Page 2 - Calauza_1991_74

CĂLĂUZA • Nr. 74 • 1991
P t i ? __________________ _ _ _ ____

BURSA (XXV) zilor pentru banii pe care ea
însăşi îi ia cu îriiprumut şi ast­
fel să cîştige mai puţin dccit în "jE R Â TOÂTA SECS APIL. .*. “
A m estecate prezent. (Urmare din pag. I) oameni aşezaţi, liniştiţi, parcaj mangoţi să mă pot aşeza şi leu
B.N.R. a anunţat că în Româ­
acoperit ecsact cerni
trebuia, pă undeva cu masă şio mă-
lîavid E. Mi'.lford ministrul nia există deja constituite 4139 cat cu ţoale dă lord englez Atuncea lam cunoscut pă dracu micăn casă. Mămica iera pa-
adj. de finanţe al S.U.A. afirm ă întreprinderi mixte din 70 de că putea ăia dă la buftea să m inijup şi iera să pic la zar proape şi după cum să prezen-
cu potrivit regulilor actuale — ţări, cu un capital de aproxim a­ mă pună săi joc pă Corleone sămi pună popa pirostiilen cap. ta eran stare să mă combine pă
o întreprindere de căi ferate, tiv 42 milioane de dolari. ori în filmele cu interlopi şpi- Avea moşu Naie o nepoată veci vecilor. Caveam ieu dă
proprietate a guvernului poate Retragerea bancnotei de 10 ţaţi a lu Sergiu Nicolaescu am Măgduţa, o tipesă dă opşpe ca- gînd ticlueli di granda iera
beneficia de un îm prum ut de la lei de pc piaţă se va opera în debarcat pă malu mării. Pă nea rate. Capu ca la cadră, maria altă mîncare dă peşti.
Banca Mondială, dar o între­ vara acestui an, pînă la 1 sep­ Lazăr nu iam plîns prea tare magdalena nu alta cu păru Măgduţa asta avea stofă dă
prindere proprietatea unor per­ tembrie. atuncia. Acu un an cînd am blond platinat îndoit cu fieru, bandităn ia. Mo citit cu ochii
soane particulare — nu. Acest Dicţionar în economia de pia­ trecut pîn O. m am interesat dă cu un corp ce nascundea nimic ăia ai iei violenţi şi mo miro-
fapt descurajează privatizarea în ţă. EURODOLARI, dolarii aflaţi iel şam aflat că so stins amă- că fata părea tare sinceră, sit dă a doua oară cu năsucu
lumea a treia şi Europa de Est. în posesia băncilor vest-europe- rîtu iam pus o lum ină la bi- Nişte ţiţe la ia ca perele dom- ălal iei dă vulpiţă la pîndă.
Banca cîştigă aproxim ativ un ne. Aceste fonduri sînt folosite serică că tare mo ajutat să- neşti, obraznice şi neşte ter- Ieşti bosclietar puiuţ mi zice
m iliard de dolari pe an, pe ca­ pentru acordarea de îm prum uturi racu. La constanţa am parcat minale la suspensie deţi venea mîţişoara. Ce mai emancipată
re îl varsă înapoi ca împrumu­ pe term en scurt şi mediu firme­ în gazdă la o familie dă bătrî- să dai pă spate. Avea un mi- muiere. Dădea din picioare cu
turi. Unii exporti se tem că da­ lor străine, precum şi pentru o- nei dă gaşcă în Tomis patru, nijup cînd mio făcut lipeală lucru In trupa dă balet la fan-
pcratiunile de arbitraj valutar.
că Banca va acorda îm prum uturi Bătrînu vindea loz in plic şi tăticu Naie căi puteai fără pro- tazio. Şi dădea bine cu tot
mai m ari întreprinderilor priva­ VÎNZARI, Ruble, 12 lei/bue. aşa neam cunoscut. Intrasă bleme face o lucrarea artiza- ceavea mai bun fatan ia. Afla-
te, considerate a fi mai riscante Instalaţie recepţie satelit comple­
decît îm prum uturile acordate tă 100 000 lei. Lee de veci, cimi­ ntro încurcătură cu neşte be- nală pă loc fără săi mai scoţi săm dă la ia care un mîrlan
tirul
Reînvierea 400$. Familii
guvernelor, ea va trebui să plă­ ţivani în birt la Măseaua ca- mîndrei fustuliţa. Avea fata cu lovelen toate buzunările,
tească ra te n Ţ a in ia ri_ a le d c ^ în - albine 4000 lei. Pianină, marcă riată o bombă unde iera să ia cevan ia dat dracu că te pu- stup nu alta, la vreo cinzeci
germană, placă bronz, 1100$ m ardeală şunde intrasum să nea fuguţa la doi douăzeci dacă dă ani ceo finanţează şi din
L1CITAŢIILE BANCARE filez terenu. Norocu lui cu Va- o atingeai. Iera toată secs apil. cînd în cînd moşu să mai aiu-
CURS VALUTAR lone care lo scăpat şi după aia leu le ciripisăm la babeţi vră- reşte-n schimb privind-o cum
î$=200 lei
(5 iulie 1991) 1$=1,8235DM dintrunan trnlta am ajuns la jeli căs la Constanţan căutare face striptis în faţa lui. (va
1S=0,G223£ I moşu Naie acasă. Ilogeac dă dă lucru pîn port să fac ceva urma).
1$=62,25 lei
BURSA NEAGRA Se spune, tot mai insistent, că
OFERTE DE LOCURI
1 $ = 185 lei. cele două cursuri se vor uni pî­ DE MUNCA LA CULESUL Lupta pentru ciolanul prefecturii
1 DM-=110 lei. nă la 1 septembrie a.c. FRUCTELOR IN PORTUGALIA
II. B. (Urmare din pag. 1) tic nu mai există şi... Prefectu­
Junta Nacional des Frutas. ra a devenit un loc pustiu. E
■ Stimată redacţie ! lîua Rodrigo dc Fonseca 8, inii spunea după o mai recentă greu, foarte greu de găsit o so­
O P I N I I 1200 Lissabon, Portugal. reuniune de aici :„Măi, Nicolae, luţie. S-a găsit una, temporară,
Vă sugerez să aveţi în săptă- nu se înţelege, că numirea Pre­ prin numirea domnului Sorin
OFERTE IN KENYA fectului nu este o chestiune po­
■ Trimit alăturat: cuponul mînalul „CAl AUZA“ o rubrică Straja, prim arul de Lugoj (şi el
Kenya Voluntary Service. Dc-
ziarului dv. „CĂLĂUZĂ" în le­ perm anentă eu titlul „OPINII1*, veloppment Ass., The Director litică ? E tehnică, administrativă. bănăţean get-beget), s-a reîntors
gătură cu cartea d-lui Marcu material ce va trebui cules de Nairobi, Kenya. Aici ne trebuie un om apolitic, de la Bucureşti cu num irea în
Ni colac privind tratarea cance­ un OM care să muncească, să buzunar şi... a fost valabilă nu­
rului şi a altor boli, pentru 2 c- pe stradă, de la diferite catego­ gîndească, să decidă în probleme mai cîteva zile. Nu s-a supărat
xempiare. rii de cetăţeni, care să scoală în MICA PUBLICITATE foarte grele. Aşa cum a fost...“. pe nimeni, mi-a spus într-o dis­
Cu mulţumiri şi felicitări pen­ relief, gîndirea sinceră a tutu­ Şi tace. Ştiu că e vorba de prie­ cuţie mai mult personală. Se
tru străduinţa dv. de a pune la ror subiectelor care frăm întă • Vînd televizor color — ru­ tenul nostru comun, domnul Flo­ pare însă că, i s-au impus lu­
curent populaţia cu ştiri şl nou­ sesc nou şi butelie aragaz — preţ rentin Cârpanu, aflat acum, din cruri pe care nu le-a acceptat şi
tăţi interesante de care duceam ţara. în orice moment. negociabil. Deva, tel. 17665 după nou, la cîrma acelui mare an­ a plecat la casa lui, la Lugoj,
mare lipsă în deceniile ce au Cu deosebit respect. ora 15,00. grenaj um an-industrial „COM- unde oamenii II preţuiesc şi-l as­
trecut. TIM“. cultă. Şi, lupta, pentru „ciolanul**
Cu respect DIMITRIU PAUL • Vînd SKODA, DATSUN, Plecarea domniei sale de la Prefecturii a reînceput. Din nou
BERBECAUU MXICIAN PEUGEOT. Deva, Minerului, L Prefectură este regretată de toţi, întruniri, convocate, ba de unii,
Hunedoara Petroşani — 2. de la portarul în uniformă şi ba de alţii din nou proteste, îm­
secretara amabilă despre care potriviri, luări de cuvînt, pen­
i vorbeam, pînă la subprefecţii ca­ tru ca, in ultim ă instanţă să se
ajungă la un... consens local. S-au
Un magnet cu unde sexuale ... re, derutaţi, îi urmează gestul şi formulat două variante trimise
doresc să plece. Unul a şi făcut-o.
Secretarul Prefecturii, ca şi Pur­ Guvernului care, guvern, la rîn-
(Urmare din nog 1) moaşă decît înainte. Are în ea francez. Intre carte şi fată nu tătorul de cuvînt nu vor să stea du-i şi-a trimis un secretar ge­
neral adjunct ia Timişoara. Re­
un magnet cu unde sexuale ca- ştii ce să alegi. Madam Aura nici ei. Au format o „echipă11, uniunea s-a încheiat fără nici
serv că Miroia se scoală de pe re ar dărîm a şi un perete din n -.,3 obligă cu degetele ci fine în cel mai bun sens al cuvintu- un rezultat, după numai 55 de
sofa şi goală puşcă vine spre plumb contra radiaţiilor. Stau ^ “ ,, lui, s-au înţeles, au muncit, pe minute. Vociferări în sală, din
mine cu braţele deschise... Sînt cîtcva minute de vorbă. N-am ^ n~° tu!bur P° Miroia, care „brînei*1, de dimineaţa pînă sea­ nou împotriviri şi, delegatul a
îmbrăţişat şi pupat. Tremură voie S'o ating... Plec de la ea la concurs are nevoie de un ra sau noaptea tîrziu, s-au zbătut,
toţi muşchii de pe bietele oase eu o luxoasă ediţie în france- psihic de fier, şi să aleg car- au deschis uşile înspre... Europa plecat, ducînd în valiza diplomat
îmbătrînite... ză a „Orizonturilor Roşii11 a tea... (permanente plecări peste hotare aceleaşi două variante. Asupra
Miroia s-n schimbat. E uşor fostului general Ion Mihail Pn- şi, invers, sosiri permanente de uneia dintre ele urinează să se
maturizatâ, dar parcă mai fru- eepa. I-a oferit-o un ziarist (va urma) delegaţii ba din Italia, ba din pronunţe premierul român, dom­
Franţa, ba din Germania etc.).
Acum, echipa s~a destrămat, prac­ nul Petre Roman. Aşteptăm...
(Urmare din pag. 1) al economiei comuniste. Oare c- care oferă o procedură de con­ cele scontate. Lipsite de tutela cu te o aliniere a preţurilor la cele
mentale lipsilă de experienţă şi conomia planificată şi cea de pia­ ducere. Planul este un docu­ care au fost obişnuite ani dc-a practicate pc piaţa mondială Sn
aparatul legislativ necesar, an ţă sînt tolal incompatibile între ment orientativ care nu este rîndul, multe întreprinderi au vederea apropiatei convertibili­
fost imediat sancţionate de Fon­ ele ? De asemeni ne întrebăm obligatoriu pentru agenţii eco­ clacat nereuşind să se descurce tăţi a leului. Măsura este însoţi­
dul Monetar Internaţional, care dacă deciziile privind reforma nomici, în special cei privaţi. in hăţişurile... pieţei. Necorela- tă de unele prevederi de protec­
este condus de o echipă de teh­ economică pot fi luate fără a Dar nu numai în Franţa au fost rca dintre ram uri a dus Ia un ţie socială, care însă par tot mai
nocraţi tin-ri şi cu vederi libe­ dispune de un cadru general al aplicate metode de planificare blocaj rapid atit material cit şi palide. Sub controlul statului au
rale. dezvoltării economice pe un a- ci şi în unele ţări — cuin ar fi financiar. S-a mers pc principiul: rămas doar cîteva produse, in­
Bruma de încredere pe eare o nuniit interval de timp ? Coreea de Sud — în care econo­ aruncăm copilul în apă şi-I lă­ suficiente cred pentru a asigura
mai aveau/ in Occident s-a lopit I’rntru a putea da un răspuns mia a cunoscut o dezvoltare săm să înveţe singur să înoate. o stabilitate a nivelului de trai.
odată cu escaladarea mişcărilor la aceste înlrcburi, trebuie să spectaculoasă. Din păcate copilul — adică eco­ Nivelul scăzut al veniturilor,
sociale care au pus sub semnul ştim mai iutii ce înseamnă dc nomia — riscă să se înece. Ce­ slaba putere de cumpărare a leu­
întrebării chiui şi stabilitatea fapt planificarea în accepţiunea le două etape dc liberalizare a lui. au dus la o structură a chel­
sistemului politic. La aceasta acluală. Deci, planificarea tre­ C r o n ic a tuielilor specifică ţărilor subdez­
s-au mai adăugat şi neînţelege­ buie privită drept un sistem dc preţurilor, trebuiau să asigure o voltate ; adică peste 70 la sută
rile ce au apărui intre preşedin­ măsuri de organizare, coordona­ p a r l a m e n t a r ă echilibrare a raportului cheltu- fiind destinate pentru alimenta­
ieli-vcnituri, deci să conducă la
tele Iliescu şi Guvern dar mai re şi îndrum are a activităţii e- rentabilizarea producţiei. în fapt, ţie. Scăparea de sub control a
ales în t’ailrimcnf şi Executiv. conomice în vederea atingerii Dc altfel, alternativa plan sau piaţa fiind avidă do m ărfuri, li­ preţurilor la produsele alimenta­
Cauzele crizei sînt multiple şi unor obiective dinainte stabilite, piaţă, este o falsă dilemă, întru- re, poate duce un urocent marc
beralizarea preţurilor s-a trans­
chiar in paginile acestei gazete l’lanificarea asigură sincroniza­ cît ele nu se exclud. Ele sînt in­ format într-o scumpire generală dc populaţie la limita subexis-
am încercat in eîfeva rinduri să rea acţiunilor diferitelor compo­ strumente a două funcţii diferi­ uneori aberantă. Necesara libe­ tenţei. Dacă la liberalizarea com­
arăt caic sînt ele. Doresc să pre­ nente ale ansamblului economic, te : piaţa care prin preţuri şi pletă a produselor alimentare a-
zint o problemă care frăminjă fără de eare funcţionarea nor­ ccrere-ofcrtă reglează economia ralizare a salariilor, care a ur­ dăugăm majorarea cheltuielilor
in egală măsură pe economişti şi mală a acestuia devine dificilă. pc termen scurt, iar planul fun­ mat, a declanşat o cursă preţuri- de locuire (chirie, întreţinere etc.)
politicieni. salarii, care a scăpat de sub con­
Fără a face apologia planifi­ damentează deciziile pe termen trol, ducînd la o scădere vertigi­ precum şi scumpirea bunurilor
Recent tl-l Dijmărescu a pre­ cării, trebuie totuşi să spunem lung, trasează perspectivele, per- noasă a nivelului de trai. Pen­ de larg consum, ne putem ima­
zentat in faţa celor două came­ că actuala criză economică este tniţînd prospectarea viitorului în tru că, iată, dacă salariile au gina care va fi costul vieţii. Să
re reunite, programul guverna­ cauzală în principal tocmai dc completarea semnalelor oferilc crescut în raport de cca 184 la corelăm acest aspect cu limita*
mental pentru semestrul IT al lipsa corelai ii diferitelor ramuri de piaţă. sută faţă de octombrie 1990, pre­ rea veniturilor la o largă cate­
acestui an în domeniul econo­ industriale. dintre capacităţi şi Care este situaţia la noi ? ţurile au crescut la nivelul dc gorie de cetăţeni — şomeri, ti­
mic. In esenţă sînt preconizate resurse, dintre cerere şi posibi- Moştenind o economie rigid peste 250 la sută. In aceste con­ neri absolvenţi, pensionari — şl
măsuri care să elibereze şi mai litâţile de satisfacere a acesteia. planificată, care nu s-a dezvol­ diţii, salariile negociate acum ne putem lesne imagina tragedia
mult mecanismele economice din Procesul dinamic de dezvoltare, tat organic pe baza relaţiei cc- două-trei luni, nu mai sînt astăzi săracilor de mîine.
chingile planificării. Această op­ care presupune în primul rînd rerc-oîertă, nccorclată cu baza mulţumitoare, impunîndu-se noi Ne întrebăm cît dc eficiente
ţiune strategică îmi prilejuieşte determinarea priorităţilor, anga­ de materii prime şi energetice, ajustări care Ia rîndul lor aduc vor fi măsurile de protecţie so­
prezentarea dilemei despre care jează un amplu program dc in­ Guvernul a propus un program o nouă tranşă dc m ajorare a cială pentru a evita tabloul sum­
vă vorbeam mai sus şi anume vestiţii, pentru derularea cărora dc reform ă care să asigure tre­ preţurilor. bru creionat mai sus. In fond
dacă, planificarea poale fi a- este necesar a scenariza cit mai cerea la economia de piaţă. Din economia de piaţă nu este un
îngrijorai de
această tranşă
bandonată brusc. exact viitorul. Planificarea este capul locului s-a exclus ideea dc inflaţionistă, guvernul propune o scop în sine ci o metodă de creş­
Sigur că după 10 de ani de de aceea folosită de inai toate plan, supralicitînd valenţele pie­ nouă etapă a reformei economi­ tere a eficienţei economice pen­
planificare imperativă a apă­ ţările dezvoltate pentru a oricn- ţei ca factor reglator. Prim ul pas ce, Prezentat săptăm îna trecută tru asigurarea bunăstării poporu*'
rut un puternic fenomen dc res­ ia economia in direcţii previzi­ a fost autonomizarea agenţilor în Parlam ent, programul propu­ lui.
pingere. identifieîndu-se activi­ bile şi controlabile. economici. Această măsură am ne în esenţă o liberalizare şi mai
tatea de planificare cu formele Tranta esto considerată ca a- considerat-o la vremea respecti­ marc a preţurilor şi diminuarea Pînă una alta, se pare că din
/le condui ere autoritară şi dis­ vind cea mai bogată experienţă vă ca o cale dc aşezare rapidă a disputa plan-economie de piaţă,
creţionară. W ăzi, ne întrebăm in domeniul planificării econo­ relaţiilor economice pe bază rolului statului în coordonarea păgubit este tot bietul român,
dacă ea esle un atribut excesiv mice, avîud deja nouă planuri, reală. Rezultatele nu au fost însă bazei dc materii prime. Se doreş­ care, nu-i aşa, nu are nici o vină.