Page 3 - Calauza_1990_38

1
CĂLĂUZA • NR. 38 • 1990
3

) ÎN E X C L U S IV IT A T E P E N T R U ,.C ĂLĂ U ZA

,Eu nu cred că ungurii sau polonezii din diaspora

sînt mai aproape de ţara lor decit românii" I

U n septembrie capricios, neguros şi tomnatec la abordez : „Nu-i vară şi nu-i toamnă : e vremea cînd tate. Principesa Ileana, azi Maica Alexandra, vine
începuturile lui, s-a întors brusc spre vară in
trădează
în (ine,/ l’c înserări senine, un dor de ducă-ţi vine". spre noi cu siguranţa şi demnitatea care
cea de a doua duminică. Aerul e mieriu şi cald. Insă nu-i timp de reverie. O rumoare confuză, iii care imediat originea. O umbră de emoţie şi de satisfacţie
un vint uşor, iscat din senin, suflă aur verde în gea­ îi însoţeşte totuşi gesturile. Apoi fizionomia i se des­
murile stăreţici de la Pasărea ; totul pare aici pillatian se amestecă româna cu germana, engleza şi franceza tinde într-un zimbet în care distingem, ca într-o amin­
şi dintr-un vechi impuls rememorez versuri care poate se stinge Ia ora convenită. Cine a spus că punctuali­ tire îndepărtată, chipul de fetită dintr.o fotografie de
oă-i plac şi interlocutoarei pe care mă pregătesc S-0 tatea e politeţea prinicipiilor a avut, pare-se, drep­ la Baleic.
— Mulţumim Principesei — E un ciudat amestec, tre­
11 PANA şi MAICII ALEXANT. Maica Alexandra ni se confesează buie s-o recunosc. Am impresia
ORA pentru plăcutul prilej de că unele lucruri mai sînt aşa
a o saluta pe pămint românesc cum au fost. pe urmă dai de
în numele LIGII CULTURALI iau contact cu biserica de aici, parte. Depinde de unde stai... cînd a început schimbarea în ceva care e cu totul altfel. Cred
PENTRU UNITATEA ROMA. să stabilesc o legătură şi să — Şi totuşi, în zilele Revolu­ Germania, in Cehoslovacia, in că sînt prea multe puncte de
N1I.OR DE PRETUTINDENI si vedem în ce măsură putem con­ ţiei şi în cele imediat următoa­ Ungaria. A fost o mişcare ex­ vedere, că nu sinleţi suficient
al FILIALEI SALE DIN TRAN­ lucra în diferite domenii. Am re românii aflaţi în America au traordinară care părea să se de uniţi, că nu sc munceşte
SILVANIA. Preşedintele de o- început cu societatea „Cristia­ mărturisii că au urmărit con­ oprească la graniţele Român iei. destul.
uoare al Ligii, părintele Gale­ na", Ea va avea un spital care fruntările aproape în direct, Şi pe urmă, deodată, a izbuc­ în acelaşi timp, am găsit în
rii!, vă transmite la rîndu-i sa­ cu timpul sperăm c-o să creas­ graţie unui canal al Televiziu­ nit şi în România. Şi drept să tineret un suflet extraordinar,
lutul său. Vorbim în numele că. Dar astea sînt planuri de nii. Dumneavoastră cînd aţi spun nu credeam că bunul plin de curaj, plin de curăţenie
Dumnezeu o să-mi dea zile să
văd aşa ceva. am fost cu Io- sufletească şi foarte net în ve­
derile lui despre ceea ce este
tul luată prin surprindere. rău. Găsesc că este foarte fru­
— Dumnevoastră no-aţi adus mos, au o curăţenie de suflet
vestea îmbucurătoare că româ­ minunată. Şi ca trebuie susţi­
nii din America sînt sufleteşte nută, aici trebuie să-j ajute bi­
aproape de ţara-mamă. Vedeţi, serica — toate bisericile I —
la noi oamenii au păreri dife­ pentru că ei sini gata să pri­
rite în legătură cu atitudinea mească, după cum m-am con­
diasporci române. Mulţi au im­ vins din întîlnirile organizate,
presia că polonezii, ungurii din dar şi din discuţiile cu oame­
diaspora sînt mai legaţi de ţă­ nii care au venit su-mi vorbeas­
rile lor de origine decîl româ­ că. Asta m-a impresionat cel
nii. în această regăsire bisericii mai mult... Şi pe urmă. cum să
din S.U.A. i-ar reveni un mare vă spun, sînt copleşită dc dra­
rol. Ce credeţi că poale să facă gostea şi căldura r-u care am
biserica pentru a-i apropia — fost primită. •
prin cultură şi credinţă — pe
românii aflaţi pc diferite me­ — Vă dorim, din inimă, mul­
ridiane ale lumii de meridia­ tă sănătate şi putere ea de aco­
nul românesc originar ? lo de unde unii spun că este
departe (dar dumneavoastră
— Eu cred că biserica în sine spuneţi că sînteţi aproape, în
este legătura ; trebuie să avem ordinea sufletului de noi, dc
preoţi buni pe care să-i trimi­ ţară) să vă rugaţi pentru Ro­
tem în locurile astea. Eu nu mânia şi pentru acest tineret
cred că-i adevărat că ungurii menit să asigure viitorul dc
sau polonezii sînt mai aproape care ţara arc ntîta nevoie. Un
de ţara lor dccît sînt românii. viitor frumos, al unui popor li­
Adevărul adevărat este că s-au ber, aflat nu departe de lume,
instalat foarte bine acolo şi se ci în lume. Noi vrem să facem
simt cam americanizaţi — asta-j prin cultură o operă de restau­
fără îndoială. Eu regret asta. rare morală a sufletului ro­
trebuie s-o spun, găsesc că sînt
unei Ligi care şi-a demonstrai viitor... Ieri am fost la sfeştania aflat despre Revoluţia din Ro­ români care ar trebui să pără­ mânesc, atit de greu încercat
posibilităţile adunind în mai, la noului spital care este deocam. mânia ? sească America şi să se întoar­ prin maladia totalitară.
PODUL DE FLORI, de la Prut, dată pe Şoseaua Pantelimon. — Cred că aproape în ziua că pentru a ajuta aicea. Insă — Vă doresc tot binele şi vă
aproape un milion de români. Prea fericitul patriarh Teoctist în care s-a întîmplat, seara, la ci şi-au făcut un rost cu greu asigur că în toţi anii aceştia rn.
— Oricare dintre noi ar fi a fost si el, aşa că sper că este Veşti. Deci la 6 seara de acolo, (trebuie să nu uităm că noi,
vrut să participe ia această ac­ un bun început la o relaţie ceea cc aici înseamnă 12 noap­ cei din diaspora. am dus o via. găciunile melc au fost cu voi
ţiune. Dar eu sînt atit de de­ trainică a cărei dezvoltare o tea, am văzut acest lucru ex­ ţă foarte grea) şi acuma ei au şi vor continua să fie. Vă spun
parte... vom ajuta pe cit putem traordinar, ceva ce nu-mi venea o căsuţă, un automobil şi nu „La revedere" şi cu ajutorul lui
— Sufleteşte msă sintcli a- :— Cititorii ar fi dornici să să cred. sînt aşa de gata să Ie părăseas­ Dumnezeu, dacă nc va da zile
proape de noi. afle cîtcva amănunte suplimen­ că. Dar nu este adevărat că nu şi sănătate, am să mă întorc.
— Am primit sute de scrisori tare despre minăstirea unde — L-aţi privit într-adevăr ca se gîndesc la cei de aici şi că
dar din păcate nu pot să răs­ sînteţi dumneavoastră stareţă pe un lucru extraordinar? nu sînt generoşi. Da. sînt I Sper să vă văd din nou.
pund la toate. Atunci m-am şi despre credincioşii români — Da. trebuie să admit că Minăstirea Pasărea
gîndit că prin intermediul ar­ din America. Gindurile lor des­ da, pentru că totul a fost extra­ — Sînteţi aproape de plecare. 9 septembrie 1390
ticolului dumneavoastră voi pu­ pre patria.niamă ne interesen. ordinar în anul care a trecut, Cum aţi găsit România acum,
tea să mulţumesc la toată lu­ za de asemenea. în fond nu e nici un an de după atiţia zeci de ani de exil ? |()\\ \l)\M
mea care mi-a scris şi mi-a a- — Eu cred că au rămas cu toţii
dresal cereri care, iarăşi, sini foarte legaţi de tot ceea ce este
imposibil de rezolvat în tota­ românesc. De pildă, vara se
litate. desfăşoară Întotdeauna Congre­
— Cred că pi intr-un autograf sul bisericii ortodoxe ..La va­
•iţi puiea răspunde simplu mul­ tra românească". Ia care vin
tor români care i -au scris. foarte mulţi români ce fac
— Ştiţi că mic imi cam tre­ schimb dc idei. Este foarte fru­
mură mina. mos că au încercat să ţină da­ C M S IZ . '- G L U L .
— încercaţi lotuşi, înainte sau tinile româneşti, cîntecele, cos­
după acest interviu. Intiucit in. tumele (mai mult sau mai pu­
formaţiile care au apărut în ţin bine păstrate). Acum este un ca
presa noaslră sînt deocamdată schimb m mai mare între ţara-
puţine şi contradictorii, am vrea, mnmă, România şi America.
pentru început, să ne vorbiţi — Unde anume este aşezată
despre familia dumneavoastră. minăstirea ?
Cititorii vor să şt io care osie — H aşezată mlr-un foarte
gradul dumneavoastră de ru­ mic oraş căruia i se zice EUvood
denie cu regele iMihai. City (însă nu este un oraş pro-
— Eu astăzi sini o călugăriţa. priu-zis, ci mai degrabă un sat
Dar sînt, bineînţeles, mătuşa re­ din statul Pennsylvania). Cadrul
gelui, aparţin familiei regale osie foarte frumos, sînt dealuri,
In cadrul bisericii sînt călugă­ păduri multă verdeaţă. Avem
riţă Ia o mînăstire pe care am norocul că sînlem într-un loc
intemeiat-o eu însămi, acum 22 extrem de liniştit, am putea să
de ani, în America şi care mer­ ne socotim departe de restul
ge relativ bine. Natural, pentru lumii, dar 'intern şi aproape de
o ţară ortodoxa vi se pare foar­ drumurile de legătură. Ştiţi,
te puţin coca ce am putut să cînd cineva spune : „O, e de­
facem, dar nu uitaţi că sin tem parte !“, eşti Înclinat să-i răs­
foarte puţini ortodocşi în Ame­ punzi : ,E departe de cine ?
rica. (Deşi biserica ortodoxa lâe ce ?“... Depinde do unde eşti.
creşte foarte repede acolo). Am Dacă eşti la New York sau în
venit m România trimisă de Florida,' ori în California ori
biserica ortodoxă din S.U.A -ă în Canada sigur că e foarte de­