Page 4 - Calauza_1995_266
P. 4

pag. 4                             Săptămânal Independent aflat in  slujba tuturor oamenilor

                                                                                                                       - K.

                                                                                 0
                   Moşie  Top  Ten

           10.  MM.  8  —  I’VE  GOT  A   LITTLE  SOMETHING  FOR  YOU
            9.  EAST 17 — LET IT  HAIN                                                        -r
            8.  D.J. BOBO — LOVE IS ALB ARAUND
            7.  BOYZONE — LOVE M Y FOR A  REASON                     o  în   „iubire",  ca  la  război i
            8.  SAMIRA  — YVIIEN I LOOK INTO YOUR EYES             ne  ascundem  adevărata  intenţie,
            5. RESNEX — OLD POP IN A N  OAK                          o  Doar  narcisiştii  sunt  consec­
            4.  BON JOVI — ALWEAYS                                 venţi in  iubire.
            3.  EAST 17 — STAY A N O T H î» DAY
            2.  MADONNA — TAKE A  BAW                                o  Gel  ce  promite  iubire  până
            1.  FUN FECTORY — LOVE OF M Y LIFE                     la  moarte,  decedează  mereu.
           Vă dorim o săptămână cât mul plăcută î                    o  I»   fiecare iubire  există două
                                             M IH AI şi CRISTI     erori :  fie  dai  ţot,  fie  n im iol  Moartea - o  ştire obişnuită
                                                                     •   Dezamăgiţi  intr-ale  iubirii,   Parpă   niciodată,   moartea  ceea  ce  suntem  şi  se  conturea­
       ' • • • • • • • • « • • • • • « • • • • • • • • « • • • • • • • • a *  unii  se  spânzură,  alţii  se  împuş­  n-a  bântuit  atât  printre  noi.  ză  tot  mai  globală,  tot   mai
                                                                   că,  cei  mai  mulţi  se  otrăvesc.   Ştirile  aduc  zi  de  zi  veşti  des­  necruţătoare.  Trăim   timpuri
         Inlormaţii  pentru  iubitorii  automobilelor              Niciunul  nu  s-a  gândit  la  cas­  pre  mulţime  de  vieţi  secerate  când  MOARTEA  a   devenit
                                                                   trare.                           brutal,  chinuitor,  în   boală,  deja  o  ştire  obişnuită,  oricât
                      FIAT  PUNTO                                    o  Când  ne  iubim,  ne  minţim   război,   conflicte,   accidente,  de  crud  s-ar  petrece  ea,  ori­
                                                                  —   când  ne  'urăm  ne  împroşcăm   acte  de  terorism.  Clişee  zgu­ cât  de. nedrept,  oricât  de  ab­
         Fiat  Punto  cse  o  maşină  de  pentru  şofer,   iar  ca  opţiune                         duitoare  ţi  se  înfâţişCaiză  ochi­ surd.  E  ca  şi  când  ai  lua  cu­
        diîhensiuni  reduse,  ieftină,  o-  ABS  cu  4  senzori.  Planşa  de   adevăruri.           lor:  cadavre  înşiruite  ca  tro­ noştinţă  de  eâ,  dar  n-ai  timp
        eonomi^  şi  fiabilă.  Conducă-  bord  este  completă,  informând   o  Incontestabil  „a  fi  afeme­  fee  de  vânătoare,  feţe  încrân­ suficient  să  te. cutremuri,  pen­
        lorii  din  marile  oraşe,   unde  şoferul  de  orice   schimbare,   iat",  e  un viciu,  dar unul  sublim.  cenate  de  soldaţi,  resturi   di  tru  că  vin  altele  şi  altele.
        este  aglomeraţie,  pot  opta  pen-  Fiat  Punto  are  şase  versiuni,                      trupuri  scoase  din   schelării   ©e  să  fie  aceasta ?  O  faţă
        tru  acest  tip  de  Fiat.  Dimen-  cinei  pe  benzină  şi  una   pe   o  Numai  un  fost  alintat  este,   metalice,  ochi  înlăcrimaţi  de  a  sfârşitului ?  O  etapă . fireas­
        siunile  reduse  la  Fiat  Punto  motorină:  Punto  55,  55  GP,   cu răutate alungat.      părinţi  sau  copii,  vieţi  numă­ că  în  evoluţia  omenirii ?  Sau
        nu  afectează  spaţiul   interior,  si  150  km/h;   Punto  60,  60   o  Gând  leagănul  iubirii  înce-   rate  cu  zilele  în  trupuri  ieşite  o  dramă  venită  pur-şi-simplu
        compartimentul  motor   fiind  CP  şi  160  lon/h;  Punto  75,   teză  să  penduleze,  devine  coş­  de  sub  puterea  comenzii.  Ame­  din noi ?
        foarte- compact.  Cu  toate   că  75  GP  şi  172  km/h;   Punto   ciug.                    ninţarea  stă  ca  o  crustă  peste  m ariana  pandaru
        Punto  este  o  maşină  mică,  si-  90,  90  CP  şi  180  km/h;  Punto    C. NEGRILA
        guranţa  pasagerilor  nu   este  CT,   136  GP  şi  205   km/h;
        afectată,  maşina  având o. struc-  Punto  TD,  70  CP  şi  162  km/h.
        tură  metalică  specială,  airbag           . DANIEL                      O sută de reţete pescăreşti QO
      •  • • • • • • • • • • • • • • m• • • • • • v m* * • • v  v  •  • • m•
                                                                                  MIC  M A N U A L  DE  PESCUIT
      *        v e d e t e l e ... v e d e t f j l e ... v e d e t e l e ...
      *
               Richard  Chamberlain -                                 Din  miez  de  pâine  foarte  proaspătă  (reîmpros­  tot  sezonul.  Preparatul  se  păstrează  la  loc  uscat.
                                                                                                                 oblete,  babuşcă,  plătică,  batcă,  văduviţi.  Merge
                                                                                  MĂRGELELE
                                                                                                                       COAJA DE PAIN E  ŞI CRUSTA
      s          celibatar  convitis  («)                          pătată  la  cuptor).  Se  lucră  cu  mâinile  curate,  fără   (Crusta  e  porţiunea  dintre  coajă  şi  miez).  Ca­
                                                                   miros  de  tutun,  e tc !.  Se  frământă  bine  2—3  bu­
      \   Pentru  că  ţinea  foarte  mult  micii  săi protejaţi,  într-una  din   căţi  miez  cocoloş,  cât  oul  de  porumbel.  ras  roşioară,  lin :  primăvara  şi  toamna.  (La  ba­
                                                                                                                 buşcă, plătică, începând din iulie).
                                                                      Din  cocoloş,  se  rupe  câte  o  mărgea  (bucăţele
      s  ia.ea,  Richard  şi-a  lăsat  haina  cele  trei  vile  luxoase  ale  sale   cât  un  bob  de  grâu),  se  confecţionează  mărgele  de   Dintr-o  felie  de  pâine,  cu  un  cuţit  bine  ascu­
         preoţească  şi  a  cerut-o  în  că-  de  la.  New  York,  Los  Angeles   cea  3—4  mm  diametru,  rotunjite.  Mărgelele  se  în­  ţit,  se  taie  porţiunea  dc  sub  coajă,  cu  un  strat  în­
     T sătorie.  Auzind  toate  acestea,  său Hawat.   s           şiră  cu  un  ac  pe  un  fir  subţire  de  aţă  albă  său   gust  de  miez,  obţinându-se  o  fâşie  (ca  şoricul).  '
      V  tatăl  său  —  mi  industriaş  bo-   Astăzi  când  Richard  se  bu-   roşie.  Pe  fir  se  trec  mai  multe  mărgele  la  o  dis­  Din  această  fâşie  se  taie pătrăţele  cu  latura  de
        gat  i-a  întrerupt  imediat  ori-  cură  de  un  succes  nebun,  el   tanţă  de  2 -3   cm  una  de  alta.  Şirul  se  pune  la   0,5  cm.  care  se  prind  în  cârlige  15—16;  aceeaşi
      T  ce  ajutor  material  şi  l-a  dez-  se  întoarce  mereu  şi  mereu  la   uscat 3—4 zile.  După  uscare, firul se  taie  1—1/2 cm   mărime se taie şi coaja de pâine.
      V  moştenit.  Şi  cu?n  o  nenorocire  singurele  femei  din  viaţa  sa,   distanţă  între  mărgele  şi  se  leagă  capetele  puţin   Plutitor  lestat  8—10  alice.   Se  caută  peştele
      *  nu  vine  niciodată 'singură,  lo-  la  care  le-a  rămas  întotdeauna   mai  slab,  pentru  a  se  putea  trece  vârful  cârligu­  prin  margini,trestii,  plante  acvatice  (se  caută  a-
        godnica  l-a  părăsit  şi  ea.  Du- fid el:  Elsa,  mama  sa  şi  Linda  lui  pe  sub  aţă/Sub  acţiunea  apei,  mărgeaua  de   dâneimea).  In  pescuitul  cu  miez  de  pâine,  (mărge­
      \ pă  o  astfel  de  experienţă  se  Evans  —  cea căreia el i se  con-  miez  de  pâine  se  moaie,  şi  exteriorul  se  dizolvă   le,  coajă,  crustă),   se  foloseşte  ca  nadă  miez  de
      \ poate  înţelege  dc  ce  frumosul  fesează  foarte  des.  „Când  am   lent,  producând  o  uşoară  „ceaţă1.*  gustoasă,  care   pâine  amestecat  cu  făină  de  orez  şi  puţin nisip
      1  Richard n-a mai avut mult timp  cunoscut-o,  am  ştiut  că  între   deschide  apetitul  peştelui,  când  apa  trece  prin   alb, pentru testare.
      i  încredere  în  femei.   Insă  cu  noi  nu  poate  fi  decât  o  fru-   gura  acestuia,  la  respiraţie,  îridemnându-1  să  muş­  Nada  se  dă  înainte  şi  în  timpul  pescuitului.
      1  partenerele  de  film   el  este  în- moaşă  şi  mare  prietenie.   Vă  te  momeala.  Rezultate  bune  la :  caras,  roşioară.  (Va urma)   GEORGE
      \  totdeauna  foarte  atent.  Pe  tim - jur  că  între  mine  şi  Linda  nu
      4  pul  filmărilor,  le  caută,  le  dă-  este  decât  o  prietenie.  De  fapt,
      l   ruieşte  flori,  le  iubeşte  chiar,  n-am  vrut  niciodată  să  am  un
      '   „Nu  m-am  simţit  niciodată  ca-  love-story  cu  o  actriţă", —   spu-   Cititorii  noţtri  solicită  sfaturi  pentru
        pdbil  să  fiu  o  companie  sla-  ne el.
        bilă  pentru  femeile  pe   care   Deci,  când  se  va  decide  Ri-
        le-am  întâlnit   în  viaţg.  mea,  chard  să-şi  lege  viaţa  de  o  fe­              a  scăpa  de  boli
        până  acum  —  spune  el.  Sunt m eie?  „Poate  niciodată  —  răs­
        şi  destule  momente  în  care  nu  punde  el.   S-ar  putea  să  fiu   O-le, redactor,  spatele.  Până  acum  un  an,  am   Noaptea  şi  ziua,  când  stau  în­
        regret  că,  la  vârsta  mea   de  îndrăgostit,  dar-fără  căsătorie*.                   mai  mers  la  medic,  am  mai  fă­  tinsă* • tot  aşa  mă  doare  şi- mi-e
        60   de   ani,   trăiesc   singur   El,  adulat  de  cohorte  întregi   Sunt  o  cititoare  fidelă  a  zia-   cut  şi  injecţii,  dar  degeaba..  A-   frig.  Vă  rog  foarte,  frumos,-  să
        şi   nu-mi   împart   viaţa   cu  de  femei  de  pe  toate  meridia­  rillui -^Călăuza",  încă  de  Ia  apa­  nul  trecut,  mi-a  schimbat  trata­  publicaţi  în  ziarul  „Călăuza1*  ca­
        nici  o  femeie.  Ceea  ce  mă  în-  nele  lumii,  tocmai  el  s-a  do-  riţie  şi  am  citit  diferite  anun­  mentul,  de  patrii  ori,  dar  tot  nu   zul  meu,  poate  se  găseşte  cine­
        tristează  însă  cu  adevărat  este  vedit  în  faţa vieţii  o  fiinţă fra-   ţuri,  pentru  oamenii  fericiţi  şi   am  simţit  nimic.  Văd  că  pe  mă­  va  care  să  mă  ajute  intr-un  fel.
        faptul  că  nu  am  copii".  Pentru  gilă  şi  temătoare,  lăsăndu-sc   nefericiţi.      sură  ce  vârsta   înaintează   şi   încă  mai  sper  că  cineva  îmi  va
        a  compensa,  acest  lucru,   R i-  locuit  de  singurătate  cum  ni-   .  Din  categoria  celor  bolnavi  şi   spondiloza  asta  avansează.  Aşa   da  o  soluţie,  măcar  să-mi  mal
        chard  a  creat,  de  câţiva.  ani,  meni  altul.  De  ce?  Poate  pen-   nefericiţi,  fac  şi  eu  parte.   De   mi  s-a  spus,  că  am,  spondiloză.   aline . durerea,  dacă  nu-mi   va
        un  institut  pentru  tineiji  han-  tru  că  omul  nu  le  poate  avea  vreo  zece  ani,  singură  cu   trei   Tot  spatele  mă  doare,  dar  mai   trece  de  tot.
      ţ  dicapaţi.  în   timpul  vacanţelor  pe  toate  intr-o  singură  .viaţă.   copii,  pentru  că  soţul  m-a  pă­  rău,  între  omoplaţi,  mă  doare  şi   Vă  mulţumesc,  şi  aştept   cu
      t  şcolare  el  invită  pe  câţiva  din   VALERIA BARSAN’    răsit,  dâr  mai  grav  este,  că  de   mi-e  frig  permăpent- şi;  vară  Şi   disperare.   ;  *  -
                                                                   vreo  doisprezece  ani  sufăr   cu  iarnă.         •              ”  O  Cititoare  din  Vulcan
       Există' o 'dependenţă  vizibilă  între  lip­                                                                     crudităţi,  au  naşteri  mai  uşoare.  Naşte-
      sa  de  hrană  crudă  şi  formarea  canceru­  Prevenirea, bolilor,  vindecarea  lor,  folosind                  .  rile  timpurii  şi  avorturile.  Sunt  excluse,
      lui.  Kăn  aceaştâStipsă  şi deci prin  lipsa  do                                                               ... Pârtă  în  momentul  de  faţă  atenţia  cer-
      enzime,  este  dereglată  cum  s-armai  spus,                                                                   •  cetătorilor  pentru  vindecarea  cancerului  a
      diviziunea  celulară,  care  în  acest  caz  se                                                                   fost  îndreptată  spre  vindecarea  pe  cale
      transformă în excrescenţe, cea ce are drept   ca                                                                  chimică,  deci  cu  ajutorul  medicamente­
      urmare  formarea  ulceraţiilor,  cancerului,                                                                      lor.  Când  s-a  cunoscut  mai  bine  valoarea
     altor  tumdri.  In  ceea  ce  priveşte  cancerul,                                                                  enzimelor  în  organism  şi  faptul  că  nu­
      apariţia  acestuia  este  condiţionată  de  ac­                                                                   meroase  vindecări  ale  cancerului  se  ex­
      ţiunea  distructivă  a  anumitor  chimicale                  A P A R IŢ IA  CANCERULUI                            plică  prin  folosirea  de  cei  în  cauză  a
      şi  otrăvuri  cum  sunt  prafurile  folosite  în                                                                  hranei  Crude,  cercetarea  specialiştilor , s-a
      protecţia  plantelor,  conservanţii,  majori­  Iele  surit  amorţite  şi  omorâte  datorită   din  munţii  HIM ALAIA.  Aici  nu  există   orientat  în  sfârşit,  spre  domeniul  vege­
      tatea medicamentelor,  clorul  şi  fluorul  din   toxinelor,  creîndu-se  condiţii  pentru  for­  nici  o  fabrică  de  alimente,  produse  con-   tarian.  Vindecarea  cancerului  prin  folo­
      apa  de  băut,  nicotină,  sarea  de  bucătăria   marea  excrescenţelor  canceroase.  Cance­  servante  şi  alte  chimicale.  Laptele  ca  şl   sirea  ca  hrană  a  crudităţilor  este  deja
      şi  multe  altele.   Dacă  aceste  chimicale   rul  nu  este  cauzat  de  un  virus  special,   cea  mai  mare  parte  a  hranei  se  consumă   un  fapt  bine. cunoscut  în  întreaga  lume.
      (otrăvuri  pentru  organism),  sunt  capabile   nu  este  transmisibil  şi  dacă  apare  la  om,   crudă.  Din  păcate  s-a  construit  şi  în  a-   Amintim  unul  din  studiile  făcute  în  a-
      să  conserve  şi  să  omoare  microbi,  atunci   se  datorează  toxinelor,  lipsei  enzimelor   cest  loc  o  şosea  —  pătrunzând  pe  acest   cest  sens,  apărut  în  cartea  lui  Garson
      pot  distruge  şi  enzime.  Prin  lipsa  de  eit*   aduse  în  organism  de  hrana  crudă.   A    pământ  primii  germeni  ai  civilizaţiei.  în­  „Relatări  despre  50  de  cazuri  de  Vinde­
      zime,  aşa  cum  s-a  mai  afirmat,  apar  ce­  trata  cancerul  cu  medicamente  ar  însem­  cepând  şi  aici   să  se  consume  produse   cări  de  cancer",  care  se  constituie  într-un
      lule degenerante.                     na  că  introducem  cu  bună  ştiinţă  toxi­  sintetice,  cum  sunt  zahărul  alb  şi  sarea   bun  îndreptar  pentru  cei  neîncrezători:
         Se  ajuhge  astfel  la  pierderea  contro­  nele  în  organism.  De  aceea  până  în  mo­  de  bucătărie,  sănătatea  acestui  popor  a   Studiul  afirmă  că  vindecarea  canceruliriv
      lului  de  către  enzime  in  organism,  la  în­  mentul  de  faţă  nu  s-a  găsit  un  medica­  început să  fie  subminată.  este  substanţial  uşurată  dacă  se  folosesc
      mulţirea  celulelor  degenerante  şi  forma­  ment  care  să  trateze  cancerul.  O  „con­  în  prezentul  studiu  redat  în  episoade   ca  hrană  crudităţile.. Dacă  însă  s-a  re-,
      rea  excrescenţelor  canceroase.      tra  otravă"  (medicament),  descoperită  ar   în  ziarul  nostru,  se  mai  afirmă  că  naş­  curs  la  operaţii  şi  iradieri,  crudităţile  nu  •
       Există  diferite  feluri  de  cancer.  Fiecare   intoxica  şi  mâi  mult  organismul,  nu  ea   terea  unor  copii  anormali  se  datorează   mai  ajută.  Bolnavii  de  cancer  iradiaţi
      cancer  reprezintă  o  excrescenţă  celulară   enzimele  fabricate  de  organism  din  cru­  aceloraşi  cauze,  ca  în  cazul  formării  can­  sunt  cazuri  ratate.  Iradiaţiile. în  cazul  co­
      apărută  în  anumite  condiţii,  fără  să  existe   dităţi,  care  l-ar  curaţi  şi  chiar  vindeca.  cerului,  şi,   anume,  lipsa  hranei  crude.   piilor  alăptaţi  sunt  in  medie   pe  plan
      uri  virus  anume  purtător  al  acestei  boli.   Se  cunosc  mai  multe'  popoare  care  tră­  Acest  lucru  înseamnă  că  se  formează  ce­  mondial  de  15  ori  mai  mari  şi  se  dato-
      Acolo  unde  toxinele  se  acumulează  în  ce­  iesc  departe  de  orice ' civilizaţie,  hrănin-   lule  germinale  incomplete.  Hrana  nefiar-  ■  rează  mediului  toxic  în.  care  mamele  a-
      lulele  noastre,  înseamnă  că  în  organism   du-se  cu  crudităţi  şi  alte  plante  hrăni­  tă,  le  poate  da  speranţe  femeilor  sănă­  . cestora  -trăiesc  şi  predispun  noul  născut
      lipsesc  erizimele   cu  capacitatea  lor  de   toare.  Se  cunoaşte  de  exemplu  poporul   toase,  dar  sterile,  că  pot  totuşi  naşte , co­  la  îmbolnăvirea  de  cancer..
      curăţire.  înseamnă  de  asemenea  că  celU-  HU-NZE,  aflat  într-Q  vale  foarte  izolată  pii.  Viitoarele  mame  care  se  hrănesc  cu  Prelucrat  de  IU LIAN  Di  SUHAIA
   1   2   3   4   5   6   7   8