Page 2 - Calauza_1995_266

$*mUm dut Şjj fin frumoase

Orologiul bete e r» fo tiiw n d ş Magnolia
Pentru sărbătorile care bat la astfel: aplicăm pe ochi o com­ Bătrânii ies din biserică, ca
■si. vă recomandăm mici tru- presă cu ceai foarte tare de tei chipul luminat Se află oriunde. Atât in oraşele mari, cât şi în cele iaM '
eufi, cu efecte mari. După toate sau muşeţel, timp de 15—20 Şi rostesc. întruna » m ici. Am întâlnit-o chiar şi la porţile' gospodăriilor d f
zilele obositoare ale pregătiri* tttin, sau cataplasme de pireu - JbblsilîsviatP kl sate. Culoarea albă predomină şi întotdeauna când vHe
lor intensive pentru sărbători, de mere coapte în cuptor. Pen- * Pe cor ta răsărit s-arată mea eiL prilejul de a o privi (m inute in şirjţ na-mi scapă. £ ca
este nevoie ca măcar in ulti- tru catifelarea tenului trebuie Ca • pată luminată, o fiinţă frumoasă, apropiată. E ca un semn care a fost ptectă'
mele ore să ne întoarcem pu- ţinut cont de tipul lui, dar în Un stol de îngeri, prin alte părţi, să umple depărtările pământului.
privirea şi asupra aspectu­ majoritatea cazurilor, o soluţie cu glasuri minunate Magnolia poate fi una dintre diversele privelişti ale aso>
lui nostru. E necesar să fie şi de suc de castravete cu smân­ Ce efintă • doină: tim pului ce ne înviorează imaginaţia. Floarea ei este pură. Şi
pentru noi sărbătoare, nu numai tână, ajută la orice fel de ten. „Azi e ziua Învierii, nobilă, Se-ntoarce spre noi când luna martie începe sd-şf pre­
prin ceea ce punem pe masă, Nu pierdeţi din vedere nici în­ Ziua cea mai slăvită! gătească bagajele.
ei şi prin felul cum arătăm. grijirea părului, a unghiilor, E ziua învierii. In ziua când scriu aceste rânduri am văzut doi tin e ri în ­
Deci. pentru a înlătura de pe vestimentaţia. Dacă au' puteţi drăgostiţi. Păreau tăcuţi pentru câteva s e c u n d e . P r i v e a » ‘şi
«ţilpul nostru oboseala putem purta ctva nou, străduiţi-vă J De noi mpU iubită l". admirau în sufletul lor acest templu. Poate aşteptau o cununie
aplica pe faţă un pireu făcut măcar să fie ceva mal deose-1 Glasuri de .copii d u s : tainică sub coroana acestui arbore respirând sub cerul liber.
dintr-un' măr tăiat felii şi păs­ bit, ceva care să vă scoată d in i „Hristos a înviat 1* Dim ineţile sunt luminate de puterea albă a magnoliei. Sterilă
trat in puţin lapte, vreme de sfera obişnuitului, cotidianului. I 'Ciocnesc ouă roşii. cad obosite între noi cei ce încercăm să mai lăsăm un zâmbet
15 min. Tenul nostru va căpă­ O notă în plus de feminitate J Cu taţi unt înviat 1 zilei trecute.
ta imediat o strălucire demnă va face plăcere, cu siguranţă, I VAISEAN VIOUELA LIGIA Magnolia rămâne un martor frumos al tim pului veşnic. O !
de remarcat. Dacă observăm în şi celor din jur, celor dragi. 1 - * clasa a V-a sărbătoare neterminată. MlRDN TIC P
jurul ochilor noştri cearcăne
fa inima Ungariei, la vreme de mânie (11)
mai pronunţate, scăpăm de ele M IRIAM
oŞt{ri o ş Ş t i r i °Ştiri ® (Continuare din nr. 264) a-am putut pierde prilejul de ternă. Oricum, nu putem . re­
a purta o discuţie cu d i Andras
La deschiderea festivă a în­ Roza. consilier al preşedinţiei produce chiar tot ce s-a disc»- <
tat cu această ocazie, însă son- ;
• Răspunzând unui cititor al A N I DE LA VICTORIA REVO­ tâlnirii de a doua zi, a fota Ungare. Ne-a ' atnfs faptul că tem sigur} CÂ .di consilier Ari- ;
.CĂLĂUZEI", (dl Enache D.), LUŢIEI ROMÂNE", în semn de rostit un scurt salut din partea domnul consilier prezidenţial era dras Roza Laînfbrm at deja pa ţ
publicăm din nou adresa călugă­ preţuia.pentru implicarea direc­ preşedintelui Ungariei, dl A*» un om foarte firesc, către 55— dl Goncz despre numeroasa i
rului M IH AI NE AM ŢU : Loca­ tă la Victoria Revoluţiei Ră­ pad Goncz, sub al cărui patro­ 57 de ani, amestecat în mulţi­ prezenţă românească la Sneiitofe. i
litatea Prilog, judeţul Satu Ma­ mâne din Decembrie 1989. Mul­ naj s-au desfăşurat toate lucră­ mea invitaţilor; Prin translator, Dl Clprian Alic, /şl9ut delega- !
se. Din informaţiile pe care le ţumim I rile seminarului şi festivalului. i-am vorbit despre delegaţia ţfel noastre, vorbea in toate Um- ‘
deţinem — are 85-de ani, cu­ m Prin. bunăvoinţa psihologu­ Traducere, la căşti, căşti din a- românească, despre ziarele bile pământului şi mi s-a părut ;
noaşte boala la orice organ ar lui VALERIA NEOOVa N, cer­ bundehţă, traducătorii se chi­ fta care te conducem, despre ce­ că se află in destui de bune re- i
fi. Se spune că l-ar fi vindecat cetător ştiinţific din Bucureşti, nuiau de zor să m scape nici titorii pe care li avem, N-am laţii cu vicepreşedintele Ad»> i
şi pe Ceauşescu de cancer ţa titulara rubricii noastre PARA­ un cuvinfel. Ce mi-a plăcut ezitat să4 punem şi întrebări nării Rogtanitar Europei, ffe !
prostată. Intr-un număr viitor NORMALUL — NORMAL NE­ foarte mult, a fost totriotiripul mai dedicate, aşa bum le sta bine John Mc DougalL TachSnândm| 1
vom publica câteva reţete de CUNOSCUT IW C ÂVam primii ungurilor. Fiecare demnitar sau «taor gafgfâtf. P I lih driis Roca pe tema ăsta, m i-« răspuns e i |,
. ceaiuri, puse la dispoziţia noas­ la redacţie puţină tămâie (sfftlf. ziarist şi-a rostit alocuţiunea/ • răspuns foarte firesc la intre- Sir John e vicepreşedinte-treZo- :
tră de către dl . Sintămărean nă), de la Mormântul Mântuito­ intervenţia in limba maternă, a- bările noastre, părând «taces rier al A.R.E. şi e bine să te pui {
Petru, ceaiuri care provin de rului Isus Hristos, din Ierusalim. dîcâ cea ungurească. ţH am vă­ Interesat să ne expună cât mai bine cu cei care au bani. dau :
la dl Mihai Neamţu. Cine doreşte să o vadă — poate zut că erau destui care ştiau m u t» din preocupările preşe­ fast de acord...
• Redactorului-şef al publica­ veni la redacţie in zilele de sâm­ bine engleza, gertn&nau. dintelui fihgariei in ceea ce
(Vd ura*)
ţiilor „GALAUZA" i s-a. îninâ- băta, Intre, oţele 10--12 (pentru Împreună cu dl Gheouea, priveşte fMfitica externă şi in­ VALEBIU RAURKAND
nat zilele trecute DIPLOMA „5 ă evita aglomeraţia). _______
„Lumea sta la coadă la ghişeele FOC ÎNCRUCIŞAT LA „SIDERURGICA* S.A.
Banc Post pentru a schimba iUcmare dta Pag-1) e răsplata, domnule senator 7 "; „Ţara trebui* s i
ştie, şi va a fla !" etc.
siuni politice" etc. în consecinţă, du toate că sa­ Atât domnul director general, Silviu Samoiles-
certificatele pe acţiuni" lariaţii Societăţii nu au fost consultaţi, iar repre­ cu, cât şi membrii Consiliului de administraţie şf
zentanţii lor idem, acestora din urmă, lucru foar­
alţi lideri caro au opinat, au fost categorici in a
te grav, li s-au adus tot soiul de acuzaţii calom­ se fcee privatizarea, dar nu cum a înţeles domnul
nioase, cea mai înveninata fiind cea incriminată Cuzman „et. comp.".
INTERVIU CU DL IO AN CUZMAN — PREŞEDINTELE
de liderul sindicatului, domnul Andrei Vaidoş— S-au acuzat, fără echivoc, intenţii oculte şi fă­
F.P.P. 1 „ B A N AT — CRIŞANA** (II) Oamenii siderurgiei hunedorene au fost jigniţi ţişe de a impune dinafară, la adăpostul retoric al
public de domnul director al Filialei Alba al res­ legii „viziunea" de privatizare a celor din FPP,
R. - Ce ne puteţi spune de­ l.C. — Deci, fn primul rând, pectivului F.PJP., cu acuzaţii grave, care, consi­ fără să consulte Societatea. „Dacă o lege e proas­
spre privatizarea unei bănci ro­ această piaţă secundară, a cer­ deră just cei atacaţi astfel, aduc. mari prejudicii tă, a spus clar directorul general, trebuie schim­
mâneşti, amitne BR.D.-ul ? tificatelor de proprietate are un morale Societăţii... bată I MUNCITORUL ESTE FRATELE MEU, CUM
LC. — Va deveni o realitate, cadru mai puţin organizat. Exis­ Iată tittui articolului din „Unirea", care, con­ SA-L M INT ?”. „Domnul consilier al dvs., pase-
însă procedurile de privatizare tă câteva societăţi de interme­ siderăm, alături de slderurgişti şi chiar de dom­ mi-se tot acest Suciu, mi-a cerut să nu le spun d l
a unei bănci sunt destul de com­ diere, dar ele nu reuşesc să de­ nul Cuzman (e drept, dânsul, cu jumătate de gură) dividendele vor fi mici i Cum este posibil dom­
plicate, nu numai la noi, dar ruteze prea bine aceste tranzac­ că este UN DELICT DE SŞ£SÂ şi că acel demn nule, să imi ceară să mint oamenii aşa ? JN Pid*
şi in alte părţi. Şi, în general ţii. Valoarea unui certificat de ar trebui acţionat in ju stiţie] . M f L RÂND ei ar fi trebuit să cumpere acţtanfi
privatizarea este o problemă tip I, pe o piaţă de acest fel, s-a „Mână în mână cu sindicatele, unii directori nu cine vor alţii !“...
complexă. Or, o banca nu se ajuns să fie egală cu a celorlal­ au suspendat privatizarea" (interviu cu F. Suciu, Liderul oţelarilor, Tiberiu Golomboş, a califi­
privatizează pe certificate de pro­ te 4 la un Ioc, din cauză că rit­ semnat de ziarista Heaaâ Diatei). cat şi el modalitatea ofertei FPP drept „abuzinrih
prietate, ci pe bani, respectiv, mul de privatizare pe care noi ...Articolul abundă in acttrâţii urâte, nefondate, instigatoare, tendenţioasă".-
capitalul «nat bănci se oferă şl l-am practicat a fost unul foar­ grosolane, obstrucţioniste şi chiar agresive, fiind o Şl alţi opinenţi au revenit cu critici aspre M
trebuie cumpărat. Din acest te accelerat. Sigur, că ar fi bi­ mostră dş goapâ după senzaţional (pentru ziaris­ adresa parlamentarilor hunedoreni, mal Mea •
punct de vedere sunt foarte ne să avem o piaţă organizată tă) şi popularitate gălăgioasă (directonilF.P.P. 1).~ comportamentului ier, care „nu prea umblă pa
multe dificultăţi prin faptul că pe care cetăţeanul de rând să „De fapt. directori} acestor unităţi nu var pri­ teren", printre cei ce i-au ales...
le pune problema ce va fi: vă poată foarte uşor să realizeze a- vatizarea, dar dorinţa tor nu conteaxă", afirmă In fine, domnul Samoilescu a dat citire WriC
fi investitorul mare sau va fi eest schimb. Deci, nu vreau să acel domn director. Am aflat sigur că dânsul a text car» conchide că se stopează acţiunile de et>
investitorul m ic? Deci e mai se înţeleagă că certificatul de ' fost o vreme lider ai SNCLR „Frăţia", dar, vorba
complicat. tip I valorează cât patru din ce­ domnului Vaidoş, „a trecut cil surlă şi trompete ta fertă publică ale „Siderurgica" şi părţile au corn-
simţit, taeheiitd un act. Când domnii reprezentanţi
R. — Am înţeles că F.P.P. I lelalte, dar s-a ajuns în sitijaţia adversari*.
„Banat-Crişana" este cu un pas că, la un moment dat, la o ofer­ Discuţiile au fost, în continuare, exgfoatae şi ai FPP au părăsit in grabă sala, evident şifonaţi
s-a observat că formularea actului era cam şan»
înaintea celorlalte F.PP.-uri. i i neorganizată s-au oferit patru remarcăm calmul inv»t#ţOor-arbitri, domnilor biguă, aşa c£ directorul I. Cuzman a fost obligat
LC. — F P P . I şi-a propus să certificate do alt tip, pe un cer­ prefect Georgel Răican şi preşedinte Castel Alic, să reformuleze textul de mână, după insistenţR,
fie un fet de port-drapei al pro­ tificat de tip I. care au lăsat părţile să se exprime direct şi perti­ pentru a ntt mai fi speculai nicicum I
cesului de privatizare. Şi până R. — în încheiere, sunteţi op­ nent Cum senatorul L. HosSU a afirmat, laser- Am înţeles că acei oameni care, djnafara so­
acum a reuşit să fie, Gândiţi-vă, timist în ceea ce priveşte reu­ câpd să stingă „scânteile" fit jerbe ale reprezen­ cietăţii, au optat pentru acţiuni, fie vor dori ta
M am «coş 35 de societăţi, din şita acestei oferte ? , tanţilor de drept ai miilor de salariaţi, să astâm­ le retragă, până la clarificarea situaţiei, fie, data
37 propuse Spre privatizare, a- I.C. — D a! Lumea va sta la pere lucrurile, spunând că „se doreşte nb con­ var accepta, să-şi lase certificatele deja predate ta
dică cât două fonduri ia un ioc. coadă la ghişeele Banc Post pen­ sens, fie şi pentru 5 ta sută din acţiunile mei» BANC FOST, iar domnii de la FPP vor redla-
R. — Asta face din certifica­ tru a schimba certificatele pe taţii" a fost dezaprobat, cu „asta trebuia de ta-nee» ţribui ofertele altor societăţi din ţară...
tul de tip I, unul mai valoros? acţiuni. put"! şi a fost nevoit să audă inclusiv serioase încheind aceri succint notes, cred că ultima
f i cum se poate realiza practic acuzaţii ale hunedorenilor (fermi şl compacţi în confruntare, evident, de nedorit, a ajuns să fia
schimbul de certificate de pro­ Interviu realizat Ia Arad, de susţinerea intereselor societăţii), vorbe grele ia a două tabere adverse, dlu vina exclusivă a catar
prietate 7 B. CRISTIAN adresa colegilor «ăi parlamentari, senatorii de.Hu> de la FPP Crişana-Banat, care, probabil, nu an
nedoara. făcut doar o serie de gate, ci au căutat să exe­
— „Vreţi să ştiţi unde sunt dumnealor chiar a-
Spovedania unui ocnaş cum? El vin ta ne), nu în mijlocul oamenilor, cute (FARA SA CONSULTE SERIOS SOCIETA­
TEA şi DE PE PO ZIŢII DE FORŢA) o lege aşa
doar la ocazii festive**. cum au găsit de cuviinţă, iar maniera lor nu este
(Urmare dio pag. I) poţi ajunge o zdreanţă inutilă! Pentru a fi cât mai concreţi, redăm alte câteva doar o eroare procedurală, ci, aşa cum cred mă-,
Nu ştiu... fraze rostite, .citate exact: „In primul rând, sala­ talurgiştii (care ştiu ei ce ştiu!), o „covârşitoare
sam durerea şi obida pe un mort. Pe înserat ne-am despărţi cu riaţii noştri trebuiau să fie acţionari, şi numai imoralitate politică", vorba unui personaj caragia-
£e mai puteam să fac altceva? o dureroasă strângere de mână. apoi cei de murea*; „Dacă directorul Suciţi fol llai».
Abia l-au putut scoate din mâi- Peste Jijia, se lăsa liniştea. A- FPP) nu-şi retrage prostiile declarate-n presă, vom Până se vor lămuri lucrurile, în folosul real
niie mele, altfel îl făceam fă­ colo, lângă căsuţa povâmită şi Moca şoseaua naţională ta Sftntuhalm 1“ ; „Ne jig­ al celor ce merită, vom'vedea. Cert este că, ta
râme...". (S-a lăsat tăcerea, grea, pustie lăsam un om nefericit, niţi .pe toţi, dar nimeni nu îşi cere scuze"; „Aţi această întâlnire, am văzut la lucru e numeroasă
duşmănoasă. L-am întrebat în- împovărat, uzat de un blestem mai făcut pariu şl cu agricultura, şl se vede unde echipă de reprezentanţi ai siderurgiştilor noştri
ţr-un târziu: „Ce-ai să faci de- care îl măcinase o viaţă. In su­ am ajuns cu sărăcia"; „Siderurgica" este mi de­ cu toţii dovedind că sunt judicioşi, bătâioşi întru
Acum încolo?"). Privea în gol, ferinţă şl durere. Şi câţi, Doam­ ment de echilibru, aşa suntem răsplătiţi, prin abu­ bine şi maturizaţi în lupta corectă, legală, a sin­
străin: „Ca am să fac de-acum ? ne, dintre semenii noştri, nu zuri şi calomnii ? *; „Noi n-am cerut, nici n-avem dicatului liber- Ei nu mai pot fi duşi cu zăhărelul,
Păi nu ştiu! Nu ştiu l Mi-am poartă pe umeri, pe acest -pfl- de gând să cerem guvernului 50 de bani, şl nici Consensul total dintre ei şl Administraţie, ii
irosit bruma de viaţă în ocnă, mânt, povara păcatelor şl cri­ guvernul n-are de unde să ne dea*; „Hunedoara acest coz, este exemplar şi nu suportă nici •
Cm plătit păcatele altuia şi ne­ melor altora ?! Dacă am putea nu este lăsată să muncească" ! ; „Muncitorii noştri Cttlaţie. La Hunedoara nu e bine să te joci cu
dreptăţile oamenilor. Aşa-i când să-l numărăm vreodată... lucrează doar cu trei sftmbete libere, iar ei sunt cnl, că Iese.» foc încrucişai 1 Si cred că e
•rezi în ceva, visezi in dreptate, DEDIU COŞUMIAN profund ■»«■«»!■ alţii ne mmnără antinnile".: —Asta eretici •