Page 1 - Calauza_1991_55
P. 1
ii ■ i ii» B ir? ii i i r n . n f
Tancuri sau pensii pen
Adunarea Deputaţilor s-a con ţionate. Ori această subvenţio incapacitatea bugetului de a sa
fruntat şi în săplămina trecută nare (sau sponsorizare) nu se tisface aceste necesităţi, care
cu dificultăţile bugetului. Spu poate realiza deocamdată de a- iată rămin doar... dorinţe. %
neam în cronica precedentă, că Dar dacă, cultura îşi va găsi
dificultăţile sînt generale de alfe soluţii de existenţă sau va
faptul că trebuie să împărţim „suferi în linişte" sînt sectoare
sărăcia şi nu bogăţia. care implică statul în mod ne-
S-a discutat mult despre ne PARLAMENTARA
voile culturii, legale de spriji delerminat.
nul care trebuie acordat nenu genţii economici, care ei însăşi Astăzi mă voi referi în acest
măratelor instituţii aflate în sint la începui de drum şi rm context, la problemele de apă
dificultate. E lesne de înţeles dispun de resurse financiare. In rare, ordine publică şi pensiile
că în actualele condiţii sociale, aceste condiţii, statul trebuie ţăranilor, probleme ce au punct
teatrul, opera, filarmonica, lite să şi asume rolul de sponsor comun doar ...bugetul.
ratura beletristică, artele plas DUMITRU ARMAŞESCU
tice, nu se pot autofiuanţa şi ea pentru cultură. Dar discuţiile,
atare ele trebuie să fie subven n-au reuşit decît să sublinieze (Continuare in pag. a 2-a)
N e s e r ie _ r m J î oţ 53
lumea interlopăţ cu roiu şi nimica mangoţi..." .
Intru într-un hol şi dau în Plcvna- pc acelaşi traseu. In se prea nu-mi pare-n regulă. Dau
casă. Aprind un chibrit. Fac ră, am scânteia vieţii mele. buzna pe cî. Aici pusese nebu
lumină, fie ce-o fi. Ori-ori. Ma I’ixu lu doctorii ! Dacă a as. nii nvirafeţii. Ghiveciu era pe
ma mia. Lux nu glumă. O ne cuns lovelele la fiori V Fac iar jumătate plin cu teancuri de
bunie riu alta. Mă pun Pe trea lumină, ce-o fi o fi. Eram ne sute. Lo-:;m şterpelit într-un
bă, halind ca uraganu- dar cu bun ; auru mă ardea. Caut prin minut .şi valea. Ies afară- sar
atenţie. Intr-o cameră cu cărţi
pe pereţi zic că simţeam cu că ghivece- pc margini şi nimica. gardul la grădină după ce m-atu
aici îi zaru mare. Şi-ntr-o casa Dar cînd mă uit odată în faţă Ii. V.
tă, după ce-o scuturai niţei, am rămin beat. Ghiveciu ăi marc (Continuare în pag. a 2 a)
dat de auru lu baba. împache
tez elegant in jcp şi dau culţui umbiînd după găteli ; le place
să aflu lovelele. Nici. Hait zic Martie. să audă laude. Bărbaţii sî/ăt cam
am sfeclit-o. Lovitura era numai
Trapul meu ciordeală. Se făcuse deja ora Zodia berbecului iuţi ; le sare ţandăra şx-ntru ni
mica toată. Buni de frură,
dar
trei. trebuia să dau eu roiu şi uită lesne făgăduia'#,. Le place
splendid e nimica mangoţi. închid, sting Aduce femei frumoase, demon să steie tot în. capul mesei şi
becu şi mă trag ea turcii In ic din fire, dar cam curioase şi repede iau hotărâri.
susţinui de mult li;nj>. Karim îşi aduce a-
privirile tale Y\ (D o/văluirib- mult refugiat Irakian) minie sr-em : „El i-n ordonat
generalului : Ridică-tc ! Şi gene
ralul se ridică din scaunul său.
V .V A V A V .V .,,V .W A V .V .V ,% V .V .,.V.V.‘.'.V.,.V .V .V .'W .W ,‘. W Saddam şi-a scos pistolul şi a tras In Saddam a spus : „Tu, tu eşti un
laş. Un trădător. „S-a lusat o
Loulou îngerul fals pieptul generalului şapte gloanţe... marc linişte. Generalul s-a re
tras pînă a ajuns cu spatele li
-
Răspunsul a vetui la mijlocul zeci de ani, curajos, elocvent şi pit de perele. Saddam şi-a scos
pistolul şi a tras in pieptul pe-
loscentă şi Ilc-tty, o vioaie indi lunii august. Soiul devenise popular. In picioare erau trei noraluhii şapte gloanţe. Era în
ancă. toate trei vesele curteza foarte dur. perfect pentru un gărzi de corp, printre ei şi K.i.
intimplări de la ne. S-au mai alăturat apoi Dan. atac de blindate. Era ora 11 di rim. în ansamblu, rh-cuţia este plin război, toţi ofiţerii erau o-
bişnuiţi eu exploziile şi cu gloan
nv. un travestit şi Katarina. o mineaţa, Saddam era în reu vie- Saddam ştie cu cea ra i bună ţele dar asta... toată lumea îm
casa cu dame operată caro a refuzat, fricoasă, niune de luptă- la 110 km de I'ao soluţie este ocolirea iranienilor pietrise. Te puteai bălăci in sin-
să se lase fotografiată, I.oulou in sala de operaţii subterană a trccînd prin insulele kuweilie- ge. Saddam a spus. liniştit .
Miercuri facem un tur prin începe şuşoteala. Zece anecdote Cartierului General al Armatei ne : Buubyanc ?i Wardane. Mai •„Scoateţi asta cic-aici". Si a con
magazine. Toţi o apreciază pe despre întîinirea dintre Mariiyn a T.a. In jurul mesei erau 11 tîrziu, cinci Kuweitul va refuza tinuat şedinţa încă o bună ju
regina I.oulou care explică fie Monroc şi Kennedy destind at personalităţi : Ministrul Apă dreptul de trecere prin arest.’ mătate do oră. Ca şi c-um nu
căruia că fac un reportaj des mosfera. O intreb care a fost rării Adnan Khairallha, gene două posesiuni. Saddam va stri s-ar fi înUmpîat nimic: I*. A fost
pre viaţa ei cotidiană de femeie col ma; grozav client al ei. Ţine ralul Maher Abdel Răcind ga : „Refuză ? Perfect ! înlr-o zi- dat asaltul împotriva insulei
extraordinară. Madame Bigondi- secret numele acestui mare in. Oiiday- fiul preşedintelui- fasci kmveitiunli îşi vor muşca de Fao. A fost un eşec singeros.
coafeza, refuză să se ocupe de dustriaş de 30 de ani. Venea la nat de război- llussein Knmcl getele, „De aceea. Sadd-.m dc. Sa’ah el-Kadi a murit pen tiu că
travestiţi în general dar Lou ea mai multe seri pe săptămînă, fidelul-, ginerele Iui Saddam cn- oide o formidabilă contra-ofen- a avut dreptate in faţa lui Sad
lou este clienta sa obişnuită cu de fiecare dată intr-o limuzinif rc-1 consideră ca pe un fiu- du. >ivă şi- la celălalt capăt al me dam... (va urma)
care întreţine şi raporturi ami deosebită, plătind 10 000 de franci pă ce l-a modelat după ima sei generalul S-U-ih el-Kadi. Se După ,-I.e Monde"
cale. Madame Pivoine- croito pe noapte. „Am mers şi la ho ginea lui, şl generalul Salah opune eu toate forţele salo. l'.i traducere dc
reasa ei- face un emoţionant telul său particular. Pe masa el-Kadi. comandantul forţelor insistii, denunţă tactica folosită a- Iii tX B l DINO I ESC U
elogiu clientei sale subliniind că din salon avea o salatieră plină din Bassorah, un bărbat de cinci nunţă eşecul. Di-euţia nu va dura
are reale calităţi umane- inte cu cocaină. îşi petrecea multe
ligenţa şi generozitatea sa com- ore pentru a se machia şi nu
pensînd aspectul sordid al vieţii dorea altceva decît să-l ajut. Obiecte zburătoare neidentifiea le pe rerul Devei
sale intime. Eu îi găsesc un Arăta precum un caia de clovn
trame Ironic lui Loulou: înge ?! odată în întregime travestit
rul Fals. Seara servim masa Ia umbla de coio-colo iar mie mi-a Senzaţionalul de lingă noi
restaurantul obişnuit al lui Lou Aîmit risul".
lou cu trupa suprarealistă for (va urma) De\a. sîmbăta, 09.02.91- ora zual era stopat de blocul din Lido. l.-am studiat cu multă
mată din Sophic- blonda nico- traducere — DAN \ At.DK A 19,10. întuneric şi înnorat. Des faţa casei melc. La ora 10.21 curiozitate şi atenţie. Avea o
slană, Caroîyn* o splendidă ado- După „GLOBE" formă rotundă (g!ob), culoare
chizând geamul de la bucătărie- obiectul a dispui Ut din raza de
atenţia mi-a fost atrasă de o observaţie. galben-porfocaliu (plăcută), înăl
lumină mal deosebită şi puter Marţi, 19 februarie a.c. Vre ţimea Ia care plana era de cir.
A E R DE GHIOCEL nică (asemănătoare cu o stea pe me aparent calină, fără adieri ca 1000—2000 m. Zbura lin, fără
balta cerului), caro staţiona dea de vînt. cer senin. Ora 1G-10. Am nici un zgomot. Deasupra Sălii
.Vw e miracol. E doar boare In caro arde tăcerea şi iubirea. supra dealului Coziei. din stin ieşit mai devreme ca dcobicei sporturilor din Deva (zonă a-
E GHIOCELUL. Urmă vizibilă în timp. Semn do lumină a- gă releului T.V. După citcva cli din casă. După cîţiva paşi. aten proximalivTi)* obiectul a executat
pilrut pa partea pămînlulul nostru. L-am ştiut şl U ştiu nemu pe am chemat soţia şl fetiţa ţia nii-n fost atrasă de o lumină o mişcare scurtă de zig-zag* apoi
ritor. Există şi va exista. Mă năpădeşte aerul său, ii simt pu- pentru a confirma existenţa a- mai aparte* mult mai străluci şi-a reluat zborul- dispărînd spre
i itatca şi deschiderea strălucitoare. eelei lumini cu totul aparte. La toare decît a unei stele obişnui, nord-est. Era ora G,llî—G,17 mi
Fte semnul său risipire adevărată. or;l 19-19—19,20 lumina a înce te. Lumina respectivă era în nute.
Ce am văzut oare 2 Un OZN ?!
Fie menire de sujlet, da trăire şi dragoste. put treptat să scadă din inten uşoară mişcare .Fiind întuneric, V-ara scris aceste rînduri pentru
sitate, apoi s-a stins
complet.
stele.
i m ir o n n e După 15—20 dc secunde acel o. pc cer se mai vedeau blocuri a semnala apariţia unor corpuri
IVI-am oprit între două
blect luminos a apărut din nou pentru a-n*i mări zona de ob. luminoase deasupra Devei, fapt
M are Z v o n cu «■» Ia ultima vizită efectua puţin mai spre dreapta, eonti- servaţie. Obiectul se deplasa soane- care ar putea, eventual
probabil sesizai şi de alic per
tă (şî) în grupul de laminoare
nuînd să coboare lin. Nu pot
h Se zice că din grupul celor aţ G.S.If. —> mal precis p» pla preciza dacă a coborît pe pă- dinspre vest (din zona dealului scrie redacţiei şi confirma cele
care aa plănuit o încercare toul do lingă O.E. 2 cineva din stînga releului) şi a trecut arătate de. mine.
do lichidare a Iui N. Ceauşes. s-a liotă rit să vorbească.- mint sau şî-a continuat zborul
dpoarce# o parte din cîmpul vi pe deasupra hotelului Deva sau A. S,
