Page 3 - Calauza_1990_45
P. 3
CALAUZA • NR. 45 • 1990 Pag. 3
Focuri de armă în Europa
13 decembrie 1983, ora
(Urmare din nr. 42) Statul Naţional constituie o re competenţelor parlamentului de
2 şi 10 minute II. Nici Ungaria nu putea scă gulă în experienţa istoriei uni cadrul viitoarei conferinţe do
la Budapesta pentru români In
versale".
pa de prefacerile care au schim Nici românii nu au constituit pace. Declaraţia a fost prezen
13 decembrie 1983, ora 2 şi ea şl el să se stingă la fel de bat harta Europei. Consiliul Na
10 minute. Lui Nichita Stănes- suferind ca şl aceştia ! ţional Maghiar a fost înfiinţat la o abatere de la regula istorică tată, la 18 octombrie 1918, do
cu, Ilermes i-a dus sufletul în Ne amintim întotdeauna cu 25 octombrie 1918 şi era condus concretă a anului 1918. încă din Alexandru Vaida, în faţa depu
Hades ! plăcere de remarcabilele versuri de Ciloamtantistul Kâroly Mi- 1917 era evident că dualismul nu taţilor din parlamentul d„ la
Dispariţia celui care a lăsat ale sale, precum : liâly, care a colaborat cu social- putea constitui o soluţie de Budapesta. Documentul a avut,
posterităţii o operă remarcabi „E sigur că ţi-a obosit demoernţii şi cu radicalii. El a viitor. La Budapesta, deja în
lă („11 elegii", „Laus l’tole- creionu-n mină căutat, însă, să păstrez^ integri 1917, haţeganul Victor Bontescu, cum eră şi firesc, un larg ecou
maei", „Nccuvintele", „Epica cum rîul tot mai lat în tatea statului maghiar. Noul gu revenit de pe front, susţinea a- în rîndul românilor din fosta mo
magna", „în dulcele stil clasic" cîmpul vegetal vern, constituit la 31 octombrie ceastă idee, fiind în asentimentul narhie. El a determinat noi con
ctc.) a îndurerat profund în cum joia stearpă oboseşte-n 1918, era o emanaţie a Consiliu altor fruntaşi români ca : Aurel tacte între fruntaşii P.S.D. şi
treaga spiritualitate româneas săptămînă lui Naţional Maghiar. La 1 no P.N.R. în zilele de 23—24 noiem
că. Marile premii pe care Ni- cum din necălărire oboseşte-un iembrie 1918 s-a proclamat in Lazăr, Vasile Goldiş, Ioan Suciu
chita le-a dobîndit, îi confir cal". dependenţa Ungariei şi desprin. etc. Social-democrnţia română din brie 1918 s-a stabilit necesitatea
mă valoarea şi locul de frunte (din poezia „Ultima dprea din imperiu. La 13 noiem Ungaria şi Transilvania, în şe înfiinţării unui Consiliu Natio
în literatura noastră. Semnifica scrisoare ruptă") brie 1918 s-a semnat, la Belgrad, dinţa din 29 septembrie 1913 ia nal Român, pe baza principiului
tiv în această direcţie este şi Nu poate să nu placă nici armistiţiul dintre aliaţi şi Un hotărîrea de a-i contacta pe de parităţii între cele două partide.
faptul că în 1980 este propus acest, un fel de, aforism al garia. Se stabilea o linie de de
de Academia suedeză pentru a său : „Nu se face niciodată sca marcaţie care excludea, din te putaţii Partidului Naţional Ro Românii au fost prezenţi la
candida la Premiul Nobol. Pen ră. decît pentru proşti ! Răsări ritoriul român Satu Mare, Ora mân, în vederea coordonării po evenimentele revoluţionare din
tru Emincseu a făcut un ade tul stelelor c cu mult mai măreţ dea. Salonta, Beiuş şi Arad. în ziţiilor lor. Aceasta s-a realizat diferite zone europene. Ion Mi
vărat cult: „Neamul nostru a decît răsăritul soarelui !“. acest context România nu şi-a la începutul lunii octombrie 1918, luit a primit îndemnul socialiş
avut un singur mareşal al ver Ne vom aduce întotdeauna trimis reprezentanţii să semneze
sului : sfîntul Mihai Eminescu !“. aminte eu emoţie de geniul său convenţia. la Budapesta. La 12 octombrie tilor cehi, pentru autodetermina
A ştiut cam tot ce s-ar putea şi vom depune cu strîngere de Iată. că în 1918 se împlinea 1918, la Oradea, din iniţiativa lui rea naţională a românilor, fiind
şti despre acesta. La fel şi, des inimă o floare pc-al său mor- ceea ce prevăzuse Lcnin în anul George Pop de Băseşti şi Aurel prezent la Praga, în perioada
pre Avram Iancu. mint. Lazăr, s-a desfăşurat şedinţa 14—28 octombrie 1918, martor al
I-a admirat mult pe amîn- DORU BOCANICI 1914. „în paranteză: unii oa Comitetului Executiv al P.N.R., proclamării Republicii Cehoslo
doi, şi, poate că soarta a făcut sociolog meni cred că statul naţional vace. Enea Grapini descrie eve
constituie un mai mare naţiona care a elaborat o declaraţie de nimentele de la Zagreb, prin
principii ce urma să fie prezen
Originea crucii svastice lism decît autonomia cultural-na- tată în parlamentul de la Buda care croaţii devin independenţi.
ţională. Eroare gravă şi ridicola I
pesta. Documentul elaborat de La Budapesta, în Consiliul Mi
In an ul 312 e.n. lupta pentru putere nltă şi la noi. Astfel n fost întâlni Vasile Goldiş, afirma dreptul ro litar întîlnim multe nume româ
i-a adus faţa in faţă pe cim pul de tă pe piatra de pe m orm intul Măriei
bătălie pe doi îm păraţi rom ani, de Mangop, soţia lui Ştefan cel M are; mânilor la autodeterminare, ne neşti: Ion Mihuţ, Zaharia Pop, Ion
CONSTANTIN CEL MARE şi HAXEN- pe briul ornam ental al bisericii Trei Budeanu, Pavel Marcu, etc.
TIUS. înainte de bătălie, lui CON Ierarhi clin Iaşi ; pe paftaua briuiui H. R. N. cesitatea convocării unei adunări
STANTIN l s-a arătat pe ccr o cruce de m ătase a dom nului RADU NE naţionale, ca organ suprem al (va urma)
de lum ină şi sub ea m csagiul in la GRU : in Psaltirea Slavo-Rorruină de GHEORGHE FIKCZAM 1
tină ,,ln hoc signo vinces" (încotro la 1577 şi in Oetoihul de la 1575 este românilor şi nerecunoaştcrea
acest sem n vei învinge). CONSTANTIN tipărită stem a Ţării ROMANEŞTI po
păgin fiind, a luat acest sem n ca care vulturul ţine în cioc o cruce
providenţial şi a aşezat crucea pe svastieă ; pe piatra fundam entală de
toate steagurile şi învinse. In urm* la Căminul Cultural din Iaşi au fost
acestui fapt în anul 313 prin edictul săpate urm ătoarele :
de toleranţă de la M ilano îm păratul Iniţialele au urm ătoarele sem nnifi- Scrisoare deschisă către Academia
CONSTANTIN CEL MARE acordă caţil :
creştinism ului dreptul de a fi prac — H.R.N. — Ilristos, Regele, N aţiu
ticat. Crucea svasticâ sim bolizează la nea ; Română şi Parlamentul României
B udişti sem nul raiului pe păm înt iai — L.A.N.C. — Liga A părării Na
la egipteni era sem nul vieţii viitoa ţionale Creştine ; iS jr r r . iliS '
re. D upă exem plele date în „Calen — A.M. A rhanghelul Mihai]. Cetăţenii români de bună cre doperolc lui, a fost dovedită prin
darul foii interesante de la Orăştie"
pe 1926 crucea svastieă a fost intjl- ADRIAN VAMVACAS dinţă au luat act cu satisfacţie MAREA ADUNARE NAŢIONA
de hotărîrea ca data de 1 De LĂ dc la Cliişinău din data de
cembrie să fie Sărbătoarea na 27.08.1989 de peste o jumătate
Marele marş al săracilor ţională a României. de milion de români, care a
ţinut să demonstreze lumii în«
Era firesc să fie aşa, cîfă vre
me la I Decembrie 1918, MAREA tregi că în Dacia Fclix, avem
Dacă ai timp sau trebuinţă să deauna de ele... ne aşezăm cu Şi dacă mai ai curajul să te ADUNARE NAŢIONALA de la de-a face cu mai multe graiuri
stai o zi (măcar una) la Serviciul minţi la coadă. „Tot sînt şi as abaţi pe la magazinele de con (bănăţean, ardelean, moldovean
de Paşapoarte pleci de-acolo cu tea bune la ceva ! Decît nimic...". fecţii ţi-ai spulberat şi puţina ALBA-IULIA — Bethlecmul,
sentimentul că acest popor se Sau, la alimentara de pe str. seninătate pe care (probabil) o Golgota şi Ierusalimul NEAMU etc.) iar deasupra tuturor trium
pregăteşte de o mare migraţie. Horea se dau copite de porc mai aveai. Sintcm la ora evaluării LUI ROMANESC — a numărat fă LIMBA ROMÂNA eu SLOVA
Coada din faţa ghişeului sea (vestiţii adidaşi de care începu prostului gust şi a „rămăşiţelor" peste 100 000 de participanţi, fapt I.AŢINĂ.
mănă cu un şarpe uriaş mereu sem să facem haz) şi pungi eu ce au zăcut ani de zile prin de Dar, dicţionarul enciclopedic al
în creştere... Oameni trişti şi gîturi de pasăre. Iată ceva nou ! pozite. (Confecţiile noi şi frumoa fără precedent în istoria noas limbii române (1904) n-a ovul
obosiţi aşteaptă totuşi răbdători N-avem ce zicb ! Dar pe feţele se aşteaptă la loc sigur urcarea tră.
să le vină rîndul, privind spre oamemloi a început să se aşeze preţurilor). Nici măcar nu există Neputînd lupta cu arma în „timp" să spună o iotă despre
fereastra luminată cu o timidă aceeaşi îngrijorare prea bine cu interesul să li se dea un oare mină pentru făurirea ROMÂNIEI mult regretatul prof. dr. Constan
şi nemărturisită speranţă. Nu-i noscută de multă vreme. care aspect comercial. Fuste, ro MARI, fostul prof. dr. în biolo tin Kiriţescu. O greşeală regre
sperie nici faptul că Austria ne La o tutungerie găsim chibrite. chii. paltoane, costume, bluze, tabilă !
refuză, că Polonia e gata şi ea Stăm bucuroşi la coadă (acasă într-o stare jalnică stau spînzu- gie, Constantin Kiriţeseti (1870—
s-o facă... Ne pregătim parcă, mai avem o ultimă cutie !) Cerem rate pe umeraşe : şifonate, fără 1965) şi-a asumat obligaţia de-a Dc aceea aş propune ea • în
pe tăcute, de o mare migraţie, două pachete să scăpăm pentru nasturi, descusute, cu fermoare scrie capodopera „Istoria războiu cinstea trecutei zite de 1 De
însoţiţi do îneăpăţînarea paşilor un timp de grija lor. dar... cind stricate... lui pentru întregirea României cembrie 1990, Constantin Kiriţescu
tîr.şiţi pe podeaua rece. aflăm preţul (20 lei) ne limităm Şi iată că nc-arn lăsat şi noi să fie declarat — post mortem
Şi-apoi dacă o porneşti pe doar la un singur pachet. antrenaţi în acest marş continuu, 1916—1919“ în trei ediţii de pes — MEMBRU AI. ACADEMIEI
străzi, sau mai ales prin maga Pe centru, la magazinul de descoperind sărăcia pe care o te 3700 de pagini.
zine, ii vezi pe oamenii oraşului pantofi, rafturile sînt doldora de credeam totuşi mai demnă şi mai In felul acesta a dovedit — ROMANE.
tău antrenaţi într-un marş con marfă de la Fabrica de încălţă umană. Sărăcia noastră însă este dacă mai era nevoie — că avem Orice alic amănunte în legă.
tinuu. Un marş al săracilor, de minte Hunedoara. Alături, mîn- născătoare de agonie, în care ne tură cu Constantin Kiriţescu, pot
fapt. Paşii lor aleargă de la o dre etichete cu preţurile noi. căţărăm disperaţi, unul pe umerii de-a face cu col mai marc is fi primite de la fiul acestuia, pro
alimentară la alta, de la un ma Toate, numai peste 800 lei. Cerem celuilalt, să putem exista. în toriograf din lume, în privinţa
gazin la altul, şi nu găsesc nimic. unul (pantof) să ne convingem care ne jicnim, ne duşmănim, ne primului război mondial. fesor pensionar Costin C. Kiri
Sau... iată... am ajuns departe !... şi de noutatea calităţii. Dar de înşelăm, uitînd că sîntem trecă Viabilitatea calităţilor neamu ţescu din Bucureşti, ce răspunde
Ea hală, în centrul oraşului, se geaba. Calitatea 0 la vechiul torii aceleiaşi vieţi. la telefonul 75 53 90.
dau tacâmuri. Şi noi care spe preţ, imprimat chiar pe câlcîiul lui nosfru dfi care — a vorbit
ram că- am scăpat pentru tot- pantofului — 375 lei. MARIANA PÂNDARU Constantin Iviriţcscu în capo- CONSTANTIN PREDA
luta acest „curcubeu psihedelic", sit timpul să-mi aleg un alt drum, totuşi o încercare... fiind invitat mai ales în ultima perioadă.
cum l-a numit un ziarist local. spre o ALTA LUME...". Pe chi la clubul londonez „Ronnie Poate ar fi reuşit cu timpul, sâ-i
aline durerile interioare, poate a-
Spectacolul a lost dezolant. Din pul lui Jimi se putea citi resem Solt’s", dar după declaraţiile unui luturi de ea Hendrix s-ar fi sim
adevăratul Jimi Ilendrix, rămă narea. Simţea că va muri curind. martor : „Jimi arăta jalnic, slă ţit mai în siguranţă, iar adevărata
dragoste l-ar fi salvat de la pră
buşirea inevitabilă. Dar, din pă
cate, Monika a ajuns prea tîrziu
la întîlnire... Adevărul, consta
tat după autopsie, elimină orice
dubii : în seara fatală, Jimi Hen
drix a înghiţit o cantitate exage
rată de somnifere...
sese doar o palidă umbră obosi Urmează apoi o serie de turnee bit, şi incapabil să termine pro
Clopotele de pretutindeni ves
tă si tristă. Părăsind scena şi la Slockholm, Gotcborg. Publi gramul... A părăsit clubul aproa teau înmonnîntarea unui mit.
în acelaşi timp, pâmîntul ameri cului din oraşul danez Aarhus, pe tremurînd". Seattle era în doliu, iar toate
can. declară doar a tîl: „se apro ii oferă pe 2 septembrie, doar In 18 septembrie, el pleacă pc grupurile rock îi salutau memo
pie SFÎRŞITUL...". două cintcce şi înainte de a pă un drum fură întoarcere. în apar ria... După căutări, uneori za
în ziua de 30 august 1970, el răsi scena, le adresează cîtevn tamentul său din Londra marele darnice şi străluiciri fascinante,
participă la festivalul de la Isle cuvinte „iertaţi-mă !... cu de Guitar-hero îşi găseşte sfîrşitul,
La 23 iulie 1970, se petrece of Wight (Anglia). în condiţii me mult ani murit... acum, aici, a dar moartea sa rămîne învăluită fiiul rătăcitor se întoarce la che
iritima apariţie a lui Jimi Hen- teorologice vitrege — ploaie şi cîntat sufletul meu... vă mulţu într-o ceaţă misterioasă. Sinuci marea străbunilor, lăsîndu-nc ca
drix în faţa publicului american. vînt — concertul încearcă să mai mesc !“. Totuşi mai găseşte în el dere sau crimă ? Singura persoa amintire, în albumul rock, un
Aceasta se întîmplă la Seattle, salveze ceva din prestigiul lui puterea să susţină trei concerte, nă apropiată sufleteşte pînă în nume sculptat în legendă.
oraşul său natal. Sînt prezenţi, pe Hendrix, dar : „...am ajuns la în şase septembrie 1970, la ultima clipă a fost tînăra Monika (Sfîrşit)
o ploaie torenţială peste nouă capătul drumului muzical — Fehrmarn (R.F.G.) are loc ultima Dannemann, din Dusseldorf, Ea
mii de admiratori, pentru a sa mărturisea unui reporter. A so apariţie în public. Se mai face l-a cunoscut cel mai bine pe Jimi, ŞTEFAN BUDOI |
