Page 1 - Calauza_1990_45

■ m-ţmnb
Gazeta independentă de opinie şi informare f © Apare sâptăm înal ANUL I, ® NR. 45 «1990 g 4 pagini 3 [ei

Mihnirea domnului llinscu In eurliid Azi, o p o z iţia

(HUNA (DAUNA) j
Mihnirea d-lui Ion Iliescu pen- apelul către ţară din dala de 7 sau iui in sfera politicului .
tm ceea ce sa întîmplat la Al- decembrie — nu poatp decît să Incepînd din numărul viilor Prilejul acestei acţiuni mi-1 o.
b3-Iulia în 1 Decembrie a.o. precum atragă atenţia asupra înţelepciu­ vom publica un amplu in­ PARLAMENTARA feră evenimentele care s-au de.
rulat in ultima perioadă şi care
terviu cu fenomenala, supra­
ii scena (antologică) televizată in nii unui preşedinte. Criticăm, cri­ naturala doamnă Giuna (Dju- au creat o tensiune socială su­
care încerca să-l domolească pe ticăm — dar sîntem obligaţi de na) care a uimii lumea prin plimentară.
înfr-un sistem
politic pluri.
Domnul Dan Lăzărescu, depu­
dl. Petre Roman — din frenezia morala profesională să remarcăm forţa imposibil de evpiieat a partid, ve.ţi spune, este firesc ca tat l’.N.L., afirma recent într-O
ce îl cuprinsese cînd unele gru­ înţelepciunea... vindecării unor bolnavi incu­ opoziţia să vegheze in perina, alocuţiune referitoare la inci­
rabili...
puri huleau opoziţia — precum si ION 1> \Tlil ()( II l nenţă ca P u te r e a care gu­ dentele de la Alba.Iulia : „opo­
vernează să se încadreze strici ziţia nu urmăreşte destabilizarea
in preceptele democraţiei. Da, guvernului şi a societăţii româ­
aşa este, opoziţia are rolul de neşti, forţe obscure urmăresc
arbitru, care nu permite guver. destabilizarea României". Care
lianţilor să greşească, rol pe ea. sint aceste forţe?
re trebuie însă să-l exercite nu. Încă din luna ianuarie forţe
mai prin mijloace politice. In-
(i-ebarea Ia care voi încerca să DUMITRU AKM.UŞESGU
dau (un posibil) răspuns, este
dacă acţiunile opoziţiei se menţin (Continuare in pag. a 2-a)
„ ...O rta c e , adu-ne o dovadă că nu
esti bolnav de S /d a ...“
7
Am început, în ciuda recu­ dare a aflat, că exact in timpul
noscutului nostru echilibru mo­ eît fusese internat în clinică, din
ral, să tremurăm la aluzii şi cauza unei femei necugetate care
zvonuri, să no bănuim şi să ne călătorise la Istambul, cîţiva co­
înfricoşăm de . orie,» vorbă „pre­ pii au fost infectaţi cu virusul
cum dracu de tămîic"-. Alexandru SIDA. Prima spaimă a . supor­
Mardare, merceolog, a nimerii tat-o cu uşurinţă căutînd să se
într-o clinică din Gluj. Sosise in autoconvingă că „clinica" amin­
delegaţie la Baia Mare şi cutre­ tită în ziarul local din T.M. poa­
ierase aproape întreaga zonă. La te fi o aita şi cli nu neapărat
poarta unei uzine unde se du­ tocmai lui trebuie să i se ino­
sese să contracteze piese de culeze virusul ucigător. Personal
schimb, sărind neîndemînatie din nu cunoştea _ limpede simpto­
camion şi-a zgiriat piciorul care mul acestei .boii sinistre. Dar cind
a început să se inflameze. Tem­ începu să studieze broşurile (exis­
peratura creştea îngrozitor. A- tente. multe manifestări ale
jungînd ta Cluj s-a internat Ia -Silf Kt Le-descoperi şi la el. în-
clinică, undo. pe lingă altele, i-au
„ACESTE MATROANE POT CANDIDA OARE, PUS TIU C O N C F I l S n . OK F R U M U S E ŢE î făcut transfuzie de singe. Intor- D. C RUMENEA
MISS KOYf(A)? A'OI CKBDEM CA — DA l o t o : TK UA N PRISLOPE-AN cîndu-?c acasă. .Alexandru Mar- (Continuare in pag. a 2.a)

...Pină la urmă Mulatra a fugit cu-n ION A FOST IN AFGANISTAN

arab care a deschis un bistrou..." Ungă Cliişinâu. Lucrează ca şo­ şie) in Afganistan. Cel mai mult (după ce a bătut doi ţigani care
despărţire
Ion v născut intr-un sat de
Ion mi-a spus la
fer ia Odesa. Pare un atlet, un îşi aduce aminic de Serghei — ţineau morţiş să ip vând geaca) :
părăsit, a plecat cu un grec gladiator. Şi totuşi are un suflet camaradul lui de război. A mu
bogat, mare plantator <lt. citrice. rit lovit dc un cuţit rătăcit prin „Frate, de la Ton din Afganistan
intim plân de la Ix:-a spus că se întoarce peste de fecioară. C.'înd bea vin ne­ — spune la toţi sănătate şi să mă
cinci zile dar peste trei zi- gru in beciurile de sub hotelul aer, Ultimiie cuvinte i-au fost ; aştepte...".
casa cu dame le a telefonat că r â m în o Ohişinău — îşi aduce aminic cum „Aţii de mult aş fi vrut să tră­
„să-şi ajute soţul" încă două a luptat cl (fiind in Arm da Ro­ iesc, Ivanc..." (spune in ruseşte). WLKKIU RYUIÎKANU
săptămîni... Trăsnet. Insul care
Aş fi vrut să continui dia­
logul cu MULATRA. La întoar­ se ocupă acum de e!e, e un fel
de nepot al Aurei, un maimu­
cerea din străinătate — am tre­ ţoi sexual care le terorizează,
cut pe la casă. Mi s-a părut to­ nu le lasă să-şi facă cinstii
tul suspect de pustiu. După ce
treaba, ar dori să facă dragoste
am sunat indeiung a ieşit un numai cu el, intră în camere U I Cu gîndul la
bărbat numai în cămaşă do pie­ atunci cînd ele sînt ocupate.
le care m-a întrebat ce vreau... Ie alungă clienţii cu apucăturile ( ;
Mi-a spus că Madara Aura e astea do vechil al dragostei dragii noştri
în Grecia pentru cinci zile. A- lor pe bani...
tunci am cerut să vorbesc cu Mulatra a fugit cu-n a;ab cititori
Mulatra... Nici această dorinţă carp a deschis în Bucureşti un
nu mi-a fost satisfăcută. Mu­
latra a fugit de la casa cu da­ bistrou. E iubita lui şi una din­ s'nlcm inyO’.wîfaO cu abonamentele \
tre cele două ospătare care ser­
me... întreb, undo... Tipul nu vesc în sala micuţă şi întot­ la j'iUbUcaţla „Călăuza1’ se vor face *
de către P.T.T.R. pină la data. de 20 '
ştie. Cer să vorbesc cu Mirela... deauna arhiplină. Felele nu decembrie pentru anul 1901. Vă re- |
Cu mare greutate reuşesc să amintim — s/imaff cititori, că publi- ™
intru şi merg direct în camera fost să o viziteze. Mulatra nu caţia noastră figurează in catalogul s
mai putea de fericire, apoi s-au
presei române la poziţia tir. -196 ş] |
Mirolei. K obosită, are cear­ certat, unele fete invidioase au orice factor poştal, orice oficiu poş- "
căne la ochi. Patul o devastat, tal contractează abonamentele soliei■ s
pătura pe jumătate căzută, scru­ spus că Mulatra e doar o ser­ tate de Des. Sinlcm asiguraţi ca in 1
voi *
anii/ ce vine ~ abonamentele
miera plină dc mucuri de toa­ vitoare a jîmbalului ăla de ( i sosi fără întiniere. fiecare om vn '
proprietar.
te dimensiunile şi mărcile, su­ S-a dus p0 copcă vi-ul Mu­ putea să aibă acce.v imec/iat fa pu 1
fletul Mirelei pare şi mai îm­ latrei de a face o casă de modă ! i blicaţia dorită. *
în cazul in care se intimplnu to ,
prăştiat prin cotloanele ultime­ cu clienţi de la Paris. Londra, tuşi greutăţi in efectuarea abonamen- ]
lor evenimente. Hem o cafea în Madrid, Moscova... îmi propun tutui la „Călăuza” —. nu trebuie sn ,
tăcere... să o vizitez cît de c-urînd. Pină ! I vă Impacientaţi. Nu fiecare om ?«■ i
Abia apoi începe să spună atunci mai stau clo vorbă cu ţelege democraţia şi menirea, lui la J
timpul cuvenit. Puteţi să expediaţi pt ,
cîte ceva. . Madam Aura le-a Mirela... (va urma) adresa redacţiei prin mandat poş- »
tal suma dc 91 lei (pentru trei luni). |
182 lei (pentru şase luni). 201 Ici
(pentru un an) şi administraţia no as- i
tră vă expediază săptămînal „Călăuza' |
(in plic închis) la domiciliu. T o ţi,
Mar© Z von coada maşinilor aflate in aş- I abonaţii noştri pol deveni şi cola- \
leptare se întinde pe parcursul J
boratorii noştri. A şiepiăm perma- 3
a peste zece kilometri. Şi drll- ţ nent veşti de la Dos., articole ş\ <*
Se pare că mare parte din mul e atit dc frumos cum şer- J păreri care să transforme „CălăuzaH i
înfr-o publicaţie dc nelipsit din orice )
locuitorii Uniunii Sovietice do­ puieşte printre dealurile cu vii. 1 casă, de la orice loc de muncă. ’
resc să ne viziteze. Numai aşa . , . , mal ales dc nelipsit din sufletul oa• 1
se explică faptul că la graniţa racaf de frigul ce s-a lasat şi j monitor... '
d® la Prut — dinspre uniune —• muşcă amarnic... 1 I