Page 3 - Calauza_1991_48
P. 3

CALAUZA  •   NR.  48  •   1991                                                                                                                 Pag.  3



                                                                                      Statul  de  drept  şi  justiţia
                    Primim  spre  publicare                         j
                                                                        Frâmîntări,  întrebări,  răspunsuri  posibile
                R eactivarea  com unism ului  ro .  publice,  m ă  văd  silit  să  răspund  \
              num esc  a  creat,  după  subiecţi,  tot  public,  iar  în  această  ordine  ţ
              panică,  nedum erire,  revoltă  şi  iată  cum   se  pune  problem a :   I
              îngrijorare.  S-a  suscitat  curio-   Cum   de  l-a  apucat  pudoarea  J   i i .         din  term eni   nem ai   găsindu-şl   nu  lasă  în  urm a  lor  decît,  even­
              zitatea  publică  în  legătură   cu  anticom unistă  tocm ai  acum   cînd  )             corespondentul   în   realitatea   tual,  adm iraţia  sterilă  adresată
              identitatea  posibililor  aderenţi,  p rin  efectele  pluripartidism ului,  l   P rincipiul  fundam ental  pe  ca­  structurilor  dem ocratice,  iar  alte.   erudiţiei  autorului.
              S-au  rostit  num e,  p rin tre  care  „P artidul  Socialist  al  Muncii",  /   re  se  întem eiază  raportul  dintre   le  avînd  un  conţinut  diferit  de   Ori,  chestiunile  sînt  presante.
              si  cel  al  lui  R.G.  exdirector  la  de  care  se  disociază  in  stopuri  1   stat  şi  cetăţeni  este  cel  al  sepa-   cel  de  odinioară.  Fiecare  nouă  lege  —  şi  acestea
              I.M.  B arza.P rintre  cei  care  au  propagandistice,  nu  v-a  m ai  [iu-  i   raţiu nii  puterilor.  A ceasta  înseam ­  M ai  dificilă,  d a r  cu  a tît  m al   se  succed  cu  rapiditatea  cerută
              auzit acest num e  s-a  aflat .şi sem-  tea  evolua  spre  crim ă  şi  nici  \   nă  că  statul  acţioneză  prin  pu­  necesară  este  renu n ţarea  la   mo­  de  perioada  pe  care  o  parcurgem
              n ataru l  acestor  rîndu ri  ia  re  l-a  chiar  spre  putere ?   terea  de  a  cdicta  legile  (puterea   dul  de  a  acţiona  pe  care  prac­  —  lărgeşte  com petenţa  in stan ţei
              rostit  şi  el,  p entru   că  apaite-   De  ce  nu  a  m anifestat   pu-  \   legislativă),  şi puterea de  a  asigu­  tica  ultim elor  decenii  l-a  îm pă-   lo r :  ele  soluţionează  contestaţii^
              nenţa  ia   un   partid  legal  în re­ doare  atunci  cînd  a  îndeplinit  l   ra   respectarea   dreptului  (pute­  m întenit  în  num ele  regulilor  u-   le  privind  acordarea  u n o r  d rep ­
                                                                        rea  judecătorească).                                        turi  persoanelor  care  au  av u t  de
              g istrat  nu  este  un  delict  si  nici  calitate  de  vîrf  de  lance,  situ-  )       nui   joc  bazat  pe  prem ise  fal­
              nu  va  fi  nici  în  viitor.  Pentru  îndu-se  în  rind ul  prim ilor  exe-  1   D elim itarea  celor  trei  piloni  al   se,  pe  priorităţi  şi  ierarh ii  con­  suferit  de  pe  urm a  u n o r  con­
              raţiu n i  ce  ţin  de  resorturi  ce-mi  cutanţi  ai  crim ei  com uniste ?   (  oricărui  m ecanism   dem ocratic  a   trafăcute.  vingeri  politice,  judecă  ccrerild
              sînt  necunoscute,  dintre   care   Acest  m ini  scandal  al  cărei  /   fost   gîndită  încă  de  A ristotel,   Din  cele   precedente  s-a  p u ­  de  înfiere,  se  im plică  direct   în
              nu  ignor  criza  de  personalitate, regie  iese  la  suprafaţă  nu  este  J             tut,  cred,  desprinde  ideea  că,  in ­  supravegherea  unor  m ăsuri  lua­
              R.G.  şi-a  considerat  lezat  or­ cum va  m odalitatea  prin   care  ţ   d ar  a  fost   p entru  prim a  dată   diferent  de  opţiunea  politică  sau
              goliul  şi  s-a  dedat  la  recursuri  doreşte  să  atragă  atenţia  cu  pri-  1   exprim ată  clar  de  M ontesquieu.   de  statutul  independent  reven­  te  dc  organele  de  urm ărire  pe"
                         i  S- ţ-rx: ici I t
                                  JIILAUOIV
                                                               U l l t f llU A
                                                            a u
            I   ierarhice  repetate  inclusiv   la vire  la  noua  sa  orientare  poli-  J ltf  £  In tre  cele  trei  puteri  nu  există   dicai,  nu  poţi  să  te  declari  om   nală,   contenciosul  adm inistrativ!
               I V l l U l I l t . ' .
                                                      U U U tf
                                            4CJ
                                               V J1C
                                                   ICI
            i  an tren area  de  discuţii  în  adu-  tică  celor  care  învîrt  şi  distri-  \   nici  o  ierarhizare  ci  dim potrivă,   al  acestui  ■ sfîrşit  de  secol  sau,   funcţionază  pe  lingă  tribunalele
            \  n ări  publice  legal  organizate,  buie  posturile  de  conducere ?  în  1   ele  funcţionează  com plem entar  şi   cum   este  la  m odă,  „european"  şi   judeţene,   judecătorii   Verifică
            t   chiar  şi  după  ce  in tre  dom nia  ce  m ă  priveşte  nud  consider  ca-  i                                       m iile  de  înregistrări  din  registrul
              sa
                 ci
                    c n m n n t a n i l
                               nr*PQtr»r
                                      r i n -
                                          )îfîr>nt
            I  ,   <:n    şi  sem natarul  acestor  rin-  lificat.   |   convergent.  în făp tu irea  atrib u ţii­  în  acelaşi  tim p  să  ignori  proble­
            1   duri  a  av u t  loc  o  discuţie   în   C onsider  că  R.G.  n-a  avut  în   lor  specifice  şi  interferenţa  b a­  m atica  fundam entală  a  configu.   com erţului,  atribu ţii  specifice  vor
            |>   cadrul  căreia  fa m   prezentat  fe-  vedere  că  o  discuţie   publică,  \   zată  pe  norm a   constituţională   raţiei  dem ocratice.  rezulta  din  legea   soluţionării
            i   licitări  p en tru   atitudinea   sa  oricît  de  m eşteşugit  ar  1'i  pusă  l   garantează   drepturile  esenţiale   N u  m ă  sim t  în drep tăţit  şi  nici   conflictelor  de  m uncă,  ş.a.m.d.
            ?   necom un istă.            în  scenă,  a r  putea  revigora  e-  }   ale  omului.       n u   doresc  să  fac   aprecieri  p ri­  G oordonata   cantitativă   şi
                                          venim ente  şi  fapte  ce  n -ar  dori  1
            '   D ar  p en tru   că  tot  a  aruncat                      A ni  de  zile  acest  principiu  a   vind  puterea  legislativă  sau  cea   cerinţele  calitative  fiind  date,  n e
                                          să  devină  publice.       I
            1  m ănuşa,  m anifestîndu-şi   astfel   13  decem brie  1990.   i  fost  etichetat   ca  fiind  o  diver­  executivă,  d a r  poziţia  actuală  şi   privim   în  oglindă  şi  ne  în tre­
            \  d orinţa  an tren ării  unei  discuţii  T1BER1U  VANCA    siune  ideologică,  servind  intere­  viitoare  a   justiţiei,  a   judecăto­  băm  :  cum   şi  în  ce  direcţie  evo­
                                                                         selor  clasei   exploatatoare.   In    rului,  este  şi  răm îne  o  proble­  luează  ju stiţia   rom ână,  există
                                                                        schim b  ni  s_a  oferit  sloganul  „pu­  m ă  acută,   ridică  întreb ări  şi   oare  garanţia  ca  judecătorul  să
                                                                        terii  poporului",  paravan  transpa­  aşteaptă   răspunsuri.   Acestea   fie  realm ente   independent   şl
                                                                         ren t  al  dom inaţiei   partidului   din   urm ă  nu   pot  fi  nici  decla­  dacă  noi,  cei  puţini,  sîntem   pre­
                       M IC A   P U B L IC IT A T E                  !   unic.                         rative,  nici  p u r  teoretice.  Nimic   gătiţi  să   facem  faţă  m isiunii
                                                                          T rebuie  deci  ren u n ţat  defini­  m ai  sim plu  pentru  un  specialist   nobile  ce  revine  puterii  judecă­
                 A genţia  TRANSILVANIA  PRESS,  dc  difuzare  presă  şi  carte }
              —  angajează  difuzori  (cu  contract  de  m uncă  sau  convenţie)  pentru  |   tiv  la   concepte  ca  „organe  su­  decît  înşiruirea  unor  term eni  de   toreşti ?
             chioşcul  de  difuzare  din  Blum ing.  A m ănunte  se,  pot  obţine  în  IIu-  J   prem e  şi   locale  ale  puterii  de   nivel   academ ic,   „m itralierea"   Dr.  IU LIU   K LTA Ş   "j
             nedoara :  str.  Poştei,  nr.  9,  bloc  G  —  2,  ap.  35  sau  la  telefonul  re-  i   stat",  „organe  centrale  şi  locale   bietului  cititor  cu  fraze  im pe­  J
             dacţiei  noastre.                                       I
                                                                         ale   adm inistraţiei  de  stat"  sau   cabile  din  punct  de  vedere  şti­  preşedintele  T ribunalului   j
                                                                          organe  ale   statului",  o  parte  inţific  şi   gram atical,  d ar  care  judeţean  H unedoara
                                                                        tinţă.  Ori  nu  au  ajuns  banii  ori
                     SCRISORI  PE  ADRESA                               n-au  avut  piese.
                                                                          Nici  cu  m încarea  nu  putem   să
                                                                        spunem   că  o  ducem  bine.   Su­  Scrisori  ameninţătoare                             |
                    s L  REDACTORULUI  ŞEF                              plim entul  îl  prim im   doar   din   I \  I)i'  ce  le  c  frică  la  P.N.Ţ.c.d.  torii  sînt  talpa   ţării.  Ei  due  7
                                                                        cînd  în  cînd.  Apoi  mai  avem   şi
                                                                        două  cadre  (serg.  maj.)  de   a   \  partidul   lui  M aniu  şi  IhN.L.  greul  şi  în  prezent.   v
              Vă  scriu  un  articol  despre  viaţa   aici,  iar  alţii  nici  atît.  De  exem ­  căror  frică  ştiu  m ajoritatea  sol­  partidul   Iui  B rătianu   dc  o Si  apoi  cum  zice   Cosbuc.  SA  i
            din  arm ată  şi  o  voi  face  în  mod   plu,  am  în  grupă  un  soldat  care   daţilor.  Au  obiceiul  să  bată,   în   \  form aţie   politică  ca  1\S.  al  M.  VREM NOI  SlNGE  NO   PA-  î
            sincer,  deşi  din  această   cauză   n _a  dorm it  în  unitate  de   vreo   special  pe  cei  din  ciclul  I,  care   \  caro  susţine  interesele  ţării.  Da.   MINT.   *
                                          trei  sâptăm îni.  Dc  luni  prim eşte   nu  prea  ştiu  m ulte  despre  a r­  P entru   că  cele  două  partide,   n .R. Scrisoarea  este   venită  \
            s-ar  putea  să  am   greutăţi.  însă                                                     \
                                          o  învoire  pînă  joi  sau  m iercuri,  m ată.  B ănuiţi  de  ce ?  Pentru  că   zise  istorice,  sînt  boieri  dc  ieri  din  O răştie  şi  se  aîlă  Ia  redac-  1
            dacă  tot  m i-am   propus,   vreau                         sînt  sub  influenţa  băuturilor  al­  \  şi  pc  care  nu  i  m ai  vrea  popo-  ţ;a  noastră.  Am  respectat   în-  /
            s-o  fac.                                                   coolice !  S-a  rap o rtat  despre  a-   \  rul.  Ei  vor  sa  acapareze  bunu-  tocm ai  redactarea.  Socotim  că  »
                                           FRUNZĂ  VERDE, VERDE         cest  lucru  superiorilor,  d ar   văd   rile  poporului  în  favoarea  ior  nu  c  lipsit  de  interes  a  o  da  \
              Deci  :  pentru  unii,  viaţa   de
                                                  DE  STEJAR                                          \  personală.  Ei  sînt  o  mînă   de  publicităţii.  Are  şi  un  num e,  o  i
            aici  este  foarte  grea,  iar  pentru                      că  nu  se  observă  nim ic  şi  toate
                                          fr u m o a sA-i  v ia t a  cînd  continuă  ia  fel.  Dacă  încercăm    s boieri,   iar  ţăranii  şi   m unci-  adresă  pe  plic.   i
            alţii  destul  de  uşoară.  A sta  nu   EŞTI  MILITAR       să  vorbim   despre  dreptate  sîn­
            pentru  că  ar  avea  com portări  mai                      tem  am eninţaţi  cu  batalionul  dis­
            m ult  sau  m ai  puţin  nereglem en-                       ciplinar  sau  transferul  la  alte  u-
                                          apoi  una  pînă  sîm bătă  şi  iar  una
            lare,  ci  pentru  că  interesele  per­                     nităţi  din  cine  ştie  ce  colţuri  de                         POLITIA  SE  AFLĂ
                                          pînă  luni  şi  tot  aşa...
            sonale  sînt  m ai  presus  decît  cele   Eu,  de   curînd   am   îm plinit   ţară.  Cam  asta  este  în  general              IN  ŞEDINŢĂ  !
            faţă  de  soldaţi.  P entru  ceva  ţuică   şapte  luni  de  cînd  sînt  în  ar­  viaţa  noastră  de  soldaţi.  D ar  m ă   \   A N U N Ţ  |
                                                                                                                                      Doi  reporteri  ai  g a zeei  noastre
            sau  ţigări  fine  prim eşti  cu  mult   m ată  şi  în  lot  acest  tim p  am   p ri­  opresc  aici,  dorindu-vă   tuturor   |   Editura  „Mileniul  Trei*4 i  rare  s-au  prezentat  in  data  de  4
            mai  uşor  o  perm isie  decît  pen­  m it  doar  o  perm isie  de  cinci  zile   celor  de  la  redacţie  m ultă  sănă­  |  invită  în  data  de  17  ia- ?   ianuarie  a.c  la  sediul  Poliţiei  dm
            tru  m erite  deosebite.  In  special   şi  două  învoiri  a  cîte  48  de  ore.  tate,  şi  un  nou  an  norocos.  \  nuarie  1991,  orele  17  la  J   Deva  —  au  avut  nedum erirea  de
            cei  din  zonă  apelează  la  astfel   M ai  sînt  şi  alte  problem e  care     M.  N.   ţ  sediul  său  din  Piaţa  Uni-  »   a  constata  in  ju rul  orelor  8.30
            de  m etode.  La  m ajoritatea  m un­  ne  îngreunează  viaţa  de  aici.  De              ţ  rii,  nr.  3  pe  scriitorii  şi  \   că  toată  lum ea  se  afla  în  m are
                                                                                                                                    şedinţă  m are  în  tim p  ce  destui
            cilor  ce  se  execută  în  unitate,  de   exem plu  :  nu  avem   televizor  şi   INTERVIU  ^  iubitorii  de  literatură  şi  \   solicitanţi  (civili)  aşteptau  p e  hol
            bază  sînt  cei  care  nu-i  avanta­  sînt  atîtea  em isiuni  im portante                t  artă  de  toate  vîrstele  la  o  ^   să  se  term ine  odată  m area  şe­
                                                                           în   cu rînd'  vom  publica  un
            jează  pe  superiori   cu  produse   pe  care  noi  nu  le  putem   urm ări.   interviu  cu  poetul   G rigore   i înlîlninj  consultativă în vc- ^  dinţă  m are.  Dl.  subofiţer  care  a
            m ateriale.  Cei  din  zonă  au  une­  De  fapt  avem   cîteva  televizoare,              /  derca  înfiinţării  Societăţii  ţ   avu t  am abilitatea  de  a  ieşi  spre
                                                                          Vieru,  deputat  în  Congresul                            a  afla  ce  dorim   —  nu  ştia  la  ce
            ori  m ai  m ult  liber  decît  unele   dar   toate  defecte.  S-au  strîns   deputaţilor   poporului   a   i  culturalo  pentru  Transil-  ^   oră  se  va  term ina.  O are  s-o  f
            cadre.  Astfel,  unii  răm în  poate   ceva  bani   pentru  a  fi  rep arat   U.R.S.S.  din  partea  Moldovei.  >  vania.   \  term inat ?
            două-trei   nopţi  pe  săplăm înă  m ăcar  unul,  dar  n-a  fost  cu  pu­                                                               IO AN  ALBI)
                                             Ştiinţa  nu  se  face  în  pat,  vă  asigur...
                                          99
                                               G  i  u   N  A            după  ec  m -au  stors  dc  tot  cc   cesul  dezagregării  izotopilor.  L u­  tim p  eram   gata  să  m ă  angajez
                                                                         le  trebuia,  m -au  alungat  de  Ia   cram   cu  apă  radioactivă...  chelncriţă  Ia  restaurantul  „Ru­
                                                                        lucru.  Se.  zice  că  din  ordinul  lui   —  Cum  credeţi,  de  ce  s-au  p ur­  sia"  sau  „C ontinental"  d ar  n-am
                                                (urm are  din  nr.  48)  .  Zim canin  şi  Romanov,  ultim ul   tat  cu  Dvs.  atît  dc  u rît  şi  nere­  fost  acceptată.  După  care   am
                                            —  Dar  pînă  atunci  mai  este.   lucra  pe  atunci  la  Secţia   dc   cunoscător ?     reuşit  să  m ă  dedau  ştiinţei.
                                          Şi,  cred,  nu  o  dată  v-aţi  convins   ştiinţă  a  C.C.  al  P.C.U.S.  Tim p   —  Nu  am   certitudinea, dar  cred   —  Giuna,  dar  cîte  ore  pe  zi
                                          cit  de  crud  şi  fals  este   omul.   dc  un  an  şi  jum ătate,  divorţată,   că  toate  neplăcerile  mi  s-au  tras   dorm i ?
                                           Povestiţi-ne   despre  cei   care   eu  copilul  mic  în  braţe,  nu  mă   dc  Ia  o  scurtă  întrevedere   cu   —  D ouă-trei.  N oaptea  e  (im ­
                                          v-au  făcut  m ult  singe  rău.  puteam   angaja  niciunde.  La  Mos­  vestitul,  pc  atunci  încă  atotpu­  pui  meu  de  dom nie,  iar  ziua  o
                                            —  Ei  sînt  m ulţi  şi  nil  cred  să   cova  venisem   nu  din   proprie   ternicul,  Iuri  G iurbanov.  Dar  să
                                           intereseze  pe  cineva  acest  lucru.   voinţă.  Fusesem   chem aţă.   Dar   nu  in tru   în  am ănunte ;  m ulţu­  dedic  oam enilor.  Ziua  zbor.
                                           D ar  fie...  La  început  am   lucrat  la   totuşi  nu-m i  încetam   activitatea   mesc  lui  Dum nezeu  că  am   ieşit   —  D ar  cîţi  ani  ai ?
                                          Institutul  de  radioelectronică  şi   ştiinţifică.  Eram   colaborator  ştiin­  nepătată din această  cloacă. Ştiinţa   —  P atruzeci  şi  unu.  Sau  poa­
                                          tehnică.   în   scopul  studierii  ca­                                                     te,  o  sută  unu,  sau   şaptezeci,
                                           lităţilor  m elc  a  fost  înfiinţat  un   ţific  netitular  în  laboratorul  lui   nu  se  face  în  pat,  vă  asigur.  optzeci.  D ar,  zău,  sim t  în   m ine
                                          laborator  întreg,  alocate  m ijloa­  Rahimov.  Şi  acolo  mi  se  prom i­  —  Unde  aţi  locuit  şi  cu  ce  vă   atîta  putere  şi  abilitate,  cit  n-ar
                                           ce  enorm e,  inclusiv  valută.  Foar­  teau  m unţi  dc  aur,  fiind  folosită   ocupaţi  atunci  cînd  nu  aţi  avut   sim ţi  o  fetişcană  dc  optsprezece
                                          te  curînd  laboratorul  a  obţinui   în  interesele   lor   ştiinţifice  (în   viză  de  reşedinţă  în  Moscova ?
                                          succese  m ari.  Lucram   îm preună                           —  Am  deschis  în  secţia  finan­  ani.  Deşi  m ă  pot  lipsi  de  bărbaţi.
                                           cu  colaboratorii  Godik  şi  Gulea-   fapt,  egoiste).  Eram   supusă  di­
                                           iev  care  m i-au  făcut  m agneto-   feritor  experienţe   nocive,   în   ciară  un  m asaj  dc  licenţă  şi  ast­  (v j  arm a)
                                          gram n  inim ii.  Şi  nu  num ai.  D ar  special  (ratării  cu  raze  în  pro­  fel  îm i  dliceejn  zilele.   Intr-un  (MERCURY)
   1   2   3   4