Page 2 - Calauza_1990_45

Pag. 2
CĂLĂUZA •-m 45 • 1999

\„Am luat această decizie pentru a evitaj U R A ! A m reintrat în Europa
Ura 1 Am reintrat in Europa. Pe uşa
m agazinelor alim entare. Au început trat în E uropa 1
N -aş vrea să fiu înţeles greşit. Aş
j să devin un criminal politic...” i să se um ple golurile din raîturi. Au fi fost îneîntat de apariţia accsto*
produse după care am tinjlt a tît de
început să aibă alt aspect : frum os
şi scum p. In fiecare zi, cîtp o nouă
m ai pentru posibilitatea de-a ie ve­
surpriză. Nu se-ajunge laptele la m ult. M -aş fi bucurat clilar 81 nu­
» NESTOR RATEŞ: Inginer pentru care rămîn încă odată un criminal politie. Pentru a * copii, dar avem Pcpsl-Cola cu 77 lei dea şi la noi, dacă produsele de
cutia I Nu avem ouă, zahărul e in­
bază ar fi în cantităţi m ulţum itoare.
■ chimist. recunoscător guvernului Sta. putea să mă uit drept în ochii > suficient, făină albă nu am m ai pri­ Consider că valuta folosită pentru a-
» ION MIlIAl PACEPA : Ingi- telor l'nite. Acum, venirea Da­ tăi şi ai lor. Pentru a vă arăta, I m it din iarna trecută, untul — spun chiziţionarea acestor produse „euro­
unii — trebuie să ne-ajungă eîte 100
| ncr chimist, tn timpul meu li- nci şi a soţului ci mi-au pus vouă şi altora, drumul spre li- j gr pe lună, nu avem mezeluri, ne pene" ar fi pu tut fi utilizată In sco­
J bor am scris „Orizonturi Ko- în faţă noi cereri de viaţă, dar bertalc. Vreau să-ţi mai spun | este frig — unora ! — in locuinţe, pul acoperirii nevoilor fireşti strict
necesare. Poate greşesc. E do ar o
I şii", am devenit un lobhist, mi- poate vorbim despre ele înir-un Dana, că este teribil de greu * dar sîntem m indri : avem whisky, vreau să devin european...
părere. Asta nu înseam nă însă că nu
ţigări străine, bere la cutie, toate la
boicotarea
liliiul pentru
lui alt interviu.
J Ccauşcscu dn către Congresul să te desparţi pentru ani lungi | „ preţuri inaccesibile, deci, am rein­ R. E.
de propriul tău copil şi
să-ţi
| şi Administraţia Statelor Unite, transformi prietenii, cit şi cinci- |
* am cules 315 semnături de se- Interviu cu generalul zeci de ani de viaţă, în amin- J
| natori şi congresmeni americani lire fără întoarcere. Că este |
* pc scrisori către Ccauşcscu. ca- ION MIHAI PACEPA îngrozitor pentru mine să te I
1 re cercau să aprobe viza de am numai în gîndurile mele, nu J
J ieşire din România p 'litru fiica XI.STOR RATEŞ: Mu întreb şi-n braţele mele. Că tortul pe |
I mea şi soţul ci. Cu ajutorul dacă v-aţi pierdut vreodată. care l-am făcut la 1 octombrie, »
unor prieteni de la Casa Albă,
* din Congres şi de la Depărta D-le Pacepa. speranţa de a o cind ai împlinit treizeci de ani, , |
a fost mai mare deeît
toate
{ meniul de Stat, am încercat să revedea pe Dana. eetălalte pe care ţi le-am făcut I
* penetrez barierele internaţiona- ION MIMAI PACEPA: Nici­ an de an. Şi eă inima mea este '
| 1,< puse de securitate impreju- odată, D-le Rateş. Intr-o scri­ plină de speranţe pentru tine >
, rul fetei mele. Am devenit ce- soare deschisă către Dana, m şi pentru soţul tău. Şi, in sfîr- I
> lăţeau american la 28 iulie 1988, care ii explicam de ce m-am şit, vreau să spun eă sînt con- '
I adică exact in ziua cind am decis să fac ruptura politică eu vins că ziua cind vom fi din |
' împlinit 10 anj < 1 la primirea Ccauşcscu şi să o las aparent nou împreună est,, mult mai «
I
azilului politic, de la ziua cind, orfană, scrisoare publicată
în
fost
aproape astăzi deeît a
* deşi am servit două decenii in ziarul francez. „Le Monde", in ieri". (va urma) | J
I serviciul român de spionaj, am februarie 1985, şi transmisă la
v fost acceptat cu generozitate postul de radio Europa Liberă, Interviu realizat de NESTOll I
I în această ţară şi protejat im- scriam, spuneam : „Vreau să R.ATES, preluat din revista J Cununia minorului Florian FLOREA d0 la mina Albini, fn
J potriva securităţii lui Ceauşes. vă spun, ţie şi prietenilor mei „lYIICRO-MAGAZIN" cu | 1935, cînd acolo ora o „capelă" pentru mineri unde alerga preo­
tul, capelă distrusă în 19-17. Mina era Ia Almaşu Mare — IRUGA
I cu. Trebuie să spun că a fost un din ţară, că am luat această CĂTĂLINĂ LUMINIŢA-LIGi | ' jud. Alba. Cind se va redeschide oare acea sfintă capelă pentru
acordul d-nei directoare
decizie pentru a evita să devin
gest de o delicateţe deosebită,
mineri ?
Din activitatea F.P.M. C h io şc „Călăuza** ...„Ortace, aifu-ne o dovadă că nu eşti bolnav de Sida..."
i şi „ M ile n iu l T r e i“
Recent au avut loc întrunirile
interraionale ale membrilor şi în O ţe lu l Roşu... (Urmare din pag. 1) tunci relaţiile lui Alexandru sindical, mereu băut, . scund, cu
simpatizanţilor Frontului Popu­ Murdare'cu majoritatea colegilor chelie, poreclit „Băşica*. „Ei as-
lar din Moldova în localităţile cepu să se trădeze o oarecare o- de muncă fuseseră prieteneşti, iar ta-i, ce să-i faci 1 Vreau să te
Bălţi (Soroea, Drochia, Rîscani, De curînd în centrul oraşului bosealâ ce îl cuprindea în fie­ cu Tieă Ionescu. şoferul direc­ jignesc cît mai puţin, dar într-un
Eloreşti, Făleşti, Glodeni, Singe- Oţelul Roşu — şi-a deschis acti­ care seară şi guturaiul contactat torului.- era prieten la cataramă fel sau altul este neplăcut: fune-
difuzarea
vitatea un chioşc de
rei), Chişinău. Căuşeni (Ştefan presei şi a cărţilor din întreaga nu se mai vindeca. Oare acestea de ciţiva - ani buni. Iată că Io­ rariile sau SIDA ta- sînt o cruce
Vodă, Tiraspol, Tighina, Slobo­ nu confirmă pierderea imunită­ nescu într-o bună zi începu dis­ pe care sindicatul n-o poate
zia, Basarabeasca), Nisiporcni ţară. Chioşcul poartă însemnele ţii V Zilele treceau iar lui i se cuţia : „Ştii, Sandule dragă, şe­ duce. Aşa că „ortace*1- caută-te
(Ungheni, Străşeni, Călăraşi), Ia- Editurii „Mileniul Trei" şi ale contura tot mai mult ideea că ful e nemulţumit de comporta­ cinstit şi adu-ne o dovadă că nu
loveni (Hînceşti, Ancnii Noi), Or- publicaţiei noastre şi este ad­ este infectat. încetă practic să rea ta. De cîteva ori, vorbind de eşti contagios. Sau*- intornează-te
bei (Dubusari, Grigoriopol, Iîîb- ministrat de dl. Vodă Ioan 1-a- mai doarmă, pierdu serios din tine, a folosit expresii urîte. Spu­ în spital. Pentru că vezi, .foloseşti
greutate, deveni palid şi se trezi
nea eă te va înlocui". „îmi vine
niţa, Telencşti. Şoldăneşti). zăr... Succes ! cu o spuzeală ciudată şi nişte să scuip I • Eu s-ar putea ca în W.C.-ul nostru, tuşeşti a i c i . „Pe
ce bază vorbiţi cu mine aşa ? El,
ION PATRUOCIII C.URIER plăgi. îndrăzni- şi merse la doc­ curînd să - mă curăţ" — izbucni am avut şi eu nişte temeri. O
tor. Pentru început la un der­ Alexandru Mardare şi dintr-o prostie de-a mea şi gata. Au fost
matolog. -Acesta îi explică spu- respiraţie îi povesti prietenului şi au trecut". „Ce-a fost, ee n-a
Ce ne facem fraţilor cu berea? zeala că „o ceva pe bază ner­ despre groaznicul autodiagnostic. fost, tu nu-mi ascunde adevă­
rul. DP unii ca tine cu SIDA nu
cuvântul
Tică Ionescu îşi dădu
voasă", o nevrodermită banală.
Alexandru Mardnre nu riscă să
avem nevoie şi nici nu trebuie să
părţire nu-i întinse mina. Avea
facă o aluzie la SIDA. Seara îşi cu va păstra secretul dar la des­ existe printre noi". ţva urma)
Dl. Tot Martin, electrician la strada M. Kogulniccanu altă bere privea copiii imnginîndu-şi că-i acest Mardare în uzină o legă­
S.U.T. ne-a telefonat rugîndu-ne eu 15 lei (sticla). Dl. Tot men­ pîndeşte un pericol de moarte, tură de „inimă", sau cum îi plă­
să ne interesăm şi noi de ce pre­ ţionează că toate trei au fost de încetă să-i mai sărute înainte cea lui însuşi s-o numească „pa­ NOUL TRATAT ASUPRA
ţurile berii de Haţeg au crescut un gust îndoielnic, tulburi... Pre­ de culcare. Chiar şi faţă de soţie siune". în ziua următoare Ale­ UNIUNII
in ritm vertiginos în timp ce ţurile insă — sînt destul se ferea cu teamă mutîndu-sc în xandru Murdare observă cu a-
calitatea lasă mult de dorit. de piperate... Ce facem dom­ celălalt capăt al patului, lipin- ceastă femeie a început să-l evite Publicaţia soră „Tineretul Mol­
Mai concret — în Haţeg a băut nilor fabricanţi de berc ? Profi­ clu-se de perete. La uzină, de a- destul de vizibil. Deja toţi colegii dovei" care apare la Chişinău
o bere Bucegi cu 18 lei sticla tăm că sîntem singurii car,-, fa­ semenea, treburile îi mergeau de muncă practic îi ocoleau. Du­ a publicat in data de 30 noiem­
(Autoservirea de lingă Cafe-Bar), bricăm bere pe valea asta ? alandala : nu se mai putea con­ pă cîtva timp nimeni nu-i mai în­ brie a.c. Proiectul noului Tratat
o halbă cu 13 lei la Berărie, cum­ centra, greşea des, şefilor răs. tindea mina. Apoi, într-o zi de asupra Uniunii — proiect expe­
părând de la „Alimentara11 de pe ION HAI-DOIMIR punzîndu-le brambura. Pînă a­ august, se apropie de el liderul diat de preşedintele Gorbaciov.
(Urmare din pag. I) Universităţii, numeroase mitinguri înoiţ lupta strict politică nu ofe. pentru a deveni mai eficientă. pentru că Poporul le.a încrcdin.
şi marşuri, greve ele. In Piaţa rea practic nici o şansă în spe­ Şi astfel S-au înmulţii mişcările ţat destinele ţării, prin vot, pî.
revoluţionare au urmării iulăfu- Universităţii, un grup de mani­ cial partidelor istorice, mai ales- sociale fără un scop (aparent) po. nă la noile alegeri. Nerăbdarea
rarea proaspetei conduceri a ţă­ festanţi declara greva foamei, se că între timp in Ardeal apăruse­ litie, greve în lanţ, acte antisocia­ opoziţiei se întemeiază pc faptul
rii. Vi.l mai amintiţi desigur pe făcea de „serviciu" în schimburi ră U.P.M.R. şi Vatra Româneas­ le etc. Scopul ? Destabilizarea, eă, permiţînd stabilizarea situa,
Dumitru Mazilii, suit pe un organizate pentru a nu ceda pre­ că (A.U.R.), care polarizau o ma­ creşterea tensiunii sociale, ac­ ţici sociale şi economice, ar con­
TAB, alîilînd un popor care nu siunii opiniei publice şi a lăsa să ro parte din electorat. Şi la 20 centuarea crizei economice, care solida poziţia politică a Frontu.
Se mai înţelegea pe sine, eu in­ moară în mod natural această mai s-a întimplat ceea ee toată să creeze nemulţumiri în rîndul lui, ceea cc i-ar asigura o nouă
tenţia nedisimulntă de a prelua victorie în alegeri. Iată de cc o.
pulcrca prin forţă. încercarea a fensiva opoziţiei este din ee în ce
eşuat şi siisnumitul personaj a mai puternică, pentru că ca sim.
părăsit (Sau cel puţin aşa părea) te că pierde teren şi iată de co
scena politică definitiv. A urmat A Z I , O P O Z I Ţ I A acest paravan, care este Alianţa
apoi ziua de 28 ianuarie. Ce s-a 7 9 Civică, a anunţat pentru 22 de.
urmărit alunei 2 Inlr-un recent eembrie o mare demonstraţie
interviu, domnul Cornel Coposu, lumea prevedea. Ion Ilicseu şi populaţiei şi ca atare solicitarea, prin care să obţină puterea. Toa­
preşedinte al P.N.Ţ.-c.d., declara veritabilă flacără de veghe a °- Frontul au obţinut o victorie zdro. legitimă, de demisionară a Gu­ te aceste elemente conduc la con.
că in aceea zi, cele 11 partide în­ poziţici. Se încerca pc loalc căi­ biloare şi nimic nu mai putea vernului. Şi pentru a crcca cre­ eluzia eă opoziţia a depăşit cu
le discreditarea Frontului inecr-
fiinţate (sau revitalizate) după 22 dibilitate, partidele din opoziţie mult sfera politicului prin setea
decembrie, au cerut guvernului oindu-sc acreditarea ideii că în împiedica instalarea lor la pil­ împing în fruntea acestor acţiuni, ci nepotolită pentru putere.
să predea puterea politică sub fapt Revoluţia din decembrie a iere legitm şi în mod democra­ organizaţii apolitice (C. Coposu, Dar coca ce este mai trist, este
pretextul că inlro timp FS.N. îşi fost marca unei lovituri de stat, tic. Şi totuşi a venit acea falidică în amintitul interviu), demers faptul că învins din această lup­
anunţase intenţia să participe la iar eroii şi martirii au fost pro. zi de 13 iunie, cînd s.a încercat ce culminează cu constituirea A- tă pentru piliere .iese de fapt po­
iul plătit de popor pentru aceas­
o ultimă (bine ar fi să fie ulti.
alegeri şi ca atare nu mai putea ma) încercare de obţinere a pu­ lianţei Civice, care cere, nici mai porul care trebuie să plătească
asigura interimatul. Dar ee poa­ tă farsă. De aici piuă Ia a-1 acuza mult nici mai puţin, DEMITE­ pentru „joaca" altora.
te însemna „cedarea puterii po­ pe fon Iiicscu de genocid, nu terii prin forţă, mai ales eă Par. REA PARLAMENTULUI. PRE. Să-l mai credem atunci pe d-I
inai este deeît un pas. Au urmai
lamcnlul şi Preşedintele nu fu.
litice" dacă nu demisia guvernu­ apoi, toţi liderii Frontului care seseră încă validaţi şi ca alare ŞEDINŢEI.UI SI A GUVERNU. Dan Lăzărescu eă „opoziţia"^ nu
lui şi preluarea puterii de către l.UI ŞI A GUVERNULUI şi vrea destabilizarea ţării ? Vă las
încă nu erau legitimi. Fiind şi
o alia formaţiune politică. Cu ce au fost sistematic defăimaţi. ultima şansă, violenţa acţiunilor predarea puterii, cui credeţi, pc dumneavoastră să meditaţi şi
Mesagerii
noştri in străinătate,
ar fi fost mai îndreptăţită insă gen Doina Corifea, Laszlo To- (incendierea unor importante in. chiar... Alianţei Civice. Am scris să daţi cuvenitul răspuns.
acea nouă putere să guverneze sliluţii ale Puterii) a depăşit cu cu majuscule această doleanţă pe p.S. După două zile fulger în
in perioada de interimat, cind şi keş, Silviu Brucan, au susţinut mult nivelul unor... demonstra. caic doresc s.o impună (!) Ţării, Valea Jiului (vizite soldate cu
o puternică campanie de de­
ea ar fi fosl una din participan­ nigrare a propriei pairii în sco. Iii. Au urmai zilele de 14 şi 15 pentru a sublinia absurditatea lot atitea greve) d-1 Ion 1. Bră-
tele ia cursa electorală ? In a- iunie cu implicaţiile bine cunos­ ei. Deci se doreşte detronarea li­ lianu a devenit noul minei- de
ceslo condiţii soluţia adoptată era pul de a sisla furnizarea ajutoa­ cute pc plan internaţional, ceea nei Puteri (instaurate, totuşi, în onoare". Domnia sa a cerut în
de a forma un miniparlamenl. Dar relor atil de necesare unei eco­ cc a făcut ca noua Putere să.şi mod demnei atic prin alegeri) prin rarlament ţuică pentru mineri,
nomii secătuite. Tot acest arse­
nici C.P.U.N.-ul nu a mulţumii nal de mijloace dc luptă au avut înceapă guvernarea sub semnul forţă şi instaurarea alteia tot pe care au nevoie dc această licoa­
proaspăta opoziţie, apreciindu.se calea forţei. Acest fapt ar arunca re a zeilor „Ia fel ea dc pîine**.
(Cornel Coposu) in ace|aşi inter­ ca unic scop accentuarea crizei discordiei. Dar odată cu legifera­ România din nou în bezna dic­ Şi noi care credeam că lor Ie
viu din „Epocă" că F.S.N. a in­ economice, sociale şi politice pen. rea Puterii şi opoziţia a intrat taturii. Alianţa Civică se în­ trebuie pe lingă pîine, came, lap­
ventai noi partide pentru a.şi a- (>u a crea impresia că Frontul in... legalitate, dar nu in mod te, căldură, haine, linişte şi mul.
sigura majoritatea. Ce urmează nu va fi capabil să guverneze. loial, ci după cum spune acelaşi treabă, patetic de altfel, de ec
în continuare? Eveimentele din Popularitatea F.S.N. în preaj­ C. Coposu „opoziţia a fost mu­ guvernanţii nu renunţă la putere te altele pînă Ia ţuică. De, c« să
martie de la Tg. Mureş, Piaţa ma alegerilor era atît dc marc lată în afara Parlamentului", (de re se agaţă de ea). Simplu, faci, se mai înşală omul. ^ ‘