Page 3 - Calauza_1991_55
P. 3
CALAUZA • NR. 55 • 1991
Pag. K
Statul de drept şi Justiţia Şi eu am fost la Bucureşti
J »
VI. Cei 35 de judecători au judecat în 1990 peste (dezvăluirile unui m iner participant
16.000 de procese în 13-15 iunie ia evenimente itf.)
Nu cred că, citind cele scrise au judecat în 1090 peste 1G mii personalul instanţelor n-ar fi avut — I)ar, bai Nicule să revenim 'litru ii'ru n o aş-
dc mine piuă acum. cineva m-ar dc procese. Aceasta însenină că ce înscrie pe o listă de nemulţu la zilele acelea de iunie 1990. tei o, să sc ştic cit o ca!ro r
putea acuza dc lipsă de obiecti au fost obligaţi să asculte păsu miri. Ar fi destule de spus des Este adevărat că minerii au fu. îă. M ai ,
■au
vitate. de prezentarea unui ta rile sau apărările a cd puţin 32 pre salarizare (să nu uităm că ral dolari dc I:l sediul P.N.Ţ.- din Hu.- ■■■i. '
blou idilic atunci eînd am enun de mii de persoane, Ia care se a- cei mai apropiaţi colaboratori ai c.d. şi că le-au tăiat seiful cu 'îi. şi ţ.'o i,- a lte ’
ţat factorii care justifică înere. daugă cortegiul mai numeros al noştri sînt plătiţi Ia nivele mi aparatul dc sudură ? tabziri. Ei ne-au arăta; drumul. ;
derca în viitorul justiţiei. martorilor, experţilor şi avocaţi nime) sau despre condiţiile de — Domnule' păi cu cînd am
Tot astfel, doresc să atrag a. lor. concluziile procurorilor. In lucru. Deşi unele localuri au fost ajuns la ţărănişti cu ortacii mei, — Nicule, dar scaii (ăji ; fii. ■
tenlia că nu am intenţia să dra final, după ce au trebuit să par recuperate, se munceşte la ace seiful acela do care aţi pomenit nic, fotografii caro arătau mine- }
matizez anumite realităţi, pc fon curgă cu atenţie acte şi declara, leaşi mese care stau să se pră era gata tăiat. Cit degetul mic iii cum bateau oameni pc Oră- ;
dul unui eventual sentiment dc ţii, să deschidă la pagina potri buşească de zeci do ani, scaunele erau stropii de la sudură. . Ne zile f'apilalei ! Au fost da. ’ cî-)
(ova şi la televizor.
castă, a intenţiei — chiar izvo- vită codul sau legea aplicabilă şi şi dulapurile pun în pericol in vedeţi pe noi în stare să cărăm
rîte din subconştient — de a trezi să se documenteze eventual prin tegritatea fizică a celor care le ditai aparatul de sudură şi toa Sa ştiţi c-ă nu od.in .-oi :
nişte minţi împietrite sau de a culegerile de decizii ale instan folosesc, prin birouri se tropăie te angaralele după el ? Nu nc-am nimerii, nc-am aţinut U. n i dea !
aşeza *’in banca lor" pe cei care ţei supreme sau în tratate de pe duşumelele goale. atins dc nici un dolar ! Nici n-am eţ- (o r. cc-i din Piaţa Lă.iver. f
nu-şi găsesc nicicum locul real drept, nu ajuns să pronunţe ho- Nu au dispărut în întregime văzut în viaţa mea, nicj nu.mi Sitaţii) şi i-am scos pe mulţi din i
pc tabla de şah a partidei ce arc tărîrea cerută. Toate acestea, pre- nici mentalităţile ce nu compro trebuieşte ban nemuncit. Drept îi învălmăşeală. Ce să mai zic. cu 1
ca miză statul de drept. Nici n.ar făcîndu-se că nu aud unele ex mis în trecut echilibrul puterilor că poate pe carcv.i l.o fi îndem bucurc.ştcnii ne arătau . 1 1 d ^ e -j
fi posibil, căci însăşi profesia presii jignitoare, ullragiante şi în stat. Se inai aud aprecieri a- nat ceasul rău să ia din bani- Ici tul şi ziceau : uite ăla-i ţărănist. î
nc-a învăţat să fim modeşti şi nbţinîndu-se să replice la abera rogante sau lecţii provenind de poate, da valută nu ! Am găsit alalallu-i student ! Cum Dum- '
moderaţi in aprecieri. ţii vădite care răsună prin sălile la persoane care au preluat fo. acolo şi seringi de plastic tare npzcu sa dai in oameni, aşa nc. 1
Deci, care sînt ■•forţele" pe ca dc şedinţă pentru a impresiona toliile, birourile, telefoanele şi multe şi pilule d'alca de le iau vinovaţi ? Ticăloşi au fost cei care !
re le avem la dispoziţie ? în ju auditoriul. eventual prezidiile împreună cu muierile. au„ dat foc, au furat arme şi au j
deţul Hunedoara, există 42 pos. Nu mă simt îndreptăţit să fac starea de spirit ec domnea în in — Bun, dar spune-mi te rog- pradal ! Pe ei i-a luat Poliţia şi ;
turi de judecător, repartizate la aprecieri asupra altora, dar — ca cintele respective. Din păcate, în dc unde ştiaţi voi* minerii unde oamenii iu; Cămărâşosou ! Noi I
cele patru instanţe. Dintre ace», toată lumea — am luat cunoştin timp ce la concursurile severe stă Raţiu, unde-i sediul ţărăniş minorii am picat pe locul doi. |
tea. patru posturi sînt vacante, ţă dc datele referitoare la neţi. pentru posturile de judecător nu tilor. a liberalilor ? Cunoşteaţi Ziarele au scris în l’el şi chip I
iar alte trei sînt ocupate de ti vitatea economică şi de conclu mărul candidaţilor este rcstrîns, bine Bucurcştiul ? Se lasă inserarea. Omul din
neri stagiari, care încă nu pot — zia că situaţia jalnică din diferite se găsesc jurişti (şi nu mă sfiesc — No vedeţi dumneavoastră, faţa mea tace brusc. Parca cst«
conform legii — să desfăşoare sectoare, inclusiv din afara pro să adaug pentru unii din ci şi aici îi baiul! S.o tot vorbit prin o statuie. O statuie sculptată în-
activitate de judecată, răcind abs ducţiei. se datorează şi milioane ghilimelele cuvenite) care îşi de ziare după accca că au fost se- tr-un bloc monolit de cărbune.
tracţie de inerentele concedii lor de ore nelucrate din motive nigrează titlul, dîndu-ş! girul Despre cum s-a întors de la Bu
medicale, dc maternitate sau de obiective sau subiective. Ori, In pentru asemenea practici. curişti printre mineri. Dreptu-i
odihnă, cea mai elementară arit diferent de context, angrenajul Dr. IULIU KUTAŞ eă am văzut şi vreo cîţiva oameni cureşti şi despre şutul de fie
metică ne arată că cei 35 de oa. justiţiei s.a aflat continuu în miş preşedintele în blugi şl pantofi de sport, dar care zi. ponte altădată.
meni rămaşi au fost aceia care care. Aceasta nu înseamnă că Tribunalului judeţean Iluncdoara cu cască de miner pe cap. Ne ALEX DRAGOMIK .
0 femeie, o mamă se adresează Ştiaţi eă
Potrivit Decrctului-Lcgc nr.
o m<nTu <
70/1990 privind modificarea şi ( voi pfur> 1 pom
procuraturii, instanţelor de judecată completarea unor reglementări n. ' în a p o i ?
pensii, asigurării
referitoare la
sociale şi ocrotirii sociale, art. 23
Mă numesc Stoica Maria. lo neagrn au scăpat- cineva a reu
cuiesc fn Petroşani, str. Aviato şit să-i scoată din arestul poli din Legea nr. 3/1977 arc urmă
torul conţinut:
rilor, Bl. 42 A- ap. 3 şi lucrez la ţiei şi sînt liberi. Procesul se Persoanele care datorită unor
A.C.M. Petroşani de 17 ani ca desfăşoară acum la judecătoria accidente dc muncă, onor boli
muncitoare. Sînt căsătorită, am din Petroşani, iar toţi prietenii profesionale sau tuberculozei
doi copii- o fiică de 20 de ani il acuză numai pc fiul meu. Eu şi-au pierdut total sau parţial
şi un băiat de 19 ani. Pînă aici nu doresc să fie scos nevino capacitatea de muncă primesc
totul este bine. dar să vă spun vat copilul meu, nu vreau să pensie, indiferent dc vechimea
ce nr-a determinat să vă scriu. mi-1 apere cineva. Intr-adevăr a în muncă, pc timpul cit durea
Băiatul meu se numeşte Soicn furat şi cl şi-a recunoscut vina. ză invaliditatea. SE ASIMILEA
Ionel. Cu acest copil am avut de aceea trebuie să.şi primească ZĂ CU ACCIDENTUL DE MUN
probleme de Pe la vîrsta de pedeapsa. Dar ccca ce mă de CA SI CEL SURVENIT ÎN
cinci anişori. Era mic şi relele ranjează e faptul că ceilalţi, vi TIMPUL DEPLASĂRII LA ŞI
ce le făcea pe atunci erau şi novaţi ca şi cl, sînt liberă şi se DE LA LOCUL DE MUNCA IN
ele mici, dar pc măsură ce a plimbă în voie. Aş dori să-şi PERIOADA ŞI PE TRASEUL
crescut- a crescut şi râul din el. primească fiecare pedeapsa cu NORMAL NECESAR DEPLA
Şcoala nu i-a plăcut, a făcut venită, dacă este lege dreaptă. SĂRII!
doar nouă clase. I.am zis : „Nu- Să fie pentru toţi. nu numai pen Ing. CAT A MIRON I.S.T.P.M
ţi place şcoala, to angajez pe tru unu. IIUNEDOARA-DEVA
şantier cu mine să înveţi o me Şoferul de tax; minte la in V .W .V A V .V A W .V .V .’.V .V .'.'
serie. electrician sau instalator". stanţă că el nu a ştiut ce bă
Nu a stat însă pc motiv că e gau ej în portbagaj, noaptea cînd M esaj
frig pe şantier. Atunci l-a luat furau. Oare chiar aşa să fie 7
taică-su la mină dar nici acolo Umbli noaptea cu trei spărgători Dl. Racoviţă Ghcorghe: Scri
nu a vrut să stea. Venea acasă şi nu şti de ce ? soarea se allă la dl. director
numai pe la miezul nopţii. Pe Nu vreau altceva dccît să fie Dcac. Situaţia dvs. deloc dc in £VZAi>
Ia sfîrşitul lunii iunie, taică-su l-a toţi condamnaţi pentru faptele vidiat se găseşte (sperăm) pe
bătut că deabia l.am putut scoa săvîrşite. Şi pentru fiul meu mîini bune. Aşteptăm un tele întortocheatul drum al întoar cerii jiâmintului la oameni sea.
te din mîinilc lui. A doua zi am poate că va fi o învăţare de fon... ION ALBU mănă cu o loterie...
stat cu fiul meu de vorbă şi i-am minte să-şi aleagă un drum în
zis să se potolească, să-şi lase viaţă cinstit Să vină acasă şi să
prietenii şi să asculte de noi. A se apuce serios de muncă şi să-şi
tăcut- apoi a mai venit vreo facă un viitor. Nu este încă tir. Situaţiile în care femeii încadrate în muncă j
două zile pe acasă şi apoi a dis ziu. In penitenciar va avea timp
părut. S-a înhăitat cu vagabon să se gîndcască co vrea de la
zii, cu cei care joacă alba.nea- viaţă. nu i se poate desface contractul de muncă 1
gra şi înşală lumea de bani. apoi închei aceste rîndurl cu rugă
s-au adunat şi cu un şofer de taxi mintea că mă veţi ajuta, mă
particular şi operau noaptea- veţi sfătui cum să procedez să Abordind tratamentul juridic este arestat mai mult de G0 zile), să nu mai continuie serviciul
cauciucuri, casetofoanc, ce găseau se facă lumină asupra acestui al femeii încadrate în muncă, lit. K (persoana încadrată în prin cumul a pensiei cu sala
prin maşini. Pe data de 25 sep dosar care după cit văd eu s-a ne permitem să elucidăm cîte- nauncă este condamnată definitiv riul.
tembrie 1990 au fost prinşi de întunecat numai pentru copilul va din problemele care în acest pentru o infracţiune în legătură In condiţiile în care posui] pe
poliţie şi arestaţi. Şoferul de taxi meu. context vizează interzicerea în cu munca sa, dacă condamna care-1 ocupă femeia carii este
şi cei doi care practicau alba- STOICA MARIA cetării raporturilor de muncă în rea o face necorespunzătoare ocrotită conform prevederilor
anumite situaţii. Astfel conform postului pe carc-1 deţine), lit. b art. 146 din Codul Muncii. se
prevederilor art. 14G din Codul (instanţa penală a pronunţat in desfiinţează şi unitatea îşi înce
Puneţi găini şi gîşte să clo Muncii, contractul de muncă, nu terdicţia de exercitare a profe tează activitatea, încetarea ra
Sfaturi practice cească. Se fac altoiri în crengile poate ii desfăcut din iniţiativa siei, temporar sau definitiv). portului de muncă poate avea
coroanei la cireşi, vişini şl pruni. unităţii în timpul incapacităţii Femeia salariată, se poate loc numai începînd cu data în
PENTRU LUNA MARTIE temporare de muncă în care regăsi în oricare din situaţiile care motivele pentru caro a c-
(ziua are 12 ceasuri, noaptea 12) Via se tale. Acum se sădesc: pă primeşte ajutoare dc asigurări enunţate potrivit prevederilor xistat ocrotirea nu mai există.
tlăgelele roşii, şi vinetele, castra
Se seamănă grîu de primăvară, veţii. pepenii şi cimbrul. Văruiţi sociale, în caz dc graviditate. în art. 14G din Codul Muncii. Apli Fără a fi enumerată în pre
146 din
art.
Codul
orz. ovăz. mazăre, măzăriche şi pomii. Sădiţi fragi. Fructele dau (impuli concediului de materni carea acestor prevederi legale, vederile situaţia femeii mamă
nu necesită un consult juridic,
tate şl în perioada de alăptare,
Muncii,
lucernă ; se sădesc legumele pen sănătate şi vioiciune. în perioada cit îngrijeşte copilul motiv pentru care ne vom rezu care îşi îngrijeşte copilul pînă
tru sămînţe ; de omizi le ferim Sărbători religioase : bolnav în vîrslă dc pînă la 3 ma numai la posibilitatea încetă la virsta de un an, în condiţiile
punînd în apropiere sămînţă de 25 martie: Bunavestire (dez ani, precum şi în timpul cit so rii raportului de muncă al fe prevăzute de Decretul-Lege Nr,
cînepă. Este luna semănatului' legare la peşte): ţul satisface serviciul militar, meii care se pensionează pentru 31/1990, considerăm că acesteia
chiar dacă intervine o reduce
în afară do cazurile prevăzute
gradul III — de invaliditate, al
deci se vor semăna: legumele, 31 martie : Intrarea in Ierusa de art. 130 alin. 1 lit. E (unitatea femeii căreia i se reduce postul re dc personal ori desfiinţarea
inul. cînepa. tutunul, hameiul- Se mută în altă localitate şi are sau în situaţiile în care unitatea unităţii, i se plăteşte în conti
plantele oleaginoase, cartofii şi lim a Domnului (Floriile). posibilitatea să-şi asigure pe plan se desfiinţează. nuare indemnizaţia prevăzută
napii. L. B. local cadrele necesare) lit. D In situaţia femeii care întru de acest decrct-lcge, de către
(unitatea se mută în altă loca neşte condiţiile pentru a fi în unitatea la care salariata a fost
litate iar persoana încadrată, nu cadrată în gradul III de invali angajată ori de unitatea care a :
Colectivul dc tipografi, precum şi ccl al jurnaliştilor dc Ia
acceptă să o urmeze) lit. G (per ditate şi îndeplinite formalităţi preluat activul şi pasivul unită-j
„Călăuza" sc află alături dc dl. Livlu Bralca in momentul grelei soana încadrată în muncă se le legale în acest scop, încetarea ţii desfiinţate. >
pierderi suferite prin decesul tatălu; dumnealui. Dumnezeul pensionează pentru limită de raportului de muncă are loc VIOREL POP >
vîrstă ori pentru invaliditate de odată cu data la care i se sta Consilier Juridic pr.
să.I ierte pc ccl dus Intru Domnul !
gr. I sau II) lit. J (ccl în cauză bileşte acest grad dacă înţelege la D.M.P.S. Hunedoara
