Page 3 - Calauza_1991_85
P. 3
CĂLĂUZA • Nr. 85 • 1991 i ■ .t; î
familiei MaaB
Replică la a anchetă a naastxă depus. pentru efortul
# Domnişoară, 23 de ani, blon
CĂTRE REDACŢIA ŞI ADM INISTRAŢIA ZIARULUI „CĂLĂUZA” dă, 1,07 m, serioasă, situaţii ma
terială bună, doresc eunoş'inţă,
In prim ele rinduri vă transm it — A rm ata şi P.S.M. vor candLda la v a n , dar acest guvern chiar im ediat tînăr pînă la 30 ani. Informaţii
m ulte salutări şi respectele m ele pen urm ătoarea alegere, în m od sigur după alegeri s-a arătat incapabil, nu la tel. 95GT5515.
tru ziarişti şi repo rteri ai ziarului una din ele vor clştiga — baza nu e a lost în stare să ţinu tara în friu • ASOCIAŢIA I AMII.l \LA
„C ălăuza”. in m inerii din Valea Jiului. dind posibilitatea m ajorităţii cetăţe
D atorită faptului că de la revoluţie 2. Vă simfifi ocrotit de vreun partid? nilor să ciştlge prin necinste, hoţii, „CARMEN" avînd magazin .i în
încoace nu am avut ocazia să tiu In prezent nu. Am votat cu F.S.N. crim e. B işniţarii au vindut pînă şi Deva, str. 1 Decembrie ,n 15,
oprit de vreun ziarist pentru a răs crezînd in drepturile om ului care 0 Domnişoară, 30 ani, l,G9 m, vă oferă la cele mai ace.-'bile
punde la întrebări la unele sondaje, speram că vor fi respectate. Iar dacă hîrtle igienică peste graniţă, nu mai drăguţă, stare materială bună,
m -am hotărit să vâ scriu şi eu cîte- este fam ilia oclrotită de lege, nu mai caut cunoştinţă domn serios, pi preţuri de pe piaţa rom . • -.is
va rinduri ; cu perm isiunea dvs. sâ erau respectate puteai avea ocrotire au oam enii un adăpost Iar alţii au că : cosmetice fabricate I Cluj,
răspund la patru Întrebări de la son şi respect şi de alte partide poli două-lrel. P entru a-ţi ciştiga dreptul uă Ia 35 ani, în vederea căsăto chibritc, articole de pap Vrie,
dajele făcute de dvs. ..Ancheta Că tice. riei. Informaţii la telefon 950/ stilouri, brichete, deodoianh ţi
lăuză, astăzi P artid u l Socialist al 3. Crcd^fl cu P.S.M. va avea şanse şl dreptatea trebuie -s-o cum peri la 155J5.
Muncii*'. la viitoarele alegeri ? 24—30 000 lei. nu mai poţi face iată 6 încadrat Siderurgica Hune gări din import şi indigene, ve
1. Ce părere aveţi despre Partidul Da ~ dacă vor candida şl vor pu eu câştigul de azi decit sa măninci doara, 38 ani, păr şaten, ochi geta, cafea boabe şi ness alte
Socialist al Muncii ? şi să bei apă. mărfuri din import mult căuta
blica platform a program pe înţelesul In cele din ttr.nu toate sînt sub albaştri, 1,03 m, G0 kg, fără o-
P ărerea m ea este că e unul din te de dumneavoastră. în maga
tuturor. Am încredere in acest partid. orice critică — mai putem să spunem bligaţii ,caut persoană asemănă
două. adică din cele două şanse ale 4. Ca ce partid veţi vota la noile că e m ai bine ca înainte ? Aş avea toare eu sau fără obligaţii. Aş zinul respectiv găsiţi şi publi
ţării noastre — lîoniunia (a doua ar alegeri legislative ? m ulte de spus dar m ă tem că n-o tept răspuns scris Ia redacţie. caţiile „Călăuza". Programul ma
îi A rm ata) şi am o părere bună şl Bineînţeles cu P.S.M. să £lu înţeles do nim eni sau înţeles Vind înscriere Dacia au gazinului e pentru tot omul 3
sînt sigur că dacă din aceste două Nu am fost contra actualului gu- greşit. gust 1987. Telefon 957/17085. 0,30—11,30 (zilnic), S—14 (sitn-
Îm i cer scuze pentru tim pul răpit $ Cetăţenii salului Ulicş aduc bălă), 8—11 (duminica). De ori
citind această scrisoare şi v-aş ruga sincere mulţumiri bisericii şi unde aţi veni şi oriunde aţi
dacă se m ai poate şi cu altă ocazie primăriei oraşului Esscn pentru pleca — treceţi pe la acest ma
să-m i redaţi şi răspunsurile mele in ajutoarele trimise. Mulţumim gazin dc excepţie.
Trădarea d-lui Stepau Teaciiic... ziarul dvs. „Călăuza" fiindcă e unul
din ziarele mele preferate. Aş vrea
chiar să ne spuneţi şi nouă dacă a
In sfîrşit — poetul-balenă Sle- „două" pârli ale Bucovinei... m ai crescut num ărul sim patizanţilor
pan Tcaciue — ajuns deputat în Trădarea line de S.R.I., şi ar P.S.M. şi dacă aţi putea să faceţi
Parlamentul României — din mo fi bine ca această instituţie să un sondaj ; aş vrea să vă spun o
tive pentru care ţi pe vremea se ocupe de noua şi mai vechea idee dacă nu vă supăraţi, adică 50 de
lui Ceauşescu participa la toate activitate a marelui poet şi de intelectuali a cinci categorii cile 10
ospeţele cu vodcă ţi vin organi putat Tcaciuc — care trăind în persoane de fiecare categorie din
zate pentru a arăta frăţietatea România şi mîncînd pîinea par locuri diferite şl 50 de m uncitori, de
dintre ucraineni ţi români — s-a lamentară — a acestei ţări, o oam eni m ai săraci şi abia atunci vă fn 1810, meşteşugarii din Ro- dădeau supleţe şi ţinută pritt
trezit din formidabilele beţii trădează ca şi cum ar lucra în veţi convinge şl dvs. unde bate ba nen, Itatier şi Guibla au inven benzile eauciucate ce brodam
pentru a răspunde cu nonşalan parlamentul ucrainean... lanţa. GHETLO ÎOAN bucăţi dc pînză.
ţă : „Bucovina de Nord ţi de Hunedoara tat bretelele, acele accesorii ce I. DEAL
Sud este una, este pămînt u- Bacă nu luăm în considerare
crainean ţi nicicind nu se va ce spune Iorga despre trădători,
intimpla acest l u c r u . l a între vom fi „fericiţi" sub talpa vipe in clădire — au răm as in arest pînă.
barea dacă se vor uni cele relor încălzite la sin... DESPRE EROI SI MORMINTE La ora 5—6 dim ineaţa (21 dec. 1980) 8
,.La acea oră a apărut un m iliţian
Lugojul al doilea oraş liber al României oare ni s-a adresat :
— Gata băieţi m ergem !
KOI : — Unde ?
EL : — La froiuieră.
CE MAI SCRIU REVISTELE FRANCEZE U.M, unde au căzut eroii noştri. Aici NOI ; — Ce să facem acolo ?
UI. Joi 21 decem brie 1939, ora 10 I s-a dat onorul noului drapel. EL ; — Sâ vâ impuşcăm / Avem
D em onstranţii trec prin
cartierele,
M ajoritatea m uncitorilor părăsesc lo Micro IV, Iii, I şi ii. La podul de pentru fiecare un glonte. Ce, nu *vă
Miehael Taureac de la „Paris cui dc m uncă şi se adună in grupuri beton se face joncţiunea cu m unci aceste» le va declara M unteanu Miho.it
place regim ul de la noi din ţară?” -•
din ce în ce m ai com pacte. In ju
rul orei 14 se vor alătura coloanei torii de la I.T.L. Apoi, cu toţii, vor unul dinire cei arestaţi. Aveau să fie
de dem onstranţi — form ată încă de pom i spre fostul dom iciliu al celor duşi la m iliţia din Deva (? n. an
Match“ constată... la 9 —, sint în ju r de aproxim ativ doi eroi, Valentin Rosada şl Daniel chetaţi, trim işi la gară şi îm barcaţi
10 000. O m ică oprire în fata Bi
Drocca. O m are de drapele îndoliate
— fără bilet — în trenul de Lugoj»
sericii. ei încenunchează scandind : pentru Tim işoara şi Lugoj — durerea Abia în dim ineaţa de 22 dcv.m brie
părinţilor este greu de descris. Din
III. Mihail Korne, fiul unui nu se restituie pămînturile de- CLOPOTE l CLOPOTE 1 D angătul a- nou in P iaţa fostului consiliu care 1909, U ora 0,40, vor reuşi sâ ia tre
cestora vine sâ vestească
hoturîre*
ofiţer torturat şi asasinat de cit pînă la 10 ha şi numai dacă nezdruncinată de a rezista îm potriva este, acum , arhiplină. A par m aiorul nul spre Lugoj.
Din sediul fostei m iliţii se trage,
comunişti, om de afaceri şi di el este situat în afara C.A.P. celor care nu le doresc izbinda şi, Câpâfînâ şl m aiorul Grama, ci sc din fericire nu există nici un m ort
rector al unei gazete de opoziţie „Am avut 50 ha în Transilvania totodată, sunetul acesta dureros şi alătură Revoluţiei ! Bucuria este m are nici un rănit. Era seară tim e . In
deşi în tre rîndurile
mai
noastre
prelung este un om agiu pentru eroii
la Paris, consideră situaţia ac — mi-a spus un locuitor din Tim işoarei şi ai Lugojului. Deşi tea persistă suspiciunea. Seara ne îndrep B ucureşti Începea m ăcelul !
(va urm a)
tuală foarte gravă. „în industrie Bucureşti (electrician de meserie), m a mai persistă, se scandează : JOS tăm spre sediul fostei m iliţii. S-au N.R. Cine a anchetat la Deva
sînt menţinuţi coloşii economici. dar eu nu am dreptul ia nimic. COMUNISMUL. VENIŢI CU NOI ! scandat lozinci protestîndu-se îm po eroii Lugojului ?
triva arestării tinerilor de la căm i
Pentru că puterea nu ţine să In schimb vecinul meu, un fost LUGOJ — TIMIŞOARA MlINE-N nul I.U.n.T. (Aceştia nu se m ai aflau
TOATA ŢARA 1 Din nou în
fata
aibă mii de şomeri în braţe, ţăran venit la oraş ca mulţi alţii, PAUL DORU CHINEZU
înaintea alegerilor. După aceea (şi devenit zidar), va putea după
vom vedea. Dar acum, în a.ştep. lege, să ceară pămînt, chiar dacă
tare, menţinem artificial locurile nu a avut. Cei care au fost de
de muncă. Pe cînd se va pro posedaţi de casele lor (foştii pro Pîntece femeieşti de... închiriat
duce liberalizarea economiei a- prietari mici şi mari) — nu-şi
vem o îndoială, pentru că me mai fac iluzii că vor avea şansa (Urmare din pag, I) pil nu poate fi vindut (dc ce să-i başi. In ianuarie 1991, a murii
reu îl auzim pe Stănculescu de- să le recupereze. Nici măcar in vîndă pe ai lor, cumpără de la taurul comunal. Lovit de un
clarînd că este de datoria sta demnizaţii nu vor primi vreo in care o femeia acceptă — gra noi pe nimic.'), dar că nici un tractor. Conducerea primăriei s-a-
tului să se îngrijească de distri dată. tuit sau contra unei remuneraţii pîntcc nu poate fi... ÎNCHIRIAT, întrunit să hotărască: „Ce faa
buire şi asta într-o ţară unde Privatizarea ? Da, e drept, le — să fie IN SEMI NAT A cu ma mai multe instanţe au declarai fără taur". Şi cum s-a hotărit
totul lipseşte". gile merg în acest sens, dar din terial reproducător provenit de ilegală o asemenea practică. Dar în „unanimitate de păreri" şi
Reforma agrară a declanşat nefericire aplicarea lor se vede la un bărbat a cănii soţie, ste surprinzător. Curtea de Apel din democratic, ca „primarul să re
multe speranţe. In sfîrşit o să contracarată de foştii susţinători rilă, nu poate procrea. După naş Paris, s-a pronunţat în sens in zolve problema", secretara, fată
putem cultiva propriul nostru ai dictaturii comuniste". tere „MAMA PURTĂTOARE" a- vers, dind naştere la interpretări deşteaptă, şi juristă „pe dea
pămînt! Dar euforia de la în Sfîrşit bandonează formal copilul. Ta diferite şi, în consecinţă, la ho- supra", a consemnat in procesul
ceput a fost repede înlocuită cu tăl, cunoscut, il recunoaşte, iar iăriri judecătoreşti contradictorii. verbal: „Deoarece a murit tau
decepţia. Formaţiunile de stat Traducere din „Paris Maicii” soţia acestuia il adoptă. Şi totul Recenta decizie a Curţii dc ca rul comunal, s-a hotărit în una
acoperă jumătate din suprafeţele părea să fie in ordine. Dar, in saţie, integrală în jurisprudenţă, nimitate ca dl. ARISTOTEL
cultivabile ; la vechii proprietari de P. N1COLAS tre timp, au apărut situaţii dra este de natură să evite asemenea PIRJOL, primarul instituţiei să
matice sau conflicte, ca şi inter fie însărcinat cu această pro
mediari, şantajişli şi răpitorii de situaţii. Adică, să INSEMlNEZF. blemă!'1. Adică, să „aranjeze”
cine poale.' Cine nu...
PĂM lNTUL DE LA TEBEA A FOST „M ĂTURAT” copii, care sc foloseau da acest Situaţia mi se pare asemănă vacile. Sărmanul! Să mai spună
DE CHIABURI procedeu ca un mijloc dc a se cineva că n-avem umor. Şi noi,
îmbogăţi. Considerind că un co toare cu întimplarea dc la Du- şi francezii.
Crime împotriva ţăranilor \ AM SERVIT PE MAMA MAREŞALULUI ANTONESCU CU PORUMB FIERT
II. — O altă metodă de a in- pentru pămiut, nu s-a putut în
frînge rezistenţa ţăranilor şi-ai fiinţa gospodăria colectivă, ares Mareşalul Antoneseu emana putere...
obliga să se înscrie în colectivă, taţi şi maltrataţi pe diferite mo
a fost şi aceea de a inventa că tive, după ani de închisoare s-au II. — Unde locuia doamna donat soldatului do gardă să-l un bărbat sobru. Emana pu
ţăranii posedă arme şi nu le pre stins din viaţă, la puţin timp Baranga, mama mareşalului. De impuşte mai intii pe băiat şi tere ; avea dc pe atunci o per
dau organelor în drept. Ţăranul după întoarcerea lor acasă. unde era de loc ? apoi pe ea. sonalitate. Părul ii ora roş
de frunte, cel mai bun şi harnic — După asemenea represiuni — Din Piteşti. — Asia nu ştiu precis. Dar cat şi barba rară. Era semi.
gospodar din satul Rişca, pe nu şi crime săvîrşite împotriva ţă — Avea casă acolo ? şi iu că soţul meu a venit foarte spin.
me Oncu Victor, după ce a fost ranilor, nu-i de mirare rezerva — Da. Era casa ei părin speriat şi decepţionat şi mi-a — Aţi vorbit cu el ?
maltratat şi schingiuit la miliţia şi şi neîncrederea lor în noile so tească. spus că doamna general nu — Da. Despre politică iui
securitatea din Brad, zile în şir, cietăţi comerciale agricole, cu ca — Aţi vizitut-o şi acolo ? mai este, că s-au împuşca! discuta. Pe cînd eram noi re
a fost trimis acasă cu ordinul : re se încearcă a-i convinge să sc — Da. De multe ori. unul pe aliul şi au muri! a- fugiaţi, pentru că c a război
„pleci şi în trei zile scormoneşti înscrie cu pămînt, cu animale, — Ştiţi cumva cum s-a si mindni, copilul şi dinsa. şi Basarabia sc afla sub ocu
tot nisipul din apa Crişului, de unelte agricole şi alte mijloace nucis doamna Baranga ?
— Pe mareşalul Antoneseu paţie, l-am întilnit la Piteşti şi
pe raza satului, pînă găseşti ar materiale şi băneşti, în schimbul — Da. Noi eram refugiaţi clin l-aţi cunoscut ? l-ani întrebat „Cînd ne putem
ma pe care a-i aruncat-o în apă unor acţiuni, promiţindu-li-sc Basarabia. Nc-am gindit să a- — Da. Prima dată l-am vă duce acasă EI era pregătit
şi te prezinţi cu ea la noi sau împărţirea produselor rezultate pelăm la doamna Baranga să zut Ia Bugaz. Apoi l-am întil- să plece pe front şi mi-a spus
cu cererea de înscriere în co din producţia pămîntului lucrat ne-ajute. Dar n-am găsit-o a- nit şi la Piteşti. La Bugaz l-ani „Lasă fetiţo că îţi spun cu cîiul
lectivă !“ Bietul om, Care n-a a- eu mijloace mecanizate. casă, Ia Piteşti. Era plecată in văzut itiaintc de război. Ve mă întorc". Cam asta este ceea
vut armă în viata lui, pentru a — De aceea, ţăranii cînd aud staţiune, la Căiimăncşli. Noi nea la mama sa. La Piteşti ce ştiu eu despre mareşal şi
nu mai suporta chinurile îndu din nou dc „colectivă'' — de a- nu aveam altă putere decit să cînd l.am înlîlnit era deja îna mama lui.
rate, a preferat să se sinucidă, sociaţii agricole sub orice formă, plecăm după dinsa, să ne dea intat in politică şi venea pu — Doamna Claudia M. vă
decit să meargă cu cererea dc fug ca „dracul de tămiie" — cel bani sau ceva de lucru, să 11c ţin acasă. Şi atunci stătea doar mulţumim mult pentru lot ce
înscriere în colectivă. Ajuns a- puţin cei din regiunea Bradului. ajute într-un fel. Dar am ajuns cîtcva ore. ne-aţi mărturisit şi vă doresc
casă, a băut o cantitate mare Tn felul acesta, rămîne o bună prea tîrziu. Se împuşcase în — Cum arăta ? multă sănătate.
de „Verde de Paris", murind pe parte din pămînt nelucrat, iar în lojă împreună cil băiatul a- — Era un bărbat uzat dc Sfîrşit
loc, fără a mai putea îi salvat urma acestei situaţii vom avea ccla. gînduri, de griji. Avea o faţă A consemnat
(februarie 1959). de suferit cu toţii. — Am înţeles că dinsa a or înăsprită, serioasă, severă. Era MARIANA PÂNDAUU
Ciţiva ţărani din satul Şteia,
Unde datorită luptei îndîrjite MIIIAI POPOVTCI
