Page 2 - Calauza_1991_85
P. 2
Pag. B CĂLĂUZA • Nr. 85 • lî» t
Bursa (XXXVI) FLASH • FLASH • FLASH D-na Ghetu Ana a reuşit să
Zmeul, era una din
plăcerile î
• Gheorghi Matikaio — guver copilăriei. 31 cine nu se copilărea I
DOMNUL MUGUR ISÂRESCU natorul Băncii Centrale Ruse — cu aşa ceva ? Intre copiii uliţei, con- 1 străpungă garda prezidenţială
strulrea de emee devenise o în- (
şi-a anunţat intenţia de-a iniţia,
\E LINIŞTEŞTE trecere. Ţin minte că eu deveni- J
In această lună. negocieri între
în presa de specialitate gu republicile unionale asupra îm la Ţebea
vernatorul Băncii Naţionale face părţirii rezervelor de aur şi de
cîteva speculaţii pe marginea devize ale U.R.S.S. Z M E U L | (Urmare din pag. 1) oare un bun pe merit 7 Oare
convertibilităţii leului. Dăm cî • Creşte puterea de cumpărare credeţi că şefii nu i-au dat bu
teva subtitluri dintr-un interviu sem un fel de cam pion în con- ( muncind fără hrană, apă, în căl telia — dacă veşnic fac mese
apărut recent : • Nu sînt speriat a mărcii germane în raport cu struirea şl lansarea zm eelor. Le J duri mari ? Noroc cu vecinii ca pompoase — doar porcii şi ţuica
de scăderea cursului Icului • dolarul american. La 18 septem dădeam drum ul spre cer urm ârin- V re mi-au sărit în ajutor. Nicio cu ei i-a mîncat şi băut ; eu am
, du-ie ore în şir, cum planau ca /
Leul, înainte de-a fi convertibil, brie, 1991, la Bursa din Frank- nişte păsări... Paraschlva, o feti- \ dată nu mi-a oferit la termina- ajutat la punerea meselor şi Ia
trebuie să fie compatibil • Se furt, 13=1,0592 DM. I ţă frum uşică şi isteaţă, s-a în- i rea zilei o farfurie de mîncare... stringerea lor. Chiar in 12 sept.
drăgostit de m ine poate şi din j După atîtea servicii particula 1991, orele 23; au făcut un ase
speculează „nepatriotic11 împotri re (ultimul fiind in aprilie cînd menea chef...
va leului • Populaţia a vîndut LICITAŢIILE BANCARE î nea cu m ine pc deal şi m ă ajuta ) i-am vîndut ţuica de la bloc), Iar eu rămîn acum in prag
i să înalţ zmeul. De bucurie, mă 1
de trei ori mai mulţi dolari de- 13=300 lei 1 sărata copilăreşte pînâ cînd a J mi-am permis să-j cer să mă a- de iarnă şi fără amărita asia de
J spus că mă iubeşte. Dar înlr-o l jute să capăt o butelie de ara pîine, la bloc, cu 2 copii şomeri.
cît a cumpărat • Hotărîrea 14 a \ zi „iubita m ea" a trebuit să plece gaz. A fost foarte drăguţ, mi-a
dus la creşterea cursului la li BURSA NEAGRA • —* De atunci, n-am nud 1 oferit-o pe cea a întreprinderii Sînt lichidată cu'art. 130 iit. „i%
ii- /
pe ned rept,
contract desfăcut
citaţie »N-am avut liîrtie să zicîndu-mi : „Du-o acasă, că am martori fiindu-mi toţi salariaţii
=250—275 lei
13
tipărim bancnote • Societatea se 1 DM=150—165 lei primit aprobare de la primărie întreprinderii, n-am avut nici o
stratifică • In problema BUR să-ţi atribuim şi ţie una“. In absenţă nemotivată, doar de două
luna iunie mi se ordonă să o
SEI, sîntem întîrziaţi. 11. B. aduc înapoi că primarul nu-i ori concediu medical după ex
ternare din spital...
mai dă butelia... Aş dori mult să fiu înţeleasă
Am refuzat şi refuz să i-o dau şi să aflu un rezultat din (jar
cu riscul vieţii — e un bun pe tea domniilor dumneavoastră.
„Oteiu ma utis lacatetientu luL.“ care il mprit pentru munca pres Mulţumesc pentru răbdare.
Gheţu Ana, Brad, str. Liber
tată pe gratis, pentru mîncarea
(Urmare din pag. I) idei să dea la fraieri dă lucru. Da Parcă ierau moartean vacanţă. porcilor pe care i-am îngrăşat tăţii, nr. 35,' bl. B-24. ap. 21. Bu
letin de identitate seria B.E., nr.
din salariul meu mizer...
pînă atunci am avut grijă sănii Acoperirea în acte o aveam, Dvs. cum apreciaţi — nu e 4GG32G Mii. Brad.
deştepţi, oieru mo uns locote rotunjesc contu la brăcinar cu urma lovitura dă graţie. Hai
nentul lui si omu dă aranjamente douăşcinci dă tăieţei albaştri. ghiciţi dă ce ziceam ieu cun minut
dăn culise. Taxa pă lună pentru Costicăşi trăsese un mercedes mai nainte că Valone juca rolu PROPUNERILE CITITORILOR NOŞTRI PENTRU CANDIDAŢI
deranj o fixasem la optzeci de lei negru ca Iu ceauşescu pă care iu lupu cel rău dăn Mioriţa ? ÎN FRUNTEA CONSILIILOR JUDEŢENE
(n. rcd.: aici Valone nu face o O dat o sută treizeci dă mii. leu Simplu fraţilor, simplă dă tot 1
greşeală ; „optzeci dă lei“ în lim din învîrteala cu cumpăratu lam Lovitura iera pentru un lup dă TIMIŞ: Florentin Cârpanu, dl. Vasile Coporan, dl. Sorin
bajul lui sînt egali cu 8 000. ceea dotat cun radiocas blampunct bună calitate : împreună cu gea Straja ; DOLJ ; dl. Tudor Gheorghe ; ALBA : dl. Rus Ioan ; HU
laţii dă frigeau ţeapa în slujba
ce pe vremuri nu era de lepă nemţesc pă cărei şutisem dă pă NEDOARA : dl. Dumitru Armăşescu, d-na Elena Plic, dl. Poienar
dat !); făceam si pă şoferu pa traseu dintro parcare la motelu Iu nea Costică am dat lanian Viorel, dl. Miron Cosma, dl. Victor Isac, dl. Andrei Oprea, (Bl.
Alic Costel, dl. Radu Bălan, dl. Silviu Samoilescu; CLUJ: dl.
aro la boier. Trai nineacă ! Mîn- din S. de la căruţa unui refe- populaţia oiască dă la... Grigore Zanc ; SIBIU : Nicu Ceauşescu ; ARAD: dl. Paul Oană.
cat bine mersi, băut păndelete gist. Pă sculă nea Costică mio (Va urma)
şalte marafeturi, ca băieţii. Pri livrat tăieţeii dă caream vorbit.
ma idee ce iam servito la nea Da să revin la afacerea cu puii
Costică pă tavă ca porcu dă cră dă oaie. Un ceapeu dă păstă
ciun o fost chestia cu mieii. Ma munte, cel ochisăm ieu dan bîl- Dl. Florentin Cârpanu priveşte spre Viena...
nevra iera dă învîrtit la mani bîială cu nişte mîţi dă miei cărei
velă dă naşte. In anu ăla avea dădea pă gratis nu da alta, numa (Urmare din pag. I) fire. Aveam să-1 cunosc in mi Ruianu, reprezentantul firmei
nea Costică la peste o mie cinci să naibă preşedintele şi contabilu nutele următoare : domnul sena vieneze, la Bucureşti. Ce înţe
sute dă behăitori juniori ; îm dă pacoste dupaia. Gata fuguţa în legătură cu..." Descindem, tor Bernhard Tiirkfeld, preşe legem din cele două declaraţii?
preună cu încă alţi doi ortaci. facem actelen regulă păntru cinci aşadar, cu cîteva minute înainte dintele Corporaţiei „Aichorn", Faptul că, s-au perfectat primele
din Viena. Una dintre cele mai
legături şi firma vieneză
este
Ciştig plusat la cîteva cărămizi sute dă jăvrei cu blananpioneze, de... Puţini confraţi de breas mari şi prestigioase firme din dispusă să aducă, la Timişoara,
la : Televiziunea Timişoara, săp
dă mardei. Valone copt la do dă să clătinau ca Valone după o tămânalul „Agenda" şi cam atît. Europa, cu ramificaţii în aproa tehnologii noi. linii de fabricaţie,
vleac o căutat prin ghiozdanul cu trotileală cu molan călugăresc. Domnul Florentin Cârpanu, ca pe toate ţările bâtrînului con mijloace de transport moderne,
întotdeauna, In ţinută de gală, tinent. Se fac primele declaraţii furaje pentru milioanele de porci.
dar fără prea multă ostentaţie. pentru presă şi aflăm lucruri Produsele din carne, dar şi car
Comandantul Aeroportului in deosebit de interesante. în pri nea însăşi, la care se vor adauga
ternaţional este prezent şi el, pre- mul rlnd că, de la Viena, a so alte mărfuri din import, vor pu
REPETENŢI LA ISTORIE? cizînd că „pista“ este gata pen sit o adevărată delegaţie pentru tea fi găsite — la preţuri acce
tru aterizarea avionului de la a constata, la faţa locului .modul sibile, nu precum cele de azi —•
Viena. Nu prea ştim multe des în care este organizat şi func nu numai in magazinele acestei
Luna aceasta am participat la Ceauşescu au auzit. Cînd i-am pre pasagerii din aeronavă, dar, ţionează COMTIM HOLDING firme internaţionale, dar şi în
Festivalul Internaţional de şah întrebat ce părere au despre observăm fin, că, sînt de mare TIMIŞOARA, viitoare corporaţie unităţile aflate în pragul des
de la Roşiori din judeţul Oi:, ter „NU“-ul hotărît al Iui Ceauşescu „greutate". Nu putem ştii din ce internaţională, avînd şi titulatura chiderii la Deva, Hunedoara,
minat cu victoria subsemnatului. din 1968 cu privire la invazia prici, avionul cu însemne austrie adecvată : „COMTEX", prin care Vulcan, Lugoj, Caransebeş (ora
Au participat şi cetăţeni din Ba din Cehoslovacia, am primit o ce întîrzie („toţi sîntem oameni" să se faciliteze, atît exporturile şul natal al domnului Florentin
sarabia şi Bucovina. replică din partea unui om cu Cârpanu).
In diferitele momente de re — îmi zic), şi personajele îşi fac produselor proprii, cit şi impor Declaraţiile sînt scurte, minu
laxare stind de vorbă cu ei, am părul alb: „Dumneata vorbeşti apariţia. Primul este un bărbat turile de mărfuri, deficitare, pe tele preţioase, gazdele şi oaspeţii
de parcă ai fi copilul lui Ceau-
constatat că nu ştiu cine a fost şescu“. scund, cu părul bine albit, dis piaţa românească, în general, pc ştiu să ie preţuiască, aşa câ ne
mareşalul Antonescu, regele Mi- tins şi — vorba noastră, „după cea bănăţeană în special. Nu în- despărţim sub cele mai bune...
hai sau Gheorghiu-Dej. Doar de SORIN ANDRONACHE vorbă, după port", modest din tîmplător este prezent şi dl Ion auspicii. Să dea Dumnezeu.
•e»0">^00^«-00-0'0-0-0«'
(Urmare din pag. I) rială de bază este comuna şi o- părţită în circumscripţii (numă primarului şi în acelaşi timp o că este o limitare drastică a au
raşul, la nivelul judeţului rea- rul ior fiind egal cu al numă separare a acestuia dc consiliu. tonomiei locale şi în acelaşi timp
inflaţia, şomajul,- se vor accen lizindu-sc o coordonare generală rului dc consilieri) iar partidele Dc altfel el nici nu face parte un amestec nepermis în treburile
tua in această iarnă care se a- a relaţiilor dintre diferitele lo urmînd să propună un candidat din consiliu şi deci nu are drept justiţiei. Sigur că la prima ve
nunţă deoşcbiţ de grea. Produc calităţi, fără a exista însă o sub pentru fiecare circumscripţie. In de vot. Dacă ar face parte din dere aşa pare. Dar trebuie să în
ţia agricolă nu oferă perspecti ordonare a acestora faţă de judeţ. consiliu, primarul ar trebui să ţelegem că acţiunea prefectului
va unei âbundenţe de produse Autorităţile administraţiei pu aibă un vot egal ca putere cu împotriva unui act administrativ
pc piaţă. în acelaşi timp, de la blice la comună, oraş, sînt: cel al întregului consiliu, pen este admisă de instanţă doar da
1 ianuarie 1992, nu vor mai fi consiliul local, delegaţie perma tru că el arc sufragiul întregii că este întemeiată, aceasta ur-
subvenţionate chiriile, căldura, nentă şi primarul, iar la judeţ, CRONICA localităţi ca şi consiliul. mînd să sc pronunţe doar asupra
energia electrică, fapt ce va a- consiliul judeţean. La nivelul judeţului se formea anulării sau nu a actului res
fecta foarte serios condiţiile de Iniţial se prevedea ca prima ză un consiliu ales tot prin vot pectiv. Este necesar ca actul să
viaţă. lierilor, deci prin vot indirect. PARLAMENTARĂ direct (este în discuţie şi va fie suspendat pentru ca el să nu
rul să fie ales din rîndul consi
Totuşi Adunarea deputaţilor a rianta votului indirect, prin e- producă efecte materiale.
luat în dezbatere legea admini Deci consilierii care erau aleşi lectori) care îşi alege un preşe Suspendarea de drept nu este
straţiei publice locale (nu însă prin scrutin uninominal îşi aleg dinte. Acest consiliu are doar a- o putere prea mare dată prefec
şi Senatul) cu intenţia declarată primarul. Acest sistem arc însă tribuţii dc conducere. tului, pentru eă ea acţionează li
ca ea să fie adoptată în 4—5 zi unele dezavantaje. Mai întîi, c acest fel alegătorii nu voiează Tot la nivelul judeţului este mitat, doar în măsura în care
le. Intenţia nu s-a materializat greu de acceptat în această pe practic partidul ci persoana. în şi instituţia prefectului. Acesta există suficiente dovezi că actul
însă, pentru că Adunarea a reu rioadă ca primarul să nu fie a- oraşele mari acest lucru nu mai este reprezentantul Guvernului, este ilegal şi instanţa a acceptat
şit să adopte doar 20 de articole les direct. în special în mediul ru e posibil, alegerea fiind practic şi coordonează activitatea insti acţiunea. Dacă luăm prefectului
din cele cca 150 cite arc proiec ral şi în oraşele mici, unde oa arbitrară. tuţiilor administraţiei centrale, această prerogativă, atunci rolul
tul de lege... menii se cunosc destul de bine Scrutinul de listă prezintă a- descentralizate în judeţ (direcţia lui este practic inexistent, pen
Mai iutii însă, vă prezint prin între ci, c preferabil ca prima vantajul reprezentării proporţio sanitară, inspectoratul şcolar, ad tru că orice cetăţean are dreptul
cipiile care stau la baza orga rul să fie ales direct. Oamenii nale, care oferă şanse tuturor ministraţia financiară ele.). Dar
nizării administraţiei publice lo vor să ştie pe cine aleg, pentru partidelor de a obţine un număr funcţia cea mai importantă a de a acţiona în faţa instanţei un
cale. că primarul întruchipează in fapt de locuri în consiliu, proporţio prefectului este aceea de a ve act pc care îl consideră ilegal.
Aceste p r i n c i p i i în autoritatea publică locală. Din nal cu numărul do voturi. ghea asupra respectării legalită Ori un prefect care are doar
concordanţă cu documentele aceste motive, s-a optat pentru Consiliul alege din rîndul mem ţii în actele administrative. puterea unui simplu cetăţean
internaţionale şi în principal cu alegerea primarului prin vot di brilor săi o delegaţie permanentă Articolul 111 din proiectul de oslo evident inutil.
„Carta europeană a autonomiei rect. formală din 3—5 membrii şi un lege, prevede eă prefectul poate
locale" sînt: autonomia locală, Consiliul este format dinfr-un viceprimar. ataca în faţa instanţei dc con Această problemă a rămas însă
descentralizarea administraţiei număr de consilieri variind în Consiliul îşi alege Ia fiecare tencios administrativ un act e- neclarificată, eliminindu.se din
publice, eligibilitatea autorităţi tre 11 şi 35 în funcţie de popu mis de consiliul local pe care articolul 11 prevederea referi
lor şi consultarea cetăţenilor în laţia localităţii. La un oraş ca şedinţă un preşedinte care are a "sta ii consideră ilegal. Actul toare la suspendarea de drept.
probleme locale majore. Deva spre exemplu, revine un doar acest rol, dc a conduco lu atacat este suspendat de drept. Ea urmează să fie tranşată Sw
Administraţia publică locală se consiliu format din 23 de mem crările consiliului pe durata a-
organizează la nivelul judeţelor, brii. Proiectul de lege prevedea cclcl şedinţe. Această idee a suspendării de capitolul consacrat prefectului.
oraşelor şi comunelor. alegerea acestora prin scrutin Fată de proiectul dc lege so drept a provocat o confruntare Oricum se anunţă o dispută e»«
Unitatea administrativ-terito- uninominal. Localitatea este îm doreşte o întărire a autorităţii extrem de violentă. Se consideră trem de înverşunată. .,4
