Nu  cunosc
             municipală  de  partid  Bucureşti,   trebuia  să  dea  răspuns  concret  la   această ocazie pentru  a  mulţumi   Unite.  însă detalii.
             Gheorghe  Cioară  secretar  al  Or­  o  asemenea  întrebare  esenţială.   ziarului  „Adevărul"  pentru  ini­  Ion Mihai  Pacepa :  Dar  nu în   N.  R. :  Deci  nu  va  fi  reluată
             ganizaţiei  de  partid  a  capitalei   Greşeala  ni  se  pare  nepormisâ  şi   ţiativa  sa.  Am  fost  onorat  de   România.  Da.  Ceea  ce  Dl.  Bu­  publicarea  extraselor  în  „Ade­
             l-a  propus  ca  secretar  general  pe   dintr-o  altă  perspectivă.  In  1969   ea.  Şi  acum,  răspunsul.  La  10   hoiu  a  făcut,  a  făcut,  dacă  vreţi,   vărul".  înţeleg.
              v iaţă,  pe  Nicolae  Ceauşcscu.  Con-   poziţia  lui  N.  Ceauresru  nu  era   ianuarie,  domnul  Aristide  Bu.   un  fel  de  observaţie   ziarului   I.  M.  P. :  Nu  ştiu.  Nu  ştiu  ce
              'inua,  apoi.  spunind  că  propune­  alît  de  solidă  incit  fă  ncercc  o   lioiu  a  trimis  o  scrisoare  zia­  „Adevărul"  că  încalcă  dreptu.   decizie va  lua  colegiul  de  redac­
              rea  a  fost  abandonată  în  timpul   asemenea  tentativă,  (fum  nu   a   rului  „Adevărul"  prin  care  s-a   rile  de  autor.  Dar,  din  cîte  cu­  ţie  al  ziarului  „Adevărul".  Eu
              ■ongresului.                  putut  autorul  să  observe  că  gie-   opus  publicării  în  continuare  a   nosc,  recent  Dl.   Buhoiu   şi-a   nu  am  cerut  să  fie  suspendată.
               Din  tot ce susţine Victor  Frunză   şeşte  anul  şi  congresul,  nu  ca  pe   „Orizonturilor  Roşii",  sub  moti­  manifestat  regretul  că  nu  s-a
                                                                                                                                      Nici  Dl.  Regnery  nu  a  cerut.
              m  singur  lucru  este  adevărat  că   o  simplă  dată  oarecare,  ci  una   vul  că  aceasta  ar  încălca  legile   consultat  nici  cu  Dl.  Regnery,   Cred  că  cea  mai  bună  soluţie
              Gheorghe  Cioară  a  făcut  propu­  care  exprima  o  poziţie  politică   internaţionale  privind  dreptu­  nici  cu  mine,  înainte  de  a  tri­  pentru  ziarul  „Adevărul"  este
                                                                                                         mite  această  scrisoare.  Personal,
              nerea.  Nu  înainte  de  Congresul   cu  totul  deosebită  în  1974   faţă   rile  de  autor.  Vreau  să  precizez   aşa  cum  am  mai  spus,  am  fost   să  ia  contact  cu  Dl.  Regnery,
              U  X-lea.  deci  în  1960,  ci  înainte   de  1969 ?          că  domnul  Buhoiu  a  avut  drep­  onorat  să  văd  părţi  din  „ORI­  care  în  fapt  este  proprietarul
              le  Congresul  al  Xl-lea,  în  1974.   Lucrarea  domnului  Frunză  tra­  tul  să  publice  „Orizonturi  Ro­            cărţii.         (va  urma)
              imediat  după  conferinţa  muni­  tează  o  problematică   cuprinsă   şii"  în  limita  română  numai  în   ZONTURI  ROŞII"  publicate  în   Interviu  de  NESTOR  RATEŞ,
                                                                                                         presa  românească.  Şi  aş  fi  foar­
              cipală  bucurcştcană  ne-a  vizitat   într-un   segment   temporar  —   Statele  Unite.    te  bucuros  să-mi  văd   cartea,   preluat  din  revista   „Micro-
              'ara,  brusc  o  delegaţie  de  partid   1921 —1984  —  ce  necesită  cîteva   N’estor  Hateş:   Să  amintim,   într-o  formă  actualizată,  în  vi­  magazin"  cu  aprobarea  d-nei
              ■ovietică,  condusă  de  Monslantin   precizări.  Dacă  pentru  perioada   dacă-mi  permiteţi  să  vă  între­  trinele  librăriilor  din  România,   directoare
              ivatuşev.  Poate  nu  pentru  pro­  1921—1947  putem  accepta  elabo­  rup,  eă  Aristide  Buhoiu  editea­                        LUMINIŢA  EIGI
              blema  respectivă  să  fi  venit   la   rarea  unei  istorii,  nu  acelaşi  lu­            cit  şi  la  baza  unui  film  româ­
              Bucureşti,  dar  în  timpul  lucraţi­  cru  putem  spune  pentru  cea  ur­
              lor  Gheorghe   Cioară  a  reţ e'at   mătoare.  Intervalul  1948—1984  nu
              propunerea,  arălind  că  are  ..man­  poate  fi  privit  do  autor  cu  deta­
              iatul  tuturor  celor  peste  253 OGu   şarea  necesară  istoricului.  Ana­                                               Cenuşa  de  la  cavourile  Ci­
              omunişti  din  municipiul  B .jcu-   liza,  cită  este,  se  constituie   în   în  localitatea   Watcrbury.   Convorbiri  eu  morţii  mitirului  Riverside,  o  utilizau
              ;eşti'*.  Aceasta  a  fost  consemnată   acest  caz  într-una  politologică  şi   Conuetiut  au  fost  trimişi  în      la  un  ritual  înspăimînlător  în
                                                                            judecată  trei  tineri  (între  ca­
              :a  pagina  302 în  cartea consacrată   nicidecum  istorică.  Deci  efortul                                             timpul  căruia  li  se  permitea
              'vcnimentului  amintit,   apărută   autorului,  deşi  se  vrea  complet   re  şi  un  minor)  pc  motiv  că   (ru  a  o  utiliza,  aşa  cum  de­  o  legătură  directă  şi  convor­
                                                                             au  profanat  morminte de unde
                                                                                                         clară  poliţia,  la  „ritualuri  sa­
              n  1975  în  Editura  Politică.  nu  ponte  fi,  decît,  în  cel  mai  bun   au  furat  cenuşă  umană  pen-  tanice".   biri  cu  morţii...
               In  ziua  a  doua   a  lucrăriloi   caz,  un  hibrid  dc  analiză  istorică
              •ongresului,  26  noiembrie  1974,   şi  politologică  ce  necesită  reeva­
              Vicolae  Ceauşeseu  ia   atitudine   luări  substanţiale,  cu  o  opţiune
              direct,  cu  perversitatea  şi  prefă­  decisivă,  ce  în  momentul  dc  faţă
              cătoria-!  bine  cunoscută.  Cuvân­  nu  poale  sub  nici  o  formă   să                   „Nu  s-a inventat încă leacul contra
              tul  său,  m  acest  sens  este  con­  atingă  dimensiunea  istorică.  Pen­
              semnat  ia  paginile  291—292.  Iutii   tru  aceasta  mai  sînt  necesari  încă,
              mulţumeşte  pentru  încrederea  a-   ce)  puţin  cincizeci  de  ani.                           zvonurilor  şi al  calomniilor"
              •ordată.  „Propunerea   e  făcută.  G1IEOKGI1E  EIRC'ZA K
                                                                                                              (Urmare  din  pag.  1)    Mi-aş  îngădui  să  consiliez  pe
                                                                                                                                       cei   in  măsură  a  stăvili   valul
                                            Ui  Editura  ,,.Mileniul  Trei**   aduce                    pre  maşini  şi  vile   somptuoase   dezlănţuit  al  detractorii, şi  calom­
               l  a  închid^rea^&ditîei     pentru  prima  dată  in  fata  cititorilor                  dobindite  în  mod  dubios,  s-a  a-   niei,-să  mediteze mărar  puţin a-
                                            pe  secreţii   lucrători  ai  S.n.I.-ului                   juns  la  culmea  penibilului,   la   supra  „Cronicii  eriminaliceştj  a
                                            domnului  general  stan.                                                                   Moldovei  din-  1825"  (sub  domnia
               ------------                   «   D-na  Vamvacas  Victoria  este  ru­                   culmea  răutăţii  şi  a  clevetirii.  lui  loniţă  Sandu-Slurza),  in  care
                                                                                                          Parafrazîndu-1  pe Stendhal,  care
               m  Referitor  la  materialul   preluat   gată  pentru  ultima  oară  să  vină  pen­      spunea  că  „A  nu-1  lăuda  pe  cel   se  arăta :  „Clevetirea  şi   pîra
              uin  „Liberation1'  şi  Intitulat  „Recviem   tru  a  preda  banii  pe  care  îi  datorează
                                                                                                        care  o  merită,  înseamnă  a-1  bla­  nedreaptă  v-n  adus  după  sine  bă­
              pentru  Domizilc"  —  am  primit  o  scri­  gazetei  noastre  şi  Ediurii  ..Mileniul     ma".  aş  zice  că  a-1  blama  pe  cel
              soare  de  la  Timişoara.  O  vom  publi­  Trei".  Alltel  --  vom  supune  oprobiu­      care  nu  merită.  înseamnă   a-1   laia  şi  glotirea  la  cutia  milelor
              ca  în  numărul  următor.  îi  rugam  pc   lui  public  minula  contract  prin  care      lăuda.  Deci.  în  multe  situaţii,  se   (adică  amendă").
              lucrătorii  de  la  Uzina  ..Azur"  s5  nc   a  preluat  ..Călăuza"  şl  unele  cărţi  ut-   obţine,  de  fapt.  exact  contrariul   Aceste  măsuri  (pedeapsa  fizică
              Spună  adevărul  :  A  tras  Dominie  eu   tînd  să  predea  banii.  Ne  parc  rău  dar   a  ceea  ce  se  urmăreşte,  cel  îm­  şi  amenda)  ar  putea  şi  chiar  tre­
              pistolul  în  colegii  Iui  sau  nu  ?  uitucilor  trebuie  să  le  aducem  aminte   „Altfol  sc  pune   problema
                m  Se  pare  că  romanul  ..Capcană   că-i  vom  chema  in  tribunalul  dator­  cînd  ştiu  că  pămintul  e  al   proşcat  fiind  pus  înlr-o  lumină   buie  să  fie  aplicate  de  către  cei
              pentru  spion"  apărut  in  aceste   zile  nicilor...         mou...“.                     favorabilă.                   plătiţi  să  o  facă.
                   (Urinare  din  pag.  1)  să  dureze  mai  mult  dc  un  an.  Mai   bilii  şi  energia,  necesare  consu­  la  ţiţei  şi  80%  la  gaze  naturale.   că  (în  ciuda  magazinelor  goale)
                                            grav  mi  se  pare  faptul  că  încă   mului  casnic,  se  preconizează  a-   Pentru  acoperirea  acestui  deficit   situaţia  s-a  îmbunătăţit,   dacă
              agriculturii.   Cu  toate  acestea   din  acest  an  s-n  produs  o  im­  copcrirea  întregului  necesar  din   este  necesar  un  important  efort   luăm  în  calcul  că  valoric  desfa­
              consumul  do  carne  pe  cap  de   portantă  modificare  a  structurii   producţia  internă,  numai  că  da­  valutar  pentru  importuri,  in  con­  cerile  au  crescut   faţă  de  anul
              locuitor  este  deparle  de  consu­  culturilor,  prin  diminuarea  su­  torită  faptului  că  la  producţia  de   diţiile  în  care  preţul  petrolului   trecut  cu  3,8  miliarde  lei  pe lună.
              murile  din  ţările  dezvoltate,  fapt   prafeţelor  pe  caic  s-au  cultivat   cărbune  realizată  reprezintă  doar   a  crescut  de  la  120  de  dolari  la   C’u  toate  acestea  stocul  de  mone­
              cc  determină  consumurile   mai   plante  tehnice,  deocamdată  ne-   52%  faţă  de  producţia  din  anul   245  dolari/tonă.  In  acest  fel  se   dă  la  populaţie  a  crescut  îngri­
              nţari  dc  produse  de  panificaţie,   rcntabilc.  Pentru  depăşirea  aces­  trecut.  în  aceste  condiţii  în  trim.   pierd  peste  500  milioane  dolari   jorător,  cu  o  rată  dc  3,3  miliar­
              cartofi,  ulei  şi  zahăr,  alimente   tui  obstacol  este  însă  nevoie  dc   IV  este  necesară  o  producţie  de   pe  trimestru,  iar  întreaga  notă   de  pe  lună  datorată  creşterii  sa­
              ce  suplinesc  carnea.  In  această   timp  şi  de  o  aşezare  a  preţurilor   lemne  de  foc  de  300  mii  tone,   energetică  se  situează  la  1,2  mi­  lariilor.  Astfel  numai  la  CEC sînl
              iarnă  nu  se  preconizează  o  mo­  pe  criterii  coneurenţiale.  care  se  pare  nu  pot  fi  realizate   liarde  dolari  pe  trimestru,   în   stocate  peste  327  miliarde  lei,  în
              dificare  în  structura  alimentaţiei,   Al  doilea  prag  importau!  csle   în  aclualelc  condiţii  tehnice.  timp  ce  pentru  importul  de  ali­  limp  ce  stocul  dc  mărfuri  în  co­
              consumul  la  principalele  alimen­  cel  tehnologic,  deoarece  fărîmi-   Şi  mai  grea  Sc  prezintă  situa­  mente  şi  bunuri  de  larg  consum   merţ  este  de  58  miliarde  lei,  si­
              te  menţimndu-se  aceleaşi.   Este   ţarea  in  parcele  miei  nu  va  per-  ţia  asigurării  energiei  electrice  sînt  alocate  doar   300  milioane  tuaţie  in  care  evident  se  vinde
              demnă  de  remarcat  intenţia  Gu­                                                                                      orice.  Trebuie  să  relevăm  faptul
              vernului  de  a  asigura  întregul                                                                                      eă  la  principalele  produse  (în­
              necesar  de  carne  pentru  trimes­                                                                                     călţăminte,  ţesături,  televizoare,
              trul  I  1991  din  producţia  inter­  Avem bani,  dar,  ce...  mîncăm?                                                 etc.)   consumul  este  la  nivelul
              nă,  pentru  care  trebuie  însă  un                                                                                    ţărilor  dezvoltate   din  Europa
              masiv  import  de  furaje.  Pentru                                                                                      (spre  exemplu  la  încălţăminte ni­
              acest  an  se  prevăd  (încă)  impor­                                                                                   velul  de  3,5  perechi  pe  persoa­
              turi  do  carne,  dar  şi  de  zahăr,                                                                                   nă  nu  este  a(ins  de  nici  o  ţară
              ulei  şi  cartofi,  pentru  care  sini   mile  ca  pămîiiful  să  fio  lucrat   unde  producţia  internă  (şi  aşa   dolari  Dc  altfel,  balanţa  comer­  din  Europa)  dar  stocul  mare  dc
              necesare  fonduri  valutare  estima­  cu  utilaje  dc  marc  capacitate  şi   insuficientă)  a  scăzut  la  cca.  90%   cială  a  trim.  IV  va  înregistra  un   bani  conduce  la  consumuri  arti­
              te  la  820  milioane  dolari.  Aceste   productivitate  înaltă-  Nc  vom  în­  faţă  dc  perioada  similară  a  anu­  minus  de  1,2  miliarde  dolari,  toc­  ficiale.
              (onduri  se  preconizează  a  fi  a-   toarce  la  plugul   cu  un  singur   lui  trecut.   Pentru  satisfacerea   mai  datorită  notei  energetice,  de­  Presiunea  exercitată  dc  aceas­
              siguratc  din  resurse  proprii  (300   brăzdnr  şi  cu  tractare  animală,   nevoilor  casnice  în  condiţiile  u-   ficit  cc  trebuie  acoperit  din  cre­  tă  masă  imensă  de  bani  —  stocul
              milioane  din  resursele  balanţei   sau  vor  avea  ţăranii  înţelepciu­  nui  consum  sporit  —  121%  faţă   dite.   Obţinerea  acestor  credite   de  bani  acoperind  eîşligurile  în­
              şi  200  milioane  prin  exportul  dc   nea  să  se  asocieze  pentru  a  ape­  de  anul  trecut  —  vor  fi  restric­  nu  va  fi  simplă  deoarece  ele  nu   tregii  ţări  pe  un  an  întreg  asupra
              produse  agro-alimcntare  disponi­  la  la  mecanizare ?    ţionaţi  consumatorii  industriali   sînt  destinate  investiţiilor  indus­  unei  pieţe  sărace  conduce  cu  si­
              bile  pe  piaţa  internă),  precum  şi   Modificarea  şi  parţială  a  \ c-   care  pot  consuma  doar  87%  com­  triale,  ci  consumului,  neoferind   guranţă  la  inflaţie.  Aşadar,  ta­
              prin  apelarea  la  credite  cu  va-   ehilor  structuri  in  agricultură  a   parativ  cu  anul  1989.  I.a  ener­  garanţia  rambursărilor,  mai  ales   blou!  economici  naţionale  pare
              oare  dc  320  milioane.      dus  în  acest  an  la  stocarea  unor   gia  termică  în  condiţiile  în  care   că   aceste  credite  se  acordă  pe   destul  dc  sumbru.  Nivelul  pro­
               Evident,  sc  pune  o  întrebare :   importante  cantităţi  dc  cereale  la   producţia  nu  creşte  faţă  de  anul   termene  foarte  scurte.  De  altfel   ducţiei  a  scăzut  pc  ansamblu  lu­
              poate  agricultura  noastră  să  a-   producătorii  individuali  cuc,  ia-   trecut,  este  posibilă  doar  o  mo­  este  lesne  de  înţeles  că  csle  un   nă  de  lună  pînă  la  abia  72%  faţa
              sigurc  hrana  necesară  unui  popor   (5.  nu  sini  dispuşi  să  le  vinci ă   dificare  dc  structură  a  onjuimi-   demers  total  anlicconomic   să   de  realizările  din  1989,  micşorări'
              de  23  milioane ?  Răspunsul  csle   la  preţurile  ce  se  practică  acum   iilor  prin  reducerea  dc  la  indus­  împrumuţi  bani  penfru  a  acoperi   generală  în  special  de  scăderea
              evident  DA,  însă  există  nume­  iro  estimează  că  acest  fenomen   trie  —  doar  89%  comparativ  cu   ceea  cc  nu  produci  pentru  con­  vertiginoasă   a   productivităţii
              roase  obstacole,  de  depăşirea  că­  sc  va  mai  face  simţit  şi  in  anul   1989  —  în  beneficiul  consumu­  sum,  în  loc  să  investeşti  aceşti   muncii.  Piaţa  este  săracă  în  pro­
              rora  depinde  acest  deziderat.  Cei   viitor,  după  care  prin  stabiliza­  lui  casnic  care  se  estimează  la   bani  în  dezvoltare  şi  retehnolo-   duse  de  bază,  iar  balanţa  comer­
              mai  important  pare  a  fi  struc­  rea  preţurilor  vor  fi  repuse  în   125%  faţă  de  anul  trecut.  gizarc.  Bunurile  de  larg  consum   cială  prevede  lin  deficit  de  1,2—
              tura  proprietăţii  asupra  terenu­  circuitul  economic  aceste  impor­  Deficitul  energetic   este  însă   au  înregistrat  pe  ansamblu   o   1,5  miliarde  dolari/lrimestru.
              rilor  agricole.   Trecerea  de  la   tante  resurse  alimentare.   Deo­  mult  mai  grav  la  cărbune,  ţiţei   scădere  nesemnificativă  faţă  de
              proprietatea  cooperatistă  la  cea   camdată,  Guvernul  nu  a  luat  în   şi  gaze  naturale  la  care  produc­  anul  trecut,  nivelele  de  livrare   Dar.  despre  cauzele  acestei  si­
              privată  nu  se  va  face  fără  dez­                                                                                   tuaţii  şi  mai  ales  despre  măsu­
             organizarea  îri  care  este  posibilă   calcul  cantităţile  stocate,  evalua­  ţiile  au  înregistrat  mari  scăderi   pe  diferite  categorii  de  produse   rile  preconizate  de  Guvern,  ma
             o  scădere  importantă  a  produc­  te  la  cca.  400  milioane  dolari.  comparativ  cu  1989 :  nivelul  n-   încadriitdu-sc  între  90%  şi  110%   voi  referi  mai  pe  larg  în  numă­
             ţiilor,  fenomen  ce  nu  poate  însă  In  ceea  cc  priveşte  combusti­  tins  este  dc  Gl%  la  cărbune,  67%  faţă  de  1989.  Am  puica  spune  rul  viilor.
   1   2   3   4