Page 5 - Calauza_1995_265
P. 5
.CĂLĂUZA Săptămânal Independent aftat în sluJbAtuU*f*>r oamenHor pag* 5i
r m « e m m— a amm # mm» a mmm m * • m mmm m»
Alături de necazurile Iul Văii Kubflcq bdirdntotcd ptiylru tot omul
din Valea Jiului: Pentru tulburări psihice
D R A G A VALI 1. Pentru LIPITURA (când cineva este spe- 4. Pentru speriat (tulburare psihică pe fond
riţw şi tresare noaptea prin somn plângând) tre emotiv) se pune Buruiană de Speriat (Dianthug
Am citit despre durerea du- te ungi cu smântână , asta. buie să bea vin alb în care s-a plămădit Lingura- armeria) pe cărbuni aprinşi şi apoi se aşează boli
mitale şi ştiu ce înseamnă du Are vitamine şi grăsimi şi-ţi zânii (Ganoderma lucidum) pisată. navul cu pieptul dezvelit deasupra, astfel ca fOH
rerea fizică şi cea sufletească va folosi la multe boli.' Dacă 2. Atunci când un copil este agitat în somn, mul să-i treacă prjn piept. Astfel îi va trece.
căci am avut parte şi de una bunica dumitale este de la ţa lovindu-se din cauza aceasta, se procedează astfel i , 5. Gând se strică mintea la om îi dai să besf
şi de alta. ră, cred că îşi. va aminti de se aşterne pe câmp o pânză curată, atunci când zeamă de Mătură de Grădină' (Kochiâ scoporiaji
Iţi scriu un tratament care acest leac. cade* rouă dimineţii (care conţine principii cura Tare-i bună de pus mintea la loc I "'■■■}''■<
l-am folosit şi eu de multe ori. ' Iţi doresc din toată inima să tive), ca să absoarbă în ea picăturile de pe iarbă
dar in caz că nu te vindeci, te faci bine sau cel puţin să şi plante. Apoi, cu această pânză umedă se în 6. „Frigurile de speriat** se lecuiesc punând
rău nu-ţi face cu siguranţă. ameliorezi suferinţa. făşoară copilul, care se va linişti. un păianjen mare între două jumătăţi de coji dQ
Să cumperi un litru de lap Nu iţi pierde curajul şi cre 3. Se fac spălături cu apa în care s-a'fiert Nuc. Se închide acolo şi se poartă in sân pânS
te curat, aşa cum Q mulge, cu dinţa in Dumnezeu, că ai un fân de pădure copiilor bolnavi de nervi sau su moare. Frigurile se duc.
spumă cu tot, preferabil seara, copil de crescut. ferinzi de epilepsie. (In numărul următor „Pentru lipsa de calciu"!
nu dimineaţa. |1 pui într-un Cu drag, o mamă
vas mai larg şi il laşi aşa pâ P.S. Dacă poţi aplica acest
nă dimineaţa. Nu pune capac, leac şi vezi că după două, trei O sutâ de reţete pescăreşti
ci acoperă-1 cu un tifon sau zile, nu se roşeşte pielea, poţi
pânză. Dimineaţa aduni smân repeta tratamentul de câte ori MIC MANUAL DE PESCUIT
tână uşor, cu lingura. După ba este nevoie.
ie, după ce te ştergi, laşi pie începând cu acest număr, de floarea soarelui sau de câ adaugă mălaiul, se amestecă
lea sâ se zvânte bine şi âpcu Sănătate! vom publica în foileton, un a- nepă. " bine totul, după care se trece
devărat- mic manual al pesca Mămăliga: la fiert. Când începe fierberea,
rului pasionat. Putem spune, 1) Intr-o ulcică de metal, a- înainte de amestecare, se adau
ăl pescarului - de elită. Acest pă şi mălai cernut mărunt, în gă un gălbenuş de ou bătut,
P R O F E S O R U L U N IV E R S IT A R D O C T O R I O N D R Ă G A N , veritabil curs, suntem convinşi, părţi egale ca volum, se fierb în timp ce se toarnă câte pu
SE C O N F E S E A Z Ă L A „ C Ă L Ă U Z A " va stârni interesul domniilor amestecând bine compoziţia. ţin gălbenuş, compoziţia se a-
voastre, conspectând noţiuni După fierbere, se răstoarnă pe mestecă bine şi se fierbe pu
ţin. Pasta se răstoarnă pe un
un fund de lemn bine umezit,
Şcoala de altădată (II) strict necesare pentru un pes se teşeşte şi se leagă săculeţul fund de lemn umezit şi se pre
car care se respectă, iar la fi
cu o sfoară. Se introduce în- sează cu o scândurică, şi ea
Când a auzit o asemenea ves ra, azi, octogenar, regizorul co nalul fiecărui episod, vom a- ţr-o oală fierbinte, astfel: 30 umezită cu apă; după presa
te, tatei nu-i venea sâ creadă. rului catedralei din Deva. A- nexa şi un număr de reţete. min. (tare), 20 min. (moale). Du re se pune la zvântat.
— Cum, Domnule învăţător, ceasta, deoarece învăţătorul din Aşadar, pentru început, despre pă fierbere, se scoate mămăliga 3) Miez de pâine frământa
există şi şcoli la care nu tre sat care ie dăduse îndrumări momelile de origine vegetală. cu sfoara, se aşează pe un fund tă, cu puţin puf de vată. Efi-
buie să plăteşti taxă ?. şi sfaturi părinţilor mei, nu (Pentru crap, caras, oblete, umezit. Se teşeşte eu mâinile • cient primăvara şi îndeosebi
—- Da, i-a răspuns învăţăto prea avea timp să se ocupe de plătică, cosac, lin, roşioară, vă- umede, se zvântă. Se confec vara, pentru caras şi lin (tot
rul, şcoala normală este una pregătirea mea, căci fiind bo duviţă, babuşcă, clean şi sco- ţionează cuburi sau cocoloaşe. sezonul). Recomandăm .cârlige
dintre acestea, cu condiţia ca gat, era preocupat mai ales de bar) .* Pentru crap, cuburi cu laturi 11—13, fir 16—18, vara clean.
să înveţe bine copilul, ca să treburile agricole care-i consu Pentru caras, caracudă, sco- le coapte pe tavă. Vara, mă Septembrie, cu cârlig 14—15 la
primească ajutor de la stat (bur mau mult timp. bar, plătică, cosac, babuşcă, ro- măliga tare, toamna moale... plătică, cosac şi batcă.
să). Drumul până la Sîrbi era şioară, crap, lin se vor folosi La începutul primei fierberi 4) Pastă 3/4 miez pâine in
— Apăi, ăsta, Dumneata şti peste hotarul satului şi bine următoarele paste: boabe de se adaugă lapte afumat. tegrală, 1/4 pâine albă — la
cum învaţă, că doar ţi'-a fost înţeles, era unul nepietruit. cereale fierte, fructe bine coap 2) Un pahar mic cu mălai, plătică- şi crap f miezul alb e
elev. ■ Fiind un an ploios, noroiul e- te, făină de grâu amestecată un pahar făină de grâu, două bun tot sezonul la clean, ba
— Dă-1 numai acolo, că va râ până peste glezne, şi în a- eu sânge proaspăt şi zahăr pu pahare cu făină şi două cu a- buşcă. Iarna pescuit la babuşcă»
fi bine, l-a încurajat învăţăto semenea condiţii propria-mi e- dră. Paste frământate cu firi pă. în apa rece, se adaugă făi clean, în zile-uscate, senine şi
rul. pidermă îmi servea de... încăl cele de vată. Pasta se -păstrea- na amestecând mereu, până se însorite în ape limpezi-
în urma acestui îndemn, au ţăminte. r ză în pânză îmbibată cu ulei face un t e r c i uniform; se (Va urma) GEORGE
început pregătirile pentru şco După vreo două-trei săptă
lile cele mari de la Deva. mâni de pregătire (mergeam
:Era vorba de două feluri de doar o dată pe săptămână), în »**
pregătiri cele „materiale" Şi ce văţă torul-medîtator a ţinut să Editura „Călăuza*4 vă oferă frumoase
le „spirituale11. nii comunice părerea. „Dacă \
Pentru cele materiale îl in- vei reuşi la admitere caută să cărţi de citit ] P U T E R E A P L A N T E L O R
struise tot învăţătorul: te ţii de carte. Că într-o şcoa
— întrucât copilul va sta la lă ca aceasta, la care mergi tu, REGINA VAGABONZILOR. EXECUTORUL, AMOR ŞI NE
internat, va trebui să-i duceţi e greu să intri, dar este şi mai BUNIE, EXTRATERESTRII. O VIZIONARA UIMEŞTE LUMEA | Ş I L E G U M E L O R
de acasă cele necesare dormD ,greu să rămâi". — NATAŞA ŞERBAN. MARCHIZA DE PAIVA. LUIZA DE i U S T U R O I U L
tului şi mâncatului, adică : pe Acum, dtq& trecerea ânilor, LAVALLIERE, JURNALUL JOCURILOR (de colorat pentru1
rină, cearceafuri, saltea, pături încep să înţeleg scepticismul copii), PICHI LA ZOO (de colorat pentru copii), CABALA- \
că de plapumă nu se ştia pe- lui, ascuns în această expresie. SALT MORTAL, NE E SILA, AJUTA-TE SINGUR, PLĂCERI I Măreşte seereţia gastrică, creş
atunci pe la Bretea, farfurii, Şi, totuşi, am reuşit la ad INTERZISE, CONDAMNAŢI FARA LEGE, SCHEME LOTO- te motricitatea pereţilor 'Stoma
lingură şi furculiţă. mitere ! Şi încă pe lista celor PRONO. revista „CONSTELAŢIA DRAGONULUI** ctc. - J cului, fluidificâ sângele şi asi
gură supleţea arterelor. Eăte in
. „Pregătirea . spirituală11, am cu... bursă întreagă. O simplă carte poştală şi coletul pleacă .spre biblioteca Dvs.
dicat în âteroscleroză, în afec
făcut-o în satul vecin Sîrbi, la (Va urma) Intr-o lume în care valoarea bunurilor se perimează pe zi ce j ţiuni ale bronhiilor, tuse convul
tânărul învăţător Traiari Giu- Prof. Univ. Dr. ION DRAG AN trece, biblioteca pentru copiii; Dvs e cel mai de preţ dar ! sivă, stări pretuberculoase, hiper
tensiune, are calităţi superioara
în fortificarea bronhiilor şi com
R baterea viermilor intestinali. Gre
cii U folosesc In cantităţi foarte
mari,' pentru a da forţă şi curaj.
In antichitate, era folosit împo
— triva alcoolismului. Este contra
jlio e fii cătcJCM vusm a- caverne îesM jti. indicat doar în cazuri de alăp
ir 1 rfrşj La ■% ‘amasa 1 tare pentru că alterează laptele
tbra ^ aw cf- * ■ intrare im npe- bc râsul şi dă colici sugarilor.
Cum se înlătură mirosul ne
m burâ iâ rit M j i i R i / u sim p le ta lu m ii plăcut din gură ? Câteva proce
Im ♦ 4 + k dee : — mestecăm un fir de pă
i
trunjel, boabe de cafea sau clă
tim gura cu o soluţie slabă dQ
cloramînă, care poate fi înlocui
-m înotata ' » tă cu alcool de mehtă -sau cloro
- r filă.
moralei
U m or 1 VRACIUL
ţm t s c t ; A cale/
/ V// 1 - -».»»**»»»«»-»**•*»»»•*•»•»»******
Haz
c-hie. ,
V h d e . rJas/e â f
-m trase -m * ~ \ ' I
ra
întreg ~ 1
canea j D E Z L E G A R E L A %
_ r _ .11DQU „ IN T E G R A M A C U I
Im T o z m flei/rn/ «
vesta!
D E F E C T E " I
Carie la cofa -li %
apărută în nr- 264
Rând -m . ♦ - eJOt - tara J * ir • ' Lî I %
n ire fo m ş , i i M — F — N — A — S —
c â rp it FARAFASTAC — IOTA —i I *
• • >r-5 AULA — IMBECIL — EN
- - - i
•
vrj 1 — TOL —- PRIORITARA — I
; U — UITA — UMED — A T — I «
A TA TA — A — AC r UR
■ } %
E — FADA — GG — P L A T
I — ARM II - IM AM - GREU. I
' *
I I
VfCŢGR 1AŢENCO
