Page 3 - Calauza_1995_265
P. 3
»CAtĂUZA“ — ---- SĂpUmânii independent aflat î n slujba tuturor oamenilor pag. 3
s
Domnul Ionel Marcu a fost primul jâbă dimensiuni mult mai mari, cu res
H > M t al Hunedoarei după evenimentele B u n ă z iu a ! ponsabilitate şi respect din ambele părţi,
din decembrie 1989, apoi deputat In Par în dorinţa de a fi utili unii, celorlalţi.
lamentul ţării. ‘ REP.: — Deci, credeţi în destinul i»
B S T : — Cam se transpune in pnfe- „Nimic nu e prea mult, când e vorba mediat şi viitor al societăţii pe care 0
aknea actuală M eaM Des. isW c . dora- conduceţi ?
mtâm director ? I.M. — Da I Sunt convins că vom răz
IM . — Puţini, poate, iţi amintesc de de binele semenilor mei!“ bate şi am încredere în colaboratori, ei
„ştefanul* care m-a însoţit in canipania sunt primii care pot şi trebuie să se mo
electorală ţi care suna a ţa : .Nimic nu dernizeze. (De fapt au şi început). Mo
• prea mult, căad e vorba de binele se dernizarea este cea mai puţin costisitoa
menilor mei*— Este «m crez valabil pen E N U l^ V lU C U IN G . IO N E L M A R C U , D IR E C T O R U L S.C re pentru că ştiţi care este funcţia finan
tru mine, ia continuare. „ M E R C U R — C O R V IN E X “ S.A- ciară a agenţilor economici astăzi şi în
Făptui că te prezent conduc o societate general.
' i i— ii Tili care'asigură in principal pro Noi nu ne putem plânge, avem semne
forurile competente, rezolvând obstaco
dusele alimentare pentru Hunedoara, Te- bine şi eficient in momentul oportun, es lele din mers.» pozitive pentru o relansare... Doamne ar
te uria din condiţiile actuale, „Filtrul**
Uuc, Gheţari ţ| satele de munte ţi din REP. : — fii anul 1990, la ideea şi cu jută ! Şi nouă, şi producătorilor de care,
lacd şase comune învecinate, unei popu intereselor personale să fie pe un plan din păcate, depindem».
laţii de aproximativ 190 000 de locuitori. secund. Mai bine poate fi pentru noi, sprijinul Dvs, am editat primul săptă REP.: — fn cazul specific societăţii,
mânal liber al Hunedoarei, ulterior asu-
In această perioada dificilă a tranziţie!, când va fi şi pentru aproapele nostru. mându-mi-1 personal... De ce a încetat, capitalul, cred, rămâne inclusiv cel u-
EEP.: — Recunosc, în formulările Dvs,
cred că spune ceva. Nu ? Sâ nu credeţi în tonalitate, o anume ardoare politică, este altceva. Este suficient un singur ziar nian.
că aceasta este o treabă uşoară sau sim editat aici ? I.M. — Vedeţi dvs, în capitalul uman
plă. dar interviul nostru îţi propune altceva. I.M. — Timpul şi evenimentele ultimi „modernizarea11 de care spuneam mai
Asigurăm piaţa cu produsele necesare Care este stadiul privatizării, în cazul SC înainte, prin resurse financiare minime;
şl lumea este mulţumită din acest punct „Mercur-Corvinex" SA ? lor ani mi-au dat prilejul să parcurg ex începe să dea roade. Este un lucru ne
de vedere. Suntem conştienţi de efortul LM. — Suntem în faza constituirii „A- perienţe şi evenimente pe viu extrem de maipomenit să reuşim să rezolvăm pro
necesar, continuu, pentru a răzbate in sociaţiei salariaţilor şi conducerii socie diverse. Unul din ele a fost imediat du blema, este încă mult de „modernizat"
duritatea economiei de piaţă şi a realiza tăţilor comerciale care se privatizează". pă Revoluţie, când am devenit Primarul — mă refer Ia oameni...
din activitatea societăţii o „adevărată a- Au fost multe ezitări generate de acte Hunedoarei, — o cinste şi o mare respon REP.: — De ambele părţi ale... tej
tscere", atât în folosul salariaţilor, cât normative în dezbatere, sau mediatizate sabilitate in acea etapă, mai ales atunci ghelei ?
ţi al populaţiei pe care o deservim. contradictoriu, care au creat nesiguranţă. când' o faci din dorinţa de mai bine a I.M. — Viteza cu care o facem ne ne
Lipsa „Legii patrimoniului local" ne crea-
REP.: — Eu aş elimina ghilimelele, şi semenilor tăi. Necesitatea comunicării în mulţumeşte, încă...
aş spune „servim**, şi nu „deservim**». ză în continuare probleme pentru întoc tre factorii de decizie şi oamenii Hune EEP.: — Eu, cât constat zilnic in o-
IJH. — Problemele sunt foarte diverse, mirea documentaţiilor necesare în clari doarei, în ambele sensuri, a generat a- raş, observ, sincer vorbind, o sensibilă
pornind de ia gândire, mentalitate, ati ficarea statutului magazinelor din sate şi pariţia săptămânalului „Renaşterea Hu- schimbare de comportament a persona
tudine, participare, asumare de respon comune, pe care societatea noastră le are nedoarei**. Faptul că şi acum mai recitesc lului din unităţile Dvs... Schimbarea vi
sabilităţi şi riscuri care, împreună cu co in administrare, ele fiind construite de câteodată, când am timp liber, din nu ne dinlăuntru, ceva Intre profesionalism
lectivul pe care-1 conduc, încercăm să le cetăţenii comunelor, conform Legii 1 prin merele acestei publicaţii, pe care le păs şl conştientizarea reală a dependenţei de
rezolvăm cât mai bine, respectând nor contribuţie in bani şi mUneă. trez, demonstrează ce loc ocupă în a- clienţi, inclusiv sub tensiunea firească a
mativele şi Legislaţia în vigoare... Pretenţiile Consiliilor Locale mi se par mintirile mele. De fapt, chiar numele a concurenţei devenită brusc o realitate».
S E P .: — Normative şi legislaţie opti fireşti, dar nesoluţionate legislativ în fost ca un imbold dat concitâdinilor, de Vă dorim împlinirea aspiraţiilor şi vă
m e? favoarea lor, ceea ce conduce la impo participare la un nou început. mulţumim pentru dialog. Şi aşteptăm
IM . — Insuficiente Unei economii de sibilitatea obţinerii atestărilor necesare Eu cred că a fost ceva pozitiv şi ne oricând, cu simpatie, tot ceea ce faceţi
piaţă veritabile, implicarea fiecăruia din cesar. Cred că în Hunedoara, acum. dia în domeniul atât de important pentru
tre noi acolo unde ne desfăşurăm activi în documentaţiile noastre. Am conside logul intre populaţie şi factorii locali de cetăţeni!
tatea, a colaboratorilor, a factorilor de rat că nu mai putem aştepta, facem decizie, cât şi conducătorii principalelor I.M. — Nu voi uita.
decizie în a soluţiona problemele cât mai „paşi11 pe calea privatizării împreună cu societăţi comerciale poate şi trebuie să EUGEN EVU
0
Poşta prietenilor Călăuzei Să nu-i uităm pe părinţi, că
j Farm acistul I Dl Alb Mihăilă : Prin amabi tă pensia de asigurări, iar 15 506
i i litatea doamnelor de la Oficiul lei — pensie suplimentară. In ne bate Dumnezeul
perioada 23—28. 04. T995 veţi
de pensii şi ocrotiri sociale vă
j casei | dăm următorul răspuns : primi pensia şi pe perioada res
Vi s-a stabilit o pensie de in tantă; respectiv lunile ianuarie, D -L E R E D A C T O R ŞEF
validitate gr. II de 80 975 lei (to februarie şi martie. Am îndrăznit să vă trimit acum când bătrânii au nevoie
j F r u c t a d e i tal), din care 65 469 lei reprezin DORINA MOŢA aceste câteva rânduri, datorită de ajutor. Scriind această poe
faptului că unii copii, ajunşi zie, poate la unii li se va îm
* j
oameni mari şi Ia casele lor, prospăta memoria, aducându-şi
J g r e p f r u t ! Elementele esenţiale cerute de au uitat de părinţii care i-au aminte de cei rămaşi singuri
I Fructul originar din Asia, . crescut şi aceştia au ajuns ai şi neajutoraţi
Cu respect,
nimănui. Mă intrigă faptul că
este astăzi cultivat pe supra- I lege la desfacerea disciplinară a se gândesc doar la persoana lor, CAROLINA TIBESGU
feţe intinse şi mai ales con- ;
sumat în toată lumea, dato- i
I Să tii bătrân, uitat de toţi
rUă proprietăţilor sale remar- j contractului de muncă
cabile. Grepfrut este căutat i In ţaţa casei, şedea un biet bătrân
in primul rând pentru urmă- I Consider că este de actualita va fi însoţit de probe scrise, do Pe-o bancă învechită, făcută din străbuni
toarele sale calităţi: aperitiv te abordarea temei de mai sus cumente, declaraţii etc ; Stătea pe gânduri moşul că nu avea nimic
şi tonic, drenor hepatic şi re- | pentru societăţile care au anga — existenţa la dosar a unei a- El se gândea la.ceia. ce l.au părăsit.
nai, depurativ, digestiv, an- • jaţi cu contract de muncă, deoa nalize a faptelor incriminate in
tihemoragic, vitaminizant. ener- j rece prevederile Legii nr. T/1970 clusiv nota expUcativă a persoa Crescut-a copii moşul, dar nimeni nu ştia
gizant. De aceea este indicat , şi ale Codului Muncii, cu mici nei angajate ; Nici moşul stând tot singur la nimeni nu spunea
Se ruga bătrânul la bunul Dumnezeu
i in boli ca: insuficienţă bilia- \ excepţii, nu au fost abrogate şi — luarea măsurii de desface Sâ-i vină copilaşii, să-l scape de la greu.
ră, anorexie, oboseală, afec- ' ca atare se impune cunoaşterea re a contractului de muncă să
ţiuni febrile şi pulmonare, şi aplicarea lor în mod corect. se facă numai de către organul Din zece copii moşul pe care i.a crescut
fragilitate capilară, dispepsii, I Astfel, pentru luarea măsurii ex abilitat de lege în acest scop: Nici unul na îl ceartă, aşa cum ar fi vrut.
intoxicaţii, pletoră, artrită. | treme de sancţionare în condi — potrivit art. 134 (1) din Co: Sunt oameni- man ca toţii, şi au făcut şi caile.
Se foloseşte sub formă de i ţiile art. 130, aiin. 1, Ut. din dul Muncii, desfacerea contrac Sunt cu maşini la scară, dat suiletu-i departe.
suc (3 pahare pe zi, înainte • Codul Muncii, conducerea socie tului de muncă se stabileşte prin Benzina este scumpă, suflet nu au nimic.
de mese, simplu sau îndulcit J tăţilor trebuie să aibă In vede „dispoziţia scrisă a conducerii Nici chiar nepoţii nu-J caută pe al lor bunic.
cu miere/, precum şi în sa- \ re următoarele elemente (proce unităţii, cu arătarea motivelor, a Au uitatt şi casa în care s-au născut.
late de fructe, amestecat cu * duri) esenţiale cerute de lege: prevederilor legale pe care se în Au uitat părinţii. care i-au crescut.
portocală, banană şi mere. A-1 — existenţa unei fapte deose temeiază, a termenelor, piecmn Rămas-a moşul singur, baba i-a murit
ceasta salată constituie un ne- ' bit de grave a persoanei anga şi a organelor la care măsura Ferice e de dânsa, că nu ştie nimic.
întrecut ener gizant mai ales | jate ; se poate ataca** N-arc ea sâ ştie. ~e *'ar cop ti Io-
— aceasta se comunică în ter
pentru copţi şi bătrâni. j — şeful de compartiment (sec men de 5 zile de către unitate Cd nu maţ vin acasă şi că nu li-e dor.
ţie, atelier, serviciu etc.) va pro şi işi produce efectele la data Mai in ţos cu.o casă. stă o biată babă
CERASUS • pune prin referat desfacerea con comunicării. Care ca şi moşul şi ea 'se întreabă
Ce se-ntămplă oare ? De nu au nimic ?
tractului de muncă, care va ex CAROL BORA, Cine-o să-: îngroape atuncea când se sting ?
plica fapta deosebit de gravă şi — economist expert — Pe la ei adesea trece un copil
Copil sărman săracul rămas aşa de mic
Le aduce apă şi le tale lemne.
PANTEONUL MOŢILOR Le dă şi de mâncare, şi.ncearcă să-i dezmierde.
El le /ace focul. în micul tor cămin
Apoi le spune basme, şi apoi se-nchină.
un proiect pe măsura istoriei Se roagă-ntruna moşul la banul Dumnezeu
Să-i vină copilaşii că.i e tare greu.
Doar o dată moşul, t rea ca i mal vadă
La finele lui martie, 4a Ţebea. Capul de afiş a fost fără în ră, un muzeu, un amfiteatru în
prin grija Consiliului Judeţean doială proiectul cu denumirea aer liber, ,un hotel conceput ca După-aceea poate, să meargă după babă.
Hunedoara. Direcţia de Urba semnificativă „PANTEONUL un spaţiu de cazare monahal şi Dar din lori copiii, pe care el îi are.
nism şi Amenajarea Teritoriului, MOŢILOR". Concursul organizat un restaurant. Toate acestea sunt Nu vrea să vină nimeni, să-i deie de mâncare.
a dhii vicepreşedinte Cornel Ia nivel naţional, pe această te gândite în ideea unui efect uni Dacă vede moşul c i nimeni nu.I caută
Burlec şi a dlui arhitect şef Ion mă, a fost câştigat de un colec ficator cu cimitirul din vecină Face-o mare jalbă, şi cu ea se-ndreaptă
Constautineseu, a fost întrunită tiv de proiectanţi din Bucureşti, tate, cu Gorunul lui Horea şi La toţi el le trimită câte o scrisoare.
comisia de avizare a unor proiec condus de tânărul arhitect Mi- Mormântul lui Avram Iancu. cât Şi singur el se duce. la cimitir, şl moare.
te urbanistice de detaliu de in hai Butnaru. şi pentru a nu concura în înăl Din tot ce-a avut moşul, copiilor n-a dat
teres pentru locuitorii judeţului Din prezentarea făcută de ţime biserica. A dăruit totul la bietul sărman.
nostru. Au fost de asemenea in domnia sa, până la cele mai mici Proiectul a fost primit-cu en Nici el n.aveă pe nimeni, şi nici unde să stea,
vitaţi reprezentanţi ai primârii- tuziasm de cei prezenţi. Dar l-a dat moşul totul, pentru mila să.
lor, ai cultului ortodox, ai „Ve detalii, am reţinut că acest e- I IBESCU CAROLINA.
trei Româneşti", directori ai u- dificiu este proiectat ca un com str. N. Bălcescu, nr. 40,
N1COLAE CREPCIA,
nor instituţii, cetăţeni din ioca- plex monumental în care vor Viceprimar al comunei Orăştie
litaţile Ţebea şi Baia de Criy. funcţiona o universitate de va Vaţa de Jos I
