Page 3 - Calauza_1991_74

CĂLĂUZĂ • Nr. 74 • 1991 Fag. 3

Un punct de vedere cu totul neaşteptat Concursul nostru - Geografia unor posibile conflicte în EUROPA

încero să vă scriu în legătură anume. Oricum e limpede pen­
cu cel de-al cincilea conflict po­ Publicarca în nr. 72 a „Că­ tru toată lumea că aici c ceva
Istoria arc ciudăţeniile ei. Am auzit că mişcarea legionară sibil în Europa, deşi s-ar putea putred şi că nu mai e mult pî­
a fost ceva foarte râu, foarte negru, foarte verde, cu foarte mult să nu-1 fi intuit exact şl mai a- lăuzei" a unor posibile sce­ nă se va strica de tot şi va pu*
narii de război în Europa ■—
singe. Dc aceea, după Revoluţie mai multe publicaţii au Încer­ les după co Ministerul nostru scenarii care aparţineau unor ţi pînă In S.U.A. unde va mî*
cat să demonteze „piesă** cu „piesă" mişcarea legionară, pen­ de Externe a pronunţat că Ro­ roşi, probabil, ecl mai tare.,;
tru ca noi să înţelegem ce a existat în dosul bărbatului cu mânia faţă de vecina noastră cunoscuţi politologi aflaţi in Cum spuneţi, totul se poate...
avangarda publicaţiei noastre
cămaşă verde şi diagonală... Bulgaria, nu are nici o preten­ —. a stîrnit, cum era şi fi­ Se pot încă întim pla o niulţî-
Dc multe ori — legionarii sînt asemuiţi cu comuniştii şi ţie teritorială, cu zic totuşi că resc, o furtună dc scrisori. Nu me de absurdităţi (vezi noaJT
invers. Astăzi ei sînt doar nişte bieţi mosneguţi care au trăit nimio nu-i Imposibil. credem că numai cei 0000 lei „conflict" S.U.A. — Jugoslaviaţ*
cu frica în oase, veşnic atenţi la vorbele: „Asta a fost legio­ Cind României i se zicea Ro­ şi mă gîndcsc pe plan naţional;
nar 1". Credem că dorinţa cititorilor dc cunoaştere nu trebuie să fie mânia Mare, graniţa da sud — oferiţi pentru redactarea la minoritatea şi majoritatea,
împiedicată de nimic. Omul trebuie să cunoască atît ce a fost trecea prin sudul CADRILATE- corectă a răspunsului privând migranţii români de peste hota­
bun cît şi ce a fost rău în istoric. Să judece singur. De aceea, RULUI şi nu pe unde este acu­ cel de-al cincilea conflict — re cu cei rămaşi acasă „la bine^
au stîrnit atitea interese. Ori-
considerăm că dacă vom publica o serie de scrisori ale unui bă- ma. şi la rău", fosta (? ! ?) Securitate ,
trîn legionar, scrisori pe cît posibil nccenzuratc, nu facem nici Ultimatumul sovietic din 2G cît de necăjit, oricit de bogat cu Siguranţa Naţională, Moldo-’j
sau disperat ar fi omul, nici­
un fel de propagandă. Ccc3 ce va susţine dl. (...) nu reprezintă iunie 1940 şi introducerea tru­ odată el nu uită că războiul va (mai ales în perspectiva uni-;'
punctul de vedere al ziarului nostru. E vorba de un om pe pelor în Basarabia, realizate în o ceva nefiresc, ceva care ril cu Basarabia) cu Transilva­
ruinele istoriei... baza pactului Ribbentrop — Mo- distruge, care pîrjoleşte, care nia etc.. etc., ctc.. dar mai bine
lotov, au constituit după toate îi face pe oameni să sufere... să mă opresc că mă sperii de ce
scriu.
standardele un caz clar de agre­ In acest num ăr publicăm
„Trăiască garda şi căpitanul! “ siune. cîteva din scrisorile primite Cu mulţumiri pentru bună­
Prin ocuparea Basarabiei, Bu­ la redacţie, scrisori care pro­ voinţa de a-mi lectura scrisoarea'
covinei de Nord şi Ţinutul Ilcr- pun nişte răspunsuri cu care, şi sporind din tot sufletul în răs-I
SCRISORI DIN STRĂINĂTATE trarea în scenă, atît de perfidă a ţei, Stalin a declanşat procesul noi sau dvs. putem fi de punsul cei bun, vă urez v ia ţii
nemernicului Carol al II-lea, ca­ de dezmembrare teritorială a acord sau nu... Să vedem pînă lungă şi îmbelşugată dvs. şi*
(...) Comuniştii au distrus ideca re se autointitula rege al româ­ României, care s-a conturat cu la urm ă cine va cîştiga... Mai „Călăuzei".
libertăţii şl a dem nităţii umane, nilor, ol însuşi un bastard fără răpirea ur.ei părţi din Transil­ anunţăm cu acest prilej că O. CRAINIC
au ucis democraţia pentru a in­ neam a am înat intrarea în sce­ vania si pierderea sudului Do- data anunţării cîştigătorului Deva
staura dictatura roşie, minciuna na politică a coaliţiei Corneliu brogei (CADRILATERUL) teri­ va fi 3 august 1991 şi nu 15
ridicată la rang de politică de Codreanu — luliu Maniu, prin toriu care ar putea duce la con­ iulie, cum a fost anunţat în 5. ROMANI ) — UNGARIA
stat. Legionarii au ucis ! Au ucis instalarea guvernului Goga — flict între România — Bulgaria nr. 72. Credem că interesul Sint de prisos comentariile...-
atunci cînd au fost nevoiţi să o Cuza. Atunci Garda de Fier a deşi sincer să vă spun n-am cu­ de care se bucură acest su­ Ionescu Solea Soloinon
facă, au ucis pentru ţară, onoa­ fost frusiată în însăşi drepturile noscut niciodată procentele popu­ biect merită să mai aşteptăm. Tirgu Jiu, str. 23 August, h!oe
re şi Dumnezeu. Legionarii nu ei legitime rezultate din alege­ laţiei din această zonă. Vizionari sînt toţi oamenii
au făcut doar propagandă .şi cri­ rile din 1937, dar a sprijinit pe care trăiesc în mod firesc 11. ap. G, telefon 41403.
me în numele unei doctrine ca­ acel mucenic al neamului care Cu stimă viaţa... Asta e credinţa noas­
talogată drept fascistă. Au fost a fost domnul profesor. A. C. TERENTE ON1C.A. tră şi speram să nu ne în­ Cel de-al cincilea conflict po­
fascişti, dar care şi-au iubit po­ Cuza, părintele naţionalismului Deva şelăm... sibil pe care nu l-aţi redactat în.,
porul, talpa ţării, ţăranul român. in România. Pe atunci Germania ziar ar fi conflictul dintre Uriiş
Doctrina noastră a fost pămân­ devenea tot mai puternică. Ro­ Nerezislind ispitei de a-mi în­ garia — România care are Ci.)
tul sfînt al ţării .şi omul ce-1 tru ­ mânia este sfîşiată de lupta din cerca norocul destinului şi mai bază de pornire motivul susţine-;]:
deşte. „...o să dăm păm înlul la culise a partidelor istorice pe de ales tentaţiei cîştigului — fiind lui. Dar cum grădina Domnului rii de către unguri că ARDEALUU
ţărani, la toată lumea ! Omul o parte şi cca de interese teri­ o sumă considerabilă — doresc e mare, în curtea României cresc ar aparţine UNGARIEI.
şi pogonul. Cinci oameni, cinci toriale venind din Răsărit. Cor­ să răspund şi eu la ultima în­ şi păsări mai puţin domestice...
pogoane". Asta am spus-o atunci neliu Codreanu atunci a gîndit trebare a interesantului dvs. Conflictul de la nr. 5 poate fi GAURA DORU,
în 1937. Săracii şi orfanii, cerşe­ că pentru a fi puternică Româ­ articol ..Geografia unor posibile alimentat de drepturile minori­ H u n ed o ara
torii şi dispreţuiţii soartci gă­ nia trebuie să fie alături de cei conflicte in Europa". tăţilor naţionale din ţară deşi
seau în Legiune nu doar alina­ puternici. Şi totuşi, dintre atitea conflic­ cu nu înţeleg ce (ot au ăştia Râspun/înd la articolul apărut
re frăţească ci şi hrană, căldură, Au urm at alte alegeri în 1938 te mai îndepărtate sau mai n- ca ceilalţi care de fapl tot NOI in „Călăuza" nr. 72 referitor Iste
haine şi credinţă în Dumnezeu. cînd direcţia Căpitanului a fost propiatc. cred că la punctul 5 ne numim, tot români ? Cum de „Geografia unor posibile conflic-:
Dacă este să mă refer la anul dem nitatea în alegeri preci'/înd va referiţi la conflictul la ordi­ nc-am înţeles pînă acum şi deo­ te în Europa", la punctul nr. fi;
1937 şi să-l citez pe Corneliu Co- „să nu atacaţi pe nimeni !'*. Sim­ nea zilei astăzi ia noi-, sau ce ne dată nu ne mai înţelegem ? Cum este vorba despre conflictul R<*3]
dreanu, omul politic al zilei în ţind apele tulburi în care se doare pe noi acum mai tare, deci, să fie posibilă o întoarcere cu mânia — Ungaria referitor lsş4
aceea perioadă de după alegeri, scăldau fruntaşii politici ai vre­ cred, este posibilul, UNGARIA spatele de o asemenea anvergu­ Ardeal şi m inorităţile maghiare^
mişcarea legionară ajunsese la mii înainte de alegeri, precum — ROMÂNIA. De ce U.—R. şi ră ? De ce numai cu' etnicii un­ care ar dori alipirea A rdealului'
guri e situaţia încordată şi nu
un pas de victoria finală. Tuliu şi cameleonismului şi lipsa do nu R.—U. ? Simplu : nu va fi cu ceilalţi ? Cc au ci in plus de ia Ungaria, deşi aşa ceva nu se
scrupule ale regelui Carol al niciodată aşa pentru că poporul va întim pla niciodată.
M aniu cît şi Dinu şi George Bră- II-lea, căpitanul a ordonat ieşi­ român este un popor blind, bun se zbat atîta ? De ce ceilalţi
tianu căutau prietenia şi coaliţia rea Gărzii de Fier din scrutinul şi înţelept, care nu s-a uitat etnici s'int liniştiţi V Eu cred că MARTIN PETRU
cu Garda de Fier. Numai in­ electoral, (va urma). niciodată în c u r t e a vecinu­ au ceva în minus şi o bine să Hunedoara
vadă si să înţeleagă ci înşişi ce Str. Eliberării, bloc 2/16
C e au şe scu cel r e g r e t a t ... LEI) ZEPPELLV:

(Continuare din nr. 73) In primul rind ne lipsesc repe­ revista „Europa" •> Vorba lui Nieu ... • ■ Imitam ritmurile pe solniţă" (IV )
rele morale. In line să crezi Ceauşescu: fntr-o astlcl de ţară nu
Pentru părinţii noştri „schim­ In Ion Ilicscu, fost activist PCR ? mai C nici o speranţă". Cei mai
barea la faţă a României" a sur­ In Ion Raţia, milionarul senec- mulţi tineri visează Occidentul ; dintre care bluos-ul mi-a rămas
cel mai fidel
model. M-au im -;
venit dacă nu prea tîr/iu, atunci tutic ? în Eugen Harbu, cel care cei mai mulţi iineri nu-s inte­ presionnt în mod deosebit". D a -,
prea precipitat, dcscoperindu-i a scris „Principele", cel de la resaţi decit ocazional şi efemer pă repetate eşecuri, cu m odeste'
nepregătiţi să facă faţă unor „Săptămina" sau cel de la „Ro­ de politică. Şi pentru că tot sor­ trupe de cartier, la sfir.şitul a- j
probleme pe care nici măcar nu mânia Mare" ? In P.M. Băcanii 7 bim despre falnoma lui ( eauşes- nului 19G7. îl găsim la microfo- !
Ie bănuim. Pentru cei mai tineri In „ncoeolonialism" şi „antisemi­ cu cel regretat cu jum ătate dc nul grupului Barul of Joy, cu !
a fost un „cutremur" bun şi rău. tismul" alarmat al grupului de Ia gură, un ziar Inicurcşlcan se care va dobîndi şi primele apre- j
numeşte nici mai mult nici mai cicri din partea criticii. Pentru (
puţin decit „C eauşescu". o perioadă relativ scurtă, aban-I
Iubirea sc vinde pc validă, se
SEDUCŢIA E O ARMA tt cumpără, se negociază lainica donează scena pentru a lucra la ţ
i II sc imparlc Ireptat nu in bogaţi asfaltarea coleb-ei artere Ilig b '
Street, clm West Bromwich.„ Re- ■
(continuarea interviului cu dacă nu principal, care atunci şi săraci, ci intre cei polemici vine în actualitate cu un grup
d-na Edilii Crosson. enid Irebuio, convinge. şi coi slabi ( ei puternici nu-1 studenţesc din Birmingham, nu­
prim ulniinistru al Republicii L’ED. .1. : Sîntcţi o seducă­ regretă pc Ceauşescu. Dimpotrivă mit 1 lobbsUvcedie. în acest an-*’*
Franceze) toare ? dar, paradoxal, Ceauşescu e al furaj ii va descoperi Page. Fărăr-
E. C. : Nu. celor slabi. Al celor slabi şi să­ niri o ezitare Plant se alătură-',
L’ED. J. : Există un om pe L’ED. .1. : Vă e teamă de sin- raci. Al celor slabi şi umili, l an- lui Page şi Joncs. Mai răm înea.1
care îl adm iraţi ? Puteţi să-l qurâtatae ? loma lui stă in mahalalele ora­ o singura problemă... Cine se va '
numiţi ? E. C. : O caut. şului ,'m blocurile igrasioase, in aşeza în spatele tobelor ?... A *,
E. C. : Sint aceleaşi persoa­ L'ED. J. : Ambiţia e mai ex­ spitale sărace pentru săraci, in dolm Paul Joncs rămîne ală­ ccsta va fi John Menry „Bonzo*’-
ne, puţine. I n foarte mic nu­ citantă decit un bărbat ? bodegile acelea triste, in braţele turi de I’.igc şi împreună por­ Bonham. El s-n născut la 3Iş
măr. E. C. : Asta nu se vede. Un cerşetorilor şi-n plasele golaşe nesc în căutarea noilor parte­
L’ED. J. : Îndrăzniţi să spu­ bărbat ? Totul depinde care. ale gospodinelor in sandale de mai 1948 in Rcclrlitcli. încă de la ţ
neţi „Tc iubesc" ? Dacă c adevărat că bărbaţii 1 S 1 Ici perechea. neri Privirile lor se opresc a- cinci ani visează să devină ba*'
II. C.‘. : Bineînţeles. caro au o adevărată putere şi | Şi sint convins că dacă, el, supra unui lînâr din provincie, tcrisl. „L.n început imitam rit* ;
L’ED. .1. : Vă place să-l spu­ care sint cunoscuţi mediatori, Ceauşescu ar trăi, fie şi intr-o pe nume Hoberl Plant. Acesta murilc pe solniţă,, fierbător d e ’
neţi sau vă e teamă ? emană o reală seducţie, mă gân­ oarecare închisoare a suavei s-a născut in 70.08. 1948 la West
E. C. : Nu îmi este frică de­ desc că nu e la fel şi pentru l noastre democraţii, toţi aceşti cafea sau celălalte obiecte cas-c
loc. femei. Cred că ele sînt mai c' | oameni simpli şi necăjiţi, fără Broimvich. încă din copilărie este nice pe care le găseam la înde*
L’ED. J. : Ce credeţi despre xigente asupra analizei pe ca­ apărare împotriva violenţei urmărit de blestemul fam iliei: mina... Astfel bucătăria se trans-;-
seducţie ? De cc parte sc gă­ re şi-o fac privind propria sc- I legalizate, toţi a c e ş t i oa­ „Părinţii doreau cu orice preţ forma intr-un studio improvizat,
seşte ca ? ducţie. Bărbaţii nu-şi pun asl- | meni simpli şi necăjiţi, s-ar să devin un contabil renumit. spre marea decepţie a inam eî
E. G. : Este o problemă foarte fel de probleme. . duce şi l-ar e l i b e r a purtîn- Mă şi vedeau in faţa registrelor
dificilă. Este în acelaşi timp o L’ED. J. : Ambiţia bărbatului ' d irl ca pc Isus prin toată mize­ şi cărţilor de statistică — îşi a- care era nevoită să schimbe lu*
armă, o plăcere, un joc. Se poa­ d-vs. il face mai seducător ? | ria vieţii lor şi, Doamne, ce teist minteşte Plant. M-au şi înscris nar seturile vaselor. Aveam zecii-
te găsi în fiecare. Ca toate gra­ E. C. : Nu. ani cînd, în sfîrşit. părinţii mei
ţiile, pot exista pretutindeni. L’ED. J. : Care este pentru ar fi, totuşi, pentru o lume nouă la o şcoală dc specialitate. Ast­ obsedaţi dc „recitalurile" mele,
L’ED. J . : Faceţi eforturi pen­ d-vs. bărbatul ideal ? care surîdc şi cc riset ar fi pen­ fel. la 1G ani am plecat de aca­
tru a seduce ? E. C. : Nu sînt în sfârc să-l tru o alta care plinge, acolo, în să cu gîndul să-mi realizez vi­ s-au decis să-mi cumpere un set
E. C. : Da, bineînţeles. Toa­ definesc. Fără îndoială pentru penumbra tristeţii şi fricii de ziua sul în domeniul muzicii... As­ de tobe" — i-d am inteşte John.
tă lumea face. Din punct de eă nu se poate defini idealul. de mîine. cultau! foarte multe discuri
vedere profesional, deasemeni. (va urma) va urma)
Este unul din elementele, chiar D. A. mi-am făcut o imagine concretă
D. TAMN’A asupra stilurilor interpretative, ş l i-.i- AN BUBOI