Page 2 - Calauza_1991_55

Pag. 2 CĂLĂUZA • NR. 55 • 1991

fă păstrăm rata inflaţiei la 10 pro­
Bursa (VI) cente în acest an. pentru pa­ EXCLUSIVITATE „C Ă L Ă U Z A » Interviu cu Dl. Miron Cosma, liderul Ligii
România
va fi recompensată
gubele suferite ca urmare a pre­
ţurilor înalte ale petrolului". Sindicatelor Minere din Valea Jiului ai.)
u k e d i t i .m .i . d i: u n
M IL IA R D D O L A R I CREDIT COMERCIAL
CHINEZ REPORTER-: — Domnule noştri pot confirma că în Va­ ee muncesc în Vale. dar proble­
Sin tom în măgură să dăm in­ COSMA haideţi să clarificăm lea Jiului sc munceşte. mele ee se vor discuta ocupă»
formaţii corle în legătură cu mult Preşedintele Ion îliescu a co­ şi o altă problemă. In general Şi pentru a vă răspunde în practic, interesul tuturor. Sperăm
aşteptatul credit de peste 1 mi­ municat că R.P. Chineză n oferit minerul — poate aici şi presa a totalitate vreau să remarc un să ne întilniin la Preşedinţie şi Ia
liard de dolari de la Fondul Mo. un credit comercial de 100 milioa­ avut o influenţă negativă — este aspect dc-a dreptul hilar. S-a Guvern cu domnul preşedinte
considerat omul care munceşte
şi
oferit unităţilor energetice
netar International (FMI). în ve­ ne de yuani (ccn. 20 milioane do­ în condiţii grele (totuşi, doar 0 consumului casnic din Bucu­ îliescu şi cu domnul prim-nvinis-
tru Petre Roman pentru a supune
derea realizării convertibilităţii lari) României. Suma ar putea fi ore) şi cîstigă bani mulţi. Dar reşti cărbune spălat care este de atenţiei dînşilor problemele deo­
leului şi a unei burse de valori. echivalentul importului a 30 000 există opinia, e drept nu gene­ cea mai bună calitate. Acesta a sebite cu care ne confruntăm.
cărbune
rală, că producţia de
Creduul de 1 miliard de dolari tone de orez. Totuşi, structura lui este mult scăzută- de asemenea fost refuzat din necunoaştere, REPORTER: — Aţi putea să
va opera din aprilie şi va inclu­ prevede şi unele utilaje pentru şi calitatea cărbunelui expediat avîndu-sc încredere (?) doar în exemplificaţi cîtcva dintre punc­
brichetele tradiţionale, care nici
de un aranjament „stnclby" (de industria uşoară. din Valeu Jiului consumatorilor pe departe nu au puterea calorifi­ tele ce se vor lua în discul ie ?
dl. MIRON COSMA : Ca sferă
sprijinire) de 1- luni. Valoarea industriali şi casnici e de slabă că a cărbunelui spălat. generală de probleme este dome­
aoeAuia va fi de 380.5 milioane MONED A DF 10 i.ll — calitalc. Aşa este ? REPORTER : — Domnule COS­ niul energetic. Bineînţeles că vom
dl. MIRON COSMA : — Avem
-SD1Î (special drawing riglits = I’ lKS.l R A R Ă ? în \ alea Jiului 13 unităţi pro­ MA, din eîte am aflat veţi mer­ aborda problemele protecţiei so­
drepturile speciale de tragere), La talcioc- moneda de 10 lei ductive in domeniul cărbunelui. ge în zilele următoare la Bucu­ ciale şi cele ec privesc îmbună­
tăţirea condiţiilor de viaţă
ale
echivalent a 336 milioane de do­ se vinde cu 23 de lei. Ea are un Vreau să vă spun că pe an­ reşti, alături de alţi lideri sindi­ cetăţenilor.
cali şi de factorii de decizie din
lari. diametru mai mic cu cca. 1,5 mm, samblul anului 1090 acestea au conducerea Prefecturii judeţului. Un exemplu doar, ar fi necesi­
Domnul 'Mugur I-ărcscu, gu­ dar exact aceeaşi greutate ca realizat programul de producţie Care este scopul deplasării dvs. tatea aprobării fondurilor necc.
in proporţie de 92%'. Şi atunci
vernatorul Băncii Naţionale, ne moneda de o marcă şi poate fi aş formula întrebarea : eîte com­ la Bucureşti ? Dar programul vi­ sare introducerii gazului metan
asigură că Românitl nu are da­ folosită la automatele din Ger­ binate miniere din ţară au rea­ zitei ? în Valea Jiului.
mania. In urma acestei manevre-
REPORTER : — Domnule MI­
dl. MIRON COSMA : — Mer­
torie externă. „Am promis FMI se realizează o economie de 100 lizat corespunzător aceleiaşi pe­ gem la Bucureşti pentru rezolva­ RON COSMA vă mulţumesc pen­
iei fată de cursul la negru al va­ rioade, un procent asemănător 2 rea unor probleme de maximă tru interviu şi succes la Bucu­
lutei germane (1 DM ^ 125 lei). In ce ne priveşte şi stocurile' de importanţă în judeţ. Mergem ca reşti 1
iO replică la replică! II. R. cărbune existente la beneficiarii purtători de cuvînt ai oamenilor CRISTIAN ILCA
| Primitivismul retoric al lui Olar I NE SCRIE UN HOŢ
J Voicu nc-a creat revelaţia Împac- J
tulul dintre semidoetism şi infor- |
(maţia spirituală. La nivelul de * CUM SA O vAd „Trebuia să dau cu roiu şi
î percepţie al subiectului nostru I
I semnalul spiritual nu s-a putut or- «
* dona în pachet Informatic cit s-a j nimica mangoţi...“
| dispersat în haos, veritabilă fur- J
' tună de nisip, care * semănat de- | (Urmare din pag. I) de tot Şi tot o muiere m-a tra­
I rută şl confuzie agresivă. I schimbat iar în om onorabil şi dus şi-atunci de-am ajuns la
bulău după care m-au luat curca­
Cum amintita furtună s-a des- î
făşurat într-un mediu extrem de | tulea elegant la hogeac. M-a nii ca din oală. Da a mai fast
I strimt (nivelele de percepţie ale * luat după aia un clănţănit de o fîtă teribilă. La proces, ea
î Iul O.V.), în care buna credinţa I ziceai că am pietre de moară în cinstit, zic ce-am tras de Ea doe-
I şl Informaţia corectă nu încape, * gură şi cred că am topit un li­ toru. dar el nu şi nu că numa
■> declarăm că nu participăm la I tru de molan [>e loc. Dau iute auru de familie şi suma de
I polemica Iniţiată. Procedind alt- J să fac inventam da nu mai am 123 000 lei. Să nebuneşti zău!
' fel nc-am comprimte. > j). '?/ putere. îs K.O. Număr numai Da dacă vă interesează o sfi
I TLBEIilU VA NC A I teancurile pe care scrie 10 000 vă spun mai tirziu dacă văd efi
lei. Erau fix 03. Auru lui ba- vă place şi sentinţa adevărată
betn era : 3 ghiuluri mari de tot- c-am încasat 7 ani cu antece­
boiereşti, 2 brăţare late de un dente. Dacă vreţi pentru lumea
c ă t h e , lUjimtal Muncii şi Proiecţiei Sociale, deşti- 5 inele de damă cu pietre interlopă. Cred că merit să vă
rog să-mi publicaţi amintirile!
nestemate şi un lânţug de spîn-
zurat clinele în coteţ. Mai erau „Vă scrie un hoţ" sau „Memo­
Domnule Ministru. de la Petroşani ia Deva- a scris penit pe undeva... Rugăm să aveţi nişte dinţi dăi de aur. de m-a riile hoţului pocăit".
Cititorul nostru Duşe Eazăr din la Petroşani- la Deva (rec. 4330/ amabilitatea de a dispune „dos- luat şi seîrba. Eram beat. Om Numele de conspiraţie îl am
oraşul Haţeg, str. Aurel Vlaicu, 14.11.1990). a fost în audienţă (du­ ţoponirea" acestui dosar şi lă­ îs — îmi zic. Da’ trebuia să fiu de la facultate — Raf Valone (ca
nr. 3 blocul 2D 2, ap. 3 are un deştept, de-acu’ncolo. Aşa ar fi gangsterul american). Am 43 de
mare necaz. A solicitat să i se pă cum ne scrie) şi totuşi nimeni murirea omului... fost de nu mă prosteam cu mu­ anj Şi 18 ani do ţuhaus. Domni­
transfere dosarul de pensionare nu-i răspunde- dosaiul s-a înţe­ Cu stimă ,-Călăuza" ierile. Asto,i mi-nu stricat viaţa lor. vă mai scriu eu.
(Urmare din pag. I) gătire şi dc dotare. Pentru a- eeastă soluţie s a dovedit salva­ le deeît pensia) limitate. Ai descuraja anumiţi agenţi eco­
eest an, sînt prevăzute 13 miliar­ toare, puiîmlu-se îii acest fel lipsi pe aceşti săraci ai săracilor nomici. S-a insistat mult pe
In actuala conjunctură po­ de de Iei, insuficient insă, pen­ avansa cu legea bugetului. şi de aceste sume infime din ideea includerii acestor pensii
litică, apărarea a devenii o func­ tru a transforma poliţia, îii(r-un Dar dacă problemele apărării care să-şi cumpere alimentele în bugetul de asigurări sociale,
ţie de bază a oricărui stat eu­ organism capabil să asigure li­ ordinii publice, pot fi oarecum de bază, este o mare nedrepta­ De unde se plătesc pensiile pen­
ropean. Pentru ţările din estul niştea şi ordinea publică. Este amînate, sînt nevoi sociale care te. Ţăranii noştri, in cea mai tru ceilalţi pensionari. Bugetul
bătrîiuilui continent, situaţia este evident eă fală de anii trecuţi, insă nu pot fi amînate. Iată spre marc parte, nu au putut acu­ asigurărilor sociale se constituie
mult mai acută. Prin dizolva­ poliţia are un rol sporit în echi­ exemplu, pensiile foştilor meni- mula, in perioada cit au fost din vărsămintclc pc care le fac
rea Pactului de la Varşovia, librul social, mai ales acum cînd C.A.P., nu şi-au găsit încă o re­ apţi de muncă* „banii albi" ca­ agenţii economici şi ar fi cate­
oare reunea intr-o alianţă mili­ gradul do delicventă a crescut zolvare. Dezbaterile purtate au goric nedrept ea muncitorii din
tară Uniunea Sovietică şi ţări­ considerabil. Poliţia este pregă­ fost mult mai aprinse, aşi zice re să le asigure o băirîneţe li­ industrie să primească cîştiguri
le socialiste europene, a dispă­ tită să ducă această luptă, pe chiar dramatice, eăutîmlu-sc cu niştită. Asta nu pentru că ei mai mici pentru a susţine pen­
rut echilibrul politic şi militar siile ţăranilor. S-a încercat a-
Pe care ii asigura acest puter­ tunci, introducerea unei preve­
nic organism supra-stalal. Mai deri, prin care să se acorde un
simplu zis, astăzi nu poţi să mai împrumut de 6,6 miliarde din
spui cine iţi este prieten şi cine Tancuri sau pensii pentru ţărani? bugetul asigurărilor sociale de
duşman. Importantele schimbări stat, împrumut ce acoperă 50 I»
politice petrecute în anul 1990, sută din necesar şi care ar ur­
au redeschis din păcate şi răni ma să fie rambursat din sume­
ce păreau de mult cicatrizate. le rezultate în urma lichidării
Tot mai des se produc „ciocniri" frontul de zi cu zi ? Avem se. înverşunare o soluţie, mai ales au fost leneşi sau risipitori, ci C.A.P.-urilor. Dar rambursare»
oficiale între concepţiile politice serioase temeri că nu. Numărul că situaţia este presantă. în pentru eă, sistemul economic nu este imposibil dc realizat, pentrs
a diferitelor state, generale de de poliţişti este de cîtcva ori prezent plata acestor pensii se le-a permis acest lucru. Sînt vi­ că C.A.P.-urilc sînt de fapt da­
nostalgia unor „hărţi" de mult mai mic, comparativ eu statele face eu multă întirzicre şi există novaţi ţăranii bătrini că sînt toare cu multe miliarde de Iei»
uitate. dezvoltate. Astfel o patrulă tre­ perspective ca într-un viitor a- săraci 7 Sigur nu! Pc de altă Deci nici o soluţie n-a fost aceefK
Starea armatei noastre, nu ne buie să acopere cca 500 km de propiat să înceteze complet. parte, ntîfa timp cit nu muncit, tată. Totuşi problema trebuie
îngăduie să fim prea liniştiţi, şosea, comparativ cu 50 Km cit Pensiile C.A.P. sînt plătite de ca­ aceşti ţărani au contribuit la rezolvată, pentru că de rezolva­
mai bine zis trebuie să ne dea este în alte state. In acest an sa de pensii dinlr-un buget ee se fondul de asigurări sociale, adi­ rea ei depinde în mare măsurii
serios de gîndit. în vechiul re­ ar trebuie dotată poliţia cu 2000 cons'ituie din vărsăminlele ce le că ei şi-au eîştigal pensia pe şi aplicarea Legii fondului funr
gim, prin forţa lucrurilor, func­ maşini, dar bani sînt doar pen­ tac C.A.P.-urilc pentru asigură­ care trebuie acum să le-o dăm. eiar. Dacă ţăranii rămîn fără
ţia de apărare a acestei părţi de tru 365, mai sînt necesare 18000 rile sociale. De aceste pensii be­ Propuneri de rezolvare au pensii, atunci vor exista difieui-
lume, fusese practic asigurată radio telefoane, dar se vor pu­ neficiază (sau ar trebui să bene fost multe, dar cu implicaţii ca­ iăţi în lichidarea CAP-urilor,
«te puternicul nostru aliat dc Ia tea cumpăra cca 1000 şi exem- ficicze) aproape un milion de re depăşeau posibilităţile de pentru că ele susţineau ca fon­
est. Acest lucru, poate şi alte plcle pot continua. ţărani, la care trebuie să mai investigare imediată, sau afectau duri bugetul destinat acestor pen­
motive obscure au făcut ca Pentru a pune cit de cit po­ adăugăm şi peste 100 mii copii direct alte sectoare prin dimi­ sii şi alocaţii pentru copii.
armata română să fie prost în­ liţia pe picioare, mai sînt ne­ care îndeplinesc condiţii pentru nuarea prevederilor bugetare. Pentru a putea depăşi acest
zestrată şi pregătită — tancurile, cesare cea 4,8 miliarde Ici, bani a primi alocaţie. In total- la ora Astfel s-a susţinui ideea redu­ punct mort şi a putea adopta
artileria, aviaţia sînt insuficien­ care evident nu sînt. După dez­ actuală lipsesc cca 0,6 miliarde cerii fondurilor alocate armatei, Legea bugetului s_a_ amînnt re.
ţe şi in marc parte învechite. bateri lungi, care au adăugat Ici pentru acoperirea acestor ne­ caic in contextul celor prezenta­ zolvarea acestei chestiuni printr-o
In acest an au fost alocaţi pen­ noi elemente menite să sensibi. voi. Problema îmbracă multe as­ te mai sus, este inacceptabilă. lege specială. Este posibil^ ca le­
tru armată 32,8 miliarde lei, dar lizeze auditoriul la nevoile pecte, uncie sociale, etice şi alte­ S-a propus (şi propunerea era gea să prevadă constituirea a-
in situaţia scumpirii tehnicii mi­ armatei şi poliţiei, s-a ajuns în le practice de găsire a surselor destul de tentantă) ca la unită. cestui buget din impozitul pe
litare de aproape trei ori, mai impas, ncconturîndu-se nici o bugetare. Pensionarii, constituie Iile nebugetare să crească cota de pămînt, impozit dc care i-am
sînt necesare circa 10 miliarde soluţie. Dar pauza este un sfetnic una din cele mai afectate cate­ participare la asigurările de stat scutit pc viitorii proprietari
tei. Bugetul însă nu are aceas­ bun. Comisia de specialitate din gorii sociale, de efectele tranzi­ să fie dc 22 Ia sulă în Ioc de 20 pentru o perioadă dc timp. So­
tă rezervă care să acopere so­ Adunarea Deputaţilor, împreună ţiei la economia dc piaţă, prin la sută. Pe această cale s-ar ob­ luţia este însă deshil de delica­
licitările, modeste totuşi în com­ cu reprezentanţii Ministerului dc marea instabilitate a preţurilor, ţine cca 10 miliarde, suficiente tă, ţinînd cont că, deocamdată
paraţie cu nevoile reale. Finanţe au formulat un articol cursa inflaţionistă, reducerea ni­ în acest an pentru pensiile şi ţăranii sînt săraci şi prevede­
La aceste solicitări, trebuie n- nou, care în esenţă prevede velului de asistare din partea alocaţiile de stat puse în discu­ rea de taxe şi impozite mari, va
-lăugate şi cele formulate de Mi­ creerea unui fond special din statului şi multe alte efecte co­ ţie. Această cotă, care a crescut avea darul să-i descurajeze. Dar
nisterul de Interne, care la rîn- surse ncidentificate (deocamda­ laterale. Este bine ştiut, că pen­ dc la 15 ta sută în anul trecut s3 nu anticipăm. Orieum «este dac
dul lui se confruntă cu mari tă) şi din care să fie suportate sionarii C.A.P. au pensii extrem la 20 la sută în acest an, este că avem nevoie de tancuri, da»
dificultăţi, de personal, de pre­ aceste cheltuieli suplimentare. A- de miei şi surse dc venit (alte­ deja marc şi majorarea ei ar şi dc pensii pentru ţărani.