Page 2 - Calauza_1991_48
P. 2

Pag  2
                                                                                                                                         CALAUZA  •   NR.  48  •   m i


                 Păşim în tr-u n   an  nou,  în tr-u n   deceniu


                           ultim  al  mileniului  doi

                      (U rm are  din  paj;.  1)  12  diviziuni  ale  anului_  lunile),
                                                si  prim a   lună  a  anului  îl  are
                 Li rea  prin   luarea  chipului  de   protagonist  pe  legendarul  rege
                 om,  neodihnit,  foam e,  sete,  scui­  al  L alium ului  devenit  „zeu“  a-
                 paţi,  huiduieli,  bătăi,  cunună  de   părălor  al  „Cetăţii  eterne  —  Ro­
                 spini,  crucificare  şi  m oarte  pen­  ma",  reprezentat  în  statui  avînd
                 tru   îm păcarea  cerului  cu  pă­  capul  cu  două  feţe :  una  privind
                 mântul  (Col.  1,  20).        posom orit  spre  trecut,  alta  în ­
                   Puţini  ştiu  că  A nul  bisericesc   crezător  spre  viitor.  Nu,  să  nu
                 începe  —  în  cărţile  de  cult  —   fim...  oam eni  cu  două  feţe !  Nu
                 la  1  septem brie  cu  o  vastă  cro­  e  om enesc  aşa.  D ar  privind  în ­
                 nologie   de  sărbători,   popasuri   dureraţi  spre  trecutul  trist  şi  a-
                 spirituale.   îndeobşte,   „c i v i 1“   păsălor,  să  fim   cu  m ai  m ultă  în ­
                 anul  nou  e  la  1  ianuarie  şi  (liv­  credere  spre  anul  ce  sine.  Res-
                 rează  365  de  zile.  cu  5  ore,  48   pectînd  tradiţiile  şi  C redinţa  m a­
                 m inute  şi  16  secunde  (anul  tro ­  jorităţii  autohtonilor  din  Rom â­
                 pic)  sau  cu  6  ore  9  m inute  şi  9   nia  M are  (ce  să  dea  Dom nul  şi
                 secunde  (anul  sideral).     înţelepciunea  ocîrm uitorilor   să
                   A tunci  vin  tinerii  cu  sorcova  !   fie  în  pace  intr-adevăr  m are),  ca
                 U rări,  urări...             teritoriu   dar  şi  ca  realizări.
                   Vine  apoi  preotul  cu   bine-   Iarba   rea  din  holde  piară/
                 cuvintarea  caselor  şi  a  oam enilor   P iară  duşm ănia  din  ţară/  în tre
                 de  Bobotează,  în  am intirea  Bote­  noi  să  nu  m ai  fie/  Decît  flori  şi
                 zului  lui  Iisus  Hristos,  sau  „Epi-   arm onie"  —  flori  „albe  de  m ăr",
                 fania"  (grec.  „Epiphaneia"  ==  A-   albe  de  bucurie,  curăţate   prin
                 pariţie)  şi  pentru  a  ne  binevesti   m uncă  cinstită  şi  bunăînţelege-
                 „anul  plăcut  dom nului'1  (Lc.  4,   rea  şi  pacea   propovăduită  la
                 19).  Sintcm   stropiţi  cu  aghiazm ă   N aşterea   Dom nului  de  coruri
                 (grec.  însem nlnd  sfinţire)  făcută   angelice  (Lc.  2,  14).  C lerul  să  fie   „Cind  auzi  aceleaşi  prostii  timp  de  douăzeci  şi
                 prin  rînduiala  num ită  şi  „sfeşta­  plin  de  D uh  Sfânt  şi  înţelepciu­
                 nie"  (în  slavă  cu  înţeles  de  lu ­  ne  (Ept.  6,  3-5)  şi  poporul   în
                 m inare ;  să  am intim   că  de  Bo­  frunte  cu   conducătorii  săi  fie    cinci  de  ani,  nu  le  mai  asculţi..."
                 botează  catehum enii  erau   „lum i­  plini  şi  ei  dc  înţelepciune,  do­
                 naţi",  prin  botezul  creştin  în  p ri­  vedită  prin   fapte  bune,  îngă­
                                                                                 (continuare  din  nr.  46)  nm   găsit  în  sfîrşit.  după  atîtea   R :  Cum  vă  folosiţi  b an ii ?
                 m ele  veacuri).  Să  ne  am intim   şi   duinţă,  iertare  fură  făţărnicie  şi   R  :  Ce  părere  aveţi  despre  re­  nopţi  de  studio,  palatul  îm păcă­  J :  C um păr  tim p,  p en tru    că
                 ca  la  aproape  toate  popoarele  lu ­  m inciună  (Iacov  3,  17).  putaţia  dvs ?       rii  de  sine.                acesta  îm i  lipseşte  cct  m ai  m ult.
                 mii  ap a  era  un  sim bol  al  vieţii   ...„Şi-acum   te  las,  fii  sănătos/   J :  Cînd  auzi  aceleaşi  prostii   R :   Se  spune  că  sînteţi   un   R :  Şi  bolile?
                 şi  purificării.  Şi  de  neuitat  să   Şi  vesel  de  C răciun/  d ar  nu  uita   tim p  dc  douăzeci  şi  cinei  dc  ani,   solitar.»  J :  S înt  un  om  cu  e   sănătate
                                                                              nu  le  m ai  asculţi.                                      elem entară.
                 fie  că  aşa  cum   prim a  zi  a  săp-   cind  eşti  voios/  C reştine  să  fii   R :  Sînteţi  intr-adevăr  un  se­     R :  Şi  m oartea ?
                 tăm înii  are  denum ire  latin ă  în­  bun/  D ar  nu   uita  şi  cind  eşti   ducător ?   Julio  Iglesias  H            J  :  N u  am   o  frică  panicardă.
                 chinată  „Lunei"  —  zeiţă  a  nop­  m înios/  Că   trebuie  să  fii  bun"   J  :  Sînt  un  profesionist,   dar          R  :  Cum  se m ai  sim t  copii dvs.?
                 ţilor  feerice  (de  altfel  ca  şi  cele  —  Ia  anul  şi  la  m ulţi  ani  !  nu  un  profesionist  al  fem eilor.      J :  Am  un  b ăiat  serios  şi  unul
                                                                               R  :  Iubiţi  New  Y ork-ul ?                              diferit  de  el.  O  fiică  care  face
                                                                               J  :  Prefer  Florida.  Pentru  mine,   3 :  Sînt  singur,  este  adevărat   w indsurf  cu  succes  si  încă  una
                                                                              îm plinirea  este  energia  Soarelui   d ar  nu  dc  un  tip  periculos,  ci   care  se  scoală  tîrziu.
                            Foarte  im portant!                               în  Ţ ara  Soarelui.    dvs.   m ai  curînd  de  un  tip  de  solici­  R :  In  ce  zodie  sînteţi  n ăscu t?
                                                                                                            tudine  logică.  Am  spus
                                                                                                                                  dintot-
                                                                               R :  Care  este  atitudinea
                                                                                                                                            J :  B alanţa.
                                                                              faţă  de  droguri ?           dcauna  este  o  form ă  de  practică
                   P ublicaţia  noastră  prim eşte  în   In  zilele  de  sîm bătă  şi  dum inică.  J :  Sînt  absolut  contra  lor.  Ce   a  inteligenţei.  R :  Ce  veţi  face  de  Crăciun ?
                                                                                                                                            J :  Am  să  eînt  la  Las  Vegas  şl
                                                                                                             R :  Care  este  calitatea  care  vă
                 condiţii  foarte  avantajoase  pen­  Dacă  doriţi  ca  anunţurile  dum ­  urăsc  în  ele  cel  m ai  m ult  este   defineşte ?  apoi  în  A m erica  L atină,  unde  voi
                 tru  punga   fiecărui  om  necăjit   neavoastră  să  ajungă  sub  ochii   dependenţa  pe  care  o  provoacă.  J  :  Disciplina.  fi  cu  singur  şi  unde  voi   auzi
                                                                               R  :  Ce  vi  se  pare  cel  mai  fru ­
                 sau  fericit,  anu nţuri  de  m ica  pu­  cititorilor  din  întreaga  ţară  —   mos  pe  păm înt ?  R :  U niversul  dvs.  preferat ?  ecourile  lim bii  m ele  m aterne.
                 blicitate.  Costul  fiecărui  cuvînt   adresaţi-vă  cu  încredere  servi­  J  :  Floarea  de  Tiar,  care  arc   J :  G alitiasi  Oceania.  R :  Care  este  proiectul   dvs.
                 este  m ai  mic  decît  la  toate  cele­                                                    lî  :  Film ul  dvs.  preferat ?  im ediat ?
                                               ciului  nostru  de  publicitate.  A-   parfum ul  nopţii.
                 lalte  publicaţii.  Program ul   de                           R  :  Iubiţi  M arocul ?      J  :  „Goast"  (Fantom a).    J :  Să  dorm   cel  puţin   zcec
                                               nunţurile  dc  înm orm întare  şi  co­                        R  :  Care  este  cînlecul  dvs.  pre­  ore !
                 lucru  pentru  prim irea  an un ţu ri­                        .1  :  Iubesc  dubla  senzaţie  a  ferat ?                          („PARIS  MATCH"
                 lor  este  între  orele  9—14  în  zi­  m em orative  se  pot  da  însoţite   parfunuirilor  sale  unice  şi  lu­  .1  :  Cel  în  care-1  ciut  pe  i  an   10—16  decem brie  1990)
                 lele  de  lucru  şi  între  orele  9—12  de  fotografii.     m ina  sa  mirifică.  I.a   M am unia  Gogii.                      M AXIM   DINCULESCU
                                                      ■   c a m   a s i a   a o a   u  u    i s a s e   kkejs.   ta u * u   «      i ssso asta raia   »
                      (U rm are  din  pag.  1)  m unceşte,  ţăranul  rom ân   ştie   Acest  lucru  ar  însem na  să   fie   bunătăţiri  funciare  sau  investi­  ar  lăsa  fără  nici  un  m ijloc   dc
                                               să  muncească.  S_a  spus  că  agri­  desfiinţate loate C.A.P.-urile,  toate   ţii.  Astfel,  păşunile  s  au  tran s­  trai  pe  ţăranii  care  au  fost  să­
                 mai  uşor  ce  se  intim plă  m  înal­  cultura  este  —  pentru  anul  1990   I.A.S.-urile, toate staţiunile  de cer­  form at  in  terenuri  agricole,   li­  raci  şi  au  in trat  în  C.A.P.  fără
                 tul  for  legislativ  al  tării,  va  în­  —  pariul  eiştigat  de  G uvern.  Sub   cetare  şi  alte  unităţi  de  stat  şi pă­  vezi  sau  vii,  pe  altele  s-au  con­  teren  sau  cu  terenuri  foarte  mici.
                 ţelege  că  Parlam entul  n i  cric  o   aspectul  rezultatelor  im ediate  se   m intul să fie  restituit vechilor  pro­  struit  com plexe  zootehnice,  sere   Trebuie  să  ne  gindim   că  aceşti
                 instituţie  ca  oricare  alta,  ci  este   poate  spune  eă  aşa  este,  dar  în   prietari.  Această  m etodă  arc  în   etc.  C hiar  terenurile  care  nu  nu   oam eni  au  m uncit  20—30  de  ani
                 dacă  vreţi   o  fiinţă  ciudată  şi   perspectivă  m ăsurile  luate  în  a-   principal  un  caracter  reparato­  trecut  în  proprietatea  stalului,  ci   pe  acest  păm înt  şi  acum   dintr-o
                 plâpindă,  ca  un  copil  care  acum   gricultură  nu  pot  duce  la  o  an ­  riu  —  să  îndreptăm   toate   ne­  au  răm as  în  proprietatea  C.A.P.-   dată  se  văd  alungaţi  de  pe  el.
                 învaţă  să  m eargă  şi  acest  lucru   gajare  totală  a  ţăran ilo r  în  re­  dreptăţile  făcute  dc  vechiul  re­  urilor  ,au  fost  supuse  unor  lu­  Totuşi  şi  ei  au  dreptul  să   p ri­
                 îl  face  cu   trudă,  eu  ezitări  şi   lansarea  economică.  Păm intul  nu   gim  —  dar  din  păcate  reparînd   crări  de  valorificare,  care   le-a   m ească  păm înt,  pentru  că  în  fond
                 poticneli  dar  şi  cu  aceea  iticăpă-   s_a  dat  în  proprietate  ei  doar  în   aceste  nedreptăţi  vom  crea  altele.   schim bat  destinaţia  .pentru  că  şi   ei  au  tru d it  pc  el  şi  nu  un  m oş­
                 ţinare  şi  voinţă  care  reprezintă   folosinţă  şi  acest  provizorat  nu  In  general  ideea  care  încearcă  C.A.P.-urile   au  construit  g ra j­  tenitor  oarecare  venit  de  la  oraş
                 la  urm a  urm ei  cheia  succesului.                                                                                   şi  care  nici  o  zi  în  v iaţa  lui  nu
                   Dar  aşa  cum  am   prom is,  as­                                                                                     a  lucrat  acest  păm înt.  Am  face
                 tăzi  nu  ne  vom  ocupa  de  poli­                                                                                     o  m are  nedreptate  lăsînd  aceşti
                 tică.  Deci,   înapoi  la  treburile   Păm intul  e   al  tuturor                                                       oam eni  fără  păm înt.
                 noastre.  P uţine  sînt  legile  care                                                                                     C elălalt  mod  de  a  vedea  lu*
                 să  suscite  atita  interes  —   în                                                                                     erurile,  diam etral  opus,  este  dc
                 P arlam ent  d ar  m ai  ales  în  a-                                                                                   a  îm părţi  păm intul  în  mod  egal,
                 fara  lui  —  ca   Legea  fondului                                                                                      tu tu ror  celor  care-1  lucrează  sau
                 funciar.  S-a  vorbit  şi  s-a  scris                                                                                   vor  să-l  lucreze,  fără  a  ţine  cont
                 m ult  despre  această  lege,   s~a   poate  satisface  doleanţele  legiti­  S'O  acrediteze  unele  partide,  de   duri,  sau  au  realizat  plantaţii  dc   de  vechile  proprietăţi.  Ea  se   ba­
                                                                                                           pomi  sau  vii.  Să  luăm   un  caz con­
                 spus  că  ea  este  C onstituţia  ţă ­  me  ale  ţăranilor.  Păm intul   tre ­  a  elim ina  ultim ii  45  de  ani  şi  să   zează  tocm ai  pe  ideea  pe  care  o
                 ranului,  că  ca  era  mai  im por­  buie  dat  in  proprietate  deplină   desfiinţate  toate  C.A.P.-urile,  toate   cret,  terenurile  pe  care  s-au  rea­  enunţam   m ai  devrem e,  eâ   pă­
                 tantă  ca  Legea  societăţilor  co­  ţăranilor,  pentru  ca  ci  să  fie  co­  rea  tradiţiilor   politice,  econo­  lizat  plantaţiile  dc  pomi  dc   la   m intul   aparţin e  celor  care   il
                                                                                                           Sîntulialm   este  practic  im posibil
                 m erciale  şi  a  regiilor  autonom e   interesaţi  să  m uncească  mai  bine,   mice,  sociale  din  perioada  in ter­  muncesc.  P are  o  idee  generoasă,
                 şi  ca  atare   era  prim a  lege  pc   m ai  m ult  şi  astfel  să  obţină  re ­  belică,  este  falsă,  pentru  că  în   să  fie  îm părţite  vechilor  proprie­  dar  care  nu  este  viabilă,  pentru
                                                                                                           tari,  pentru  că  această  livadă  nu
                 care  trebuia  s-o  adopte  P arla­  colte  m ai  m ari.  Dc  altfel,   s-a   această  perioadă  atît  de   bla­        că  a r  creea  m ari  nem ulţum iri  şi
                 m entul.                      propus  ca  această  lege  să   fie   m ată  s-au  produs  transform ări  şi   poate  fi  exploatată  decît  în  mod   un  şir  dc  conflicte  care  a r  bu l­
                                               intitulată  Legea  privatizării   ,v   m utaţii  economice  de  care  tre­  unitar.  Ce  ar  însem na  să   îm-
                   A devărul  este  că  în  structura   griculturii,  tocm ai   în  ideca  că   buie  să  se  ţină  seam a.  în   cazul   părţim   livada  în  nu  ştiu   cîte   versa  întreaga  agricultură  poate
                 reform ei  economice  naţionale,  le­  privatizarea,  sau  mai  exact  spus   nostru,  revenirea  la  situaţia  din   bucăţele,  fiecare  proprietar  să-şi   ani  de-a  rîndul.  Sim ţul  de  pro­
                 gea  păm inlului   ocupă  desigur   trecerea  în  proprietatea  directă  şi   1945  este  im posibil  de  realizat  în   îm prejm uic  bucăţica  lui,  să  in ­  prietate  este  atît  dc  dezvoltat  to­
                 prim ul  loc,  chiar  înaintea  refor­  deplină  a  ţăranilor,   este  cheia   agricultură.  Modul  dc  folosire  al   terzică  vecinilor  să  treacă   prin   tuşi  la  ţăran u l  rom ân,  îneît  nu
                 mei  sectoarelor  industriale.  Mo­  succesului  în  agricultură.  păm întului  în  perioada  scursă  do   terenul   lui,  ba  m ai  m ult   să   va  accepta  niciodată  ca  bucăţica
                 tivul  este  lesne  de  înţeles   re­  M -am  gîndit  că  în  această  cro­  atunci  şi  pînă  acum   s-a  schim bat   scoată  pomii  şi  să  sem ene   po­  lui  de  păm înt,  bună,  rea,  cum   a
                 lansarea   industriei  ţine  do  un   nică,  să  vă  prezint  legea  în  an­  esenţial.  Pe  unele  terenuri  s-au   rum b  sau  grîu.  Sigur  a r  fi   o   fost,  d ar  care  i-a  a p arţin u t  din
                 ansam blu  dc  factori   (transfor­                                                                                     moşi  străm oşi  să  fie  d ată  altu ia
                                               sam blu,  ideile  de  bază  şi  unele   realizat  m ari  investiţii  —  com ­  m are  pierdere  pentru  că  livada   num ai  pentru  că  aşa  s-a  nim erit
                 m area  form ei  de  organizare,  p ri­  com entarii  asupra  lor,  uim ind  ca   binate  industriale,  căi  dc  com u­  nu  ar  m ai  putea  fi  lucrată  m e­
                 vatizare,   retehnologizare,  asigu­  în  num ărul   viitor  să  analizăm    nicaţii,   dezvoltări  dc  localităţi,   canizat,  cu  utilajele  dc  m arc  pro­  la  îm părţeală.  In tre  aceste  două
                 rarea  bazei  de  m aterii  prim e  şi   eiteva  din  articolele  im portante   ctc.  —  ceea  ce  face  ca  acele  te­  ductivitate  şi  im plicit,  cel  puţin   extrem e,  Legea  păm întului  tre ­
                 energie,  ele.)  din  care  m ajorita­  ale  legii.  Scriind-o  chiar  de   la   renuri  să  nu  m ai  poată  fi  tre ­  într-o  prim ă  etapă  producţiile  ar   buie  să  ţină  cont  dc  o  m u ltitu ­
                 tea  nu  sînt  influenţaţi  direct  dc   capătul  ci,  problem a  agriculturii,   cute  în  proprietatea  privată   a   scădea.  în   astfel  dc  cazuri  apare   dine  de  factori,  de  zecile  de  m ii
                 cadrul  legislativ,  pe  cind  în  agri­  s-a  pus  şi  se  poate  pune  în  două   unor  persoane  fizice.  Dacă  n e a m    şi  o  altă  problem ă,  generată  de   de  cazuri  particulare,  d ar  să  aibă
                 cultură,  efectele  legii  pot  ti  re­  m oduri.  A m bele   sînt  oarecum    rezum a  num ai  Ia  terenurile  de   faptul  că  pentru  realizarea   a-   acea  putere  de  generalizare,   ca
                 ceptate  im ediat.  De  altfel,  faptul   extrem e  şi  ţin  de  orientarea  po­  folosinţă  agricolă  şi  această  m e­  cestei  livezi,  statul  a  investit  sute   să  poată  fi  aplicată  în  fotosul  cit
                 că  în  anul  19G0,  ţăranii  au  avut   litică  a  celor  care  susţin  aceste   todă  tot  nu  ar  putea  fi  aplicată   «Ic  m ii  lei,  pe  hectar,  sum ă  ce  ar   m ai  m ultor  oam eni,  în  folosul  a-
                 o  parte  din  păm înt  in  folosinţă   m oduri  de  rezolvare.  P rim a  m e­                                          griculturii,  al  nostru,  al  tuturor.
                 directă,  a  dus  la  o  relativă  în ­  todă,  ar  consta  într-o  revenire  la   pentru  că  şi   aici  s-au  produs   trebui  recuperată   de  Ia  aceşti   A ceastă  lege,  trebuie  să  plece
                 destulare  a  căm ărilor  lor  în  spe­                     m ari  transform ări.  M ulte  supra­  proprietari,  ceea  ce  ar  creea  alte   de  la  prem iza,  eă  p ăm in tu l  este
                                               situaţia din 1945, cînd  s_a  recurs la
                 cial  cu  cereale,  ceea  ce  dovedeşte   o restituire  integrală  a  vechilor   feţe  au  căpătat  alte  folosinţe  prin   problem e.  A ceastă  m etodă   mai   principala  bogăţie  a  ţă rii  şi  că
                că   atunci   cind  ştie  pentru  ce  proprietăţi  aşa  cum   au  fost  ele.  realizarea  unor  lucrări  de   îm-  are  însă  un  m arc  dezavantaj.  Ea  el  ap arţin e  tuturor.
   1   2   3   4