Page 2 - Calauza_1995_292
P. 2
La parîfarla oralului «3rad
MARTOR
.Z.N.-uri, sau fenomene naturale neelucidate?
Calendar de ceapă
CAZUL II (vizibil încă)
(Urmare din nr. 291) — este la o depărtare de cca. 50—60 m faţă de Recent am stat de vorbă cu un om care in acea zi, trecea
JLa circa 1,5 km de locul cu cercurile prezen drumul Tudorâneşti ; pragul vârstei de 80 de ani. Moral şi spiritual, nu prezenta
tate mai înainte, In plan paralel cu acestea, pe — este la o distanţă de cca. 1,5 km faţă de o- simptome de uzură, se prezenta foarte lucid şt chiar era şugu
strada Tudorâneşti, tot în apropiere de liniile de raşul Brad ; băţ. Fizic, nu stătea grozav, fiind un ins masiv şi cu dureri in
{naltă tensiune, poate fi văzut şi în prezent, un — drumul până acolo este în general practica picioare. De trudit, nu prea a trudit, „transpirând" mai mulţi
cerc mult mai mare, cu diametrul cam de 7—8 bil cu autoturismul, tot timpul anului. ani ca paznic, t postul din care s-a şi pensionat. Toată viaţa a
metri. Linia de contur a acestui cerc are grosimea de fost un sfătos şi ştia aproape tot ce se-ntămplă în urbe. UnU,
Ca şi la cercurile anterioare, conturul lui este cca. 50—70 cm. l-au poreclit „buletin de ştiri", alţii „buletin meteo". îl intere
format din vegetaţie de urt verde închis, diferită . Ca un simplu observator ce sunt, mă limitez sau mult legăturile de amor, cine a mai sărit gardul, cine cu cine
de culoarea câmpului înconjurător. Fiind de o în a sesiza aceste fenomene, lăsând în scama spe a fost prins ? Porecla de meteo îi vine de la calendarul de cea
mărime mai accentuată, acest cerc se poate ob cialiştilor şi cercetătorilor în domeniu concluziile pă pe care-l „scria" la fiecare început de an. Atunci, alegea atâ
serva mai bine de la o oarecare depărtare; sau ipotezele de rigoare. Nu am fotografiat acest tea cepe câte luni sunt intr-un an, le desfăcea şi în foile aces
In continuare prezint câteva detalii ale ampla cerc decât de la o distanţă ftiai mare. tor cepe punea sare în cantităţi egale. După câtă apă „izvora*
sării locului respectiv: EUGEN MOGA din fiecare cămaşă a lunii, meteorologul nostru, ştia vremea de
peste an, când e vreme frumoasă, sau când este de ploaie. Multă
lume l-a testat în această direcţie şi în multe cazuri prognoza s-a I
adeverit. Cum avea şi darul păcălelii, unui consătean, i-a zis (
t că-n următoarele două săptămâni, nu cade nici o picătură de i
^ r ® SITUAŢIA i ploaie. Omul l-a ascultat şi a doua zi a declanşat cositul fânului. I
locurilor de muncă vacante * Cum vreo câteva zile la rând, aversele de ploaie n-au încetat, \
ii
Redacţia ziarului „Călăuza la data de 10.10.1995 : stăpânul fânului s-a simţit păcălit şi intr-o zi i-a plătit-o ,,me- ‘
teorologului", într-un mod aparte. S-a îmbrăcat femeie şi întf-un
Agent asigurări 75; arhjte^ţ i loc mai ascuns, a pus „electoralul" pe şugubăţul prognozator.
Secţia IV a Spitalului de Neuro-Psihiatrie Infantilă Pâclişa 3 2; asistent medical 1; automaca- 1 ,rAsta, îmi spune, mi-a fost o mare învăţătură de minte, de a-
fost renovată în 1990 de către Organizaţia Medicines du Monde, cu ragist 1; baby sitter 4; bucătar ţ tund, n-am mai păcălit pe nimeni". Revenind la informaţiile
1 radiofonice şi TV, parcă am uitat de calendarul de ceapă. Seară
3; casier auto 2; coafeză 2; co-
sprijin de la Comunitatea Europeană. fetar-patiser 1; confecţ. încălţă i de seară, ochii ne scapără la apariţia chipurilor, drăgălaşelor de
La 1.02.1991. secţia primeşte un număr de 31 de copii, transfe
raţi de la secţia NPI, exterioară, spitalului Haţeg. O parte din aceşti minte 10; contabil 13; contabil ţ Romica Jurca, Ortansa Jude sau Florinela Popa. Tot ce progno-
i zează aceste doamne se bazează pe o serie de observaţii şi corn-
copii au fost transferaţi în alte unităţi în ideea unei bune orien şef 3; cosmetician 1; croitor 27; i paraţii, care se fac sistematic şi într-o serie da puncte, cu apa-
tări, şau câţiva, reintegraţi în familie. decorator ceramică 5; director 1; 1 ratură modernă, cu oameni specializaţi. Şi în. multe cazuri, acest ţ
dulgher 13; electrician 3; elec
In prezent. în secţie se află un număr de 31 de copii, 16 băieţi, tromecanic auto 6; excavatorist î meteo, ce ni se prezintă se adevereşte. Cum ceapa este destul de i
15 fete, cu vârste între 4 şi 12 ani, cu afecţiuni neuro-psihiee în spe 2; fierar-betonist 4; fochist 3; j scumpă, cine oare se mai gândeşte să o sacrifice ventru un ca- I
cial retard în dezvoltarea psiho-motorie şi de limbaj, hiperkinetism, frezor 4; frigotehnist 3; frizer 2; 1 lendar ?
tulburări de ataşament, acestea din urmă rezultat al anilor înde ing. construcţii 5; ing. electroni MIRON TIC
lungaţi petrecuţi prin diverse instituţii. că 1; ing mecanic 2; îngrijitor r
Majoritatea copiilor sunt abandonaţi sau fără părinţi. fermă 13; instalator 4; lăcătuş
Necesităţile noastre sunt foarte largi: de la lemne pentru foc construcţii 2; lăcătuş mecanic 13";
(secţia a IV-a fiind singura secţie din spital încălzită cu lemne), îm macaragiu 3; maistru construc Noul permis de conducere
brăcăminte, încălţăminte, rechizite şcolare, jucării şi alte materiale tor 3; manich.-pedich. 1; meca
didactice necesare dotării celor două grădiniţe ce funcţionează în nic auto 22; menajeră 4; mode Actualul permis de conducere sificarea. Prin noul permis vor
secţie, până ca, de altfel, orice ajutor material sau financiar care lator pâine 1; montator marmu auto va fi înlocuit cu o carte fi introduse subcategoriile: Al,
pentru noi ar fi binevenit. ră 2; mozaicar 7; optician 2; pe care fotografia şi semnătura Bl, CI, Dl, Cl+E şi Dl-f-E. O
De asemenea, suntem interesaţi în stabilirea unor legături cu ospătar 6; revizor contabil 2; vor fi scanate. Noul permis va noutate legislativă este şi fap.
alte instituţii pentru copii, societăţi, oameni de cultură, în vederea şef depozit 2; şofer 8; strungar fi valabil pe o perioadă de cinci tul că din acest an candidaţii
organizării unor întâlniri sau a unor mici festivităţi, împreună cu co 2; sudor cu gaze 8; tâmplar 14; ani de Ia data eliberării şi poa care nu reuşesc Ia examen sunt
piii noştri. > ţesător 1; tinichigiu auto 6; vân te fi obţinut de orice persoană declaraţi RESPINŞI şi nu A-
zătoare 15; vopsitor 2; ziarist 1;
— Pentru necesarul de îmbrăcăminte, avem copii cu următoa zidar 32, TOTAL 375. care are cel puţin 16 ani. El a- MÂNAŢI cum au fost până a-
rele talii: mărimea. 26 — 1 copil, mărimea 28 — 3 copii; mărimea re foarte multe elemente de se cum.
30 — 8 copii; mărimea 32 — 5 copii; mărimea 34 — 8 copii; mă curizare, care fac imposibilă fal RADU CRISTEA
rimea 36 — 1 copil; mărimea 38 — 2 copii; mărimea 42 — 3 copii.
— Pentru necesarul de încălţăminte : mărimea 26 — ,1 copil;
mărimea 28 — 6 copii; mărimea 30 — 4 copii; mărimea 32 — 8 co
pii; mărimea 34 — 5 copii: mărimea 35 — 2 copii; mărimea 36 — Va candida dl Constantin Zgîmbău pentru
2 copii; mărimea 37 — 1 copil; mărimea 38 — 2 copii.
funcţia de primar la Hunedoara ?
RODICA BUT A,
medic, secţia IV — Spitalul NPI Păelişa
(urmare din pag. I) la acest caz, firesc, de vreme ce e vorba
de un concitadin. Cert este că pictura sa
resc să comentăm evenimentul. In Urma unor de este una de foarte bună calitate. Constantin Zgînţ
Poşta socială monstraţii paşnice, în aprilie a.c., în faţa palatu bău a participat direct şi la evenimentele din- de
lui „Victoria", a studenţilor de la Arte, el a fost
cembrie 1989, la Hunedoara.
D-na Bota Mariana : Toate dent fără legătură cu munca, acţionat in judecată la Judecătoria Sectorului 1 El se aştepta la arestarea şi condamnarea sa,
'drepturile de urmaş stabilite prin pensia este bineînţeles, mai mi Bucureşti. Principala acuzaţie este „de insultă, lo iar într-o discuţie directă, recentă, cu subsemna-şl”
decizia nr. 138069/24. 07, 1995, că. vire şi alte violenţe", la adresa numitului Ser. tuf, a mărturisit că are intenţia să candideze pen- ■
ău fost determinate corect cu Drepturile de pensie Şi orice giu Mitran. Amenda primită nefiind achitată de tru funcţia de primar al Hunedoarei, urmând ca
respectarea prevederilor legale indemnizaţie de asigurări socia inculpat, în ziua de 5 octombrie a fost arestat. studenţii colegi ai săi să organizeze o publicitate
în vigoare. Dar având în vede le sunt neimpozabile, deci su Reacţiile nu au întârziat să apară, inclusiv în stil modern.
re că ele se calculează din pen cele politice. Intre timp, ION CRISTOIU a plătit amenda
sia cuvenită susţinătorului de. mele pe care le-aţi încasat nu Unii afirmă că adevărata cauză a arestării lui pentru C.Z., far pictorul student a fost eliberat,
■cedat şi c i acesta avea o vechi au. fost impozitate. ar fi sfidarea faţă de guvern a studenţilor, care în final ne putem întreba, dacă Ion Crjştoiu este
me mică, de doar 14 ani, iar Direcţia de muncă şi protecţie îşi cereau diverse drepturi, iar pedeapsa aplicată interesat de cine va fi primar la Hunedoara şi II
decesul «-a datorat unui acci socială a judeţului Hunedoara lui C.Z. ar fi una de intimidare. felicităm pe C.Z. pentru modul original in care a
Consemnând cele de mai sus, suntem sensibili debutai pentru campania electorală!
goslavia este considerată mai
Secretele Revoluţiei din *89 GIMNASTICA DE ÎNVIORARE Uluit decât o ţară prietenă. Pur
tarea autorităţilor române faţă
p (Urmare din pag. I) pentru ei, nu s-a întâmplat ast de prizonierii noştri, care au
fel. Misiunea lor ■ nu se termi (Urmare din pag. I) lac Tituiescu a sprijinit diplo stat un ţimp la Timişoara a fost
care Raportul SRI asupra eve nase. In loc să se depărteze cât maţia iugoslavă în condamnarea mai mult decât prietenoasă, mul
nimentelor din Decembrie 1989 căpitan Baba Novac, al cărui pe pian internaţional a acţiunii tor sârbi acordându-li-se liber
precizează că au fost terorişti, mai mult, cât mal repede de nume îl poartă localitatea No teroriştilor ustaşi, croaţi care, cu tatea deplină*. ‘
să ia sfârşit... România, ei... Dar alte amănun vaci din nordul Olteniei, s-au sprijinul Ungariei hortyste au Pornind de la învăţămintele
Din păcate, pentru noi, dar şi te in numărul viitor. (Va urina) înrolat in armata lui Mihai Vi- organizat atentatul de la Mar istoriei şi ţinând seama de com
teazu, care în toamna anului silia, in ziua de 9 octombrie
1599, a trecut lanţul Munţilor 1934, în urma căruia au căzut plexitatea situaţiei internaţionale
Carpaţi, în vederea eliberării victime regele Alexandru al actuale, oamenii politici din ţa
Transilvaniei şi realizării primei Iugoslaviei şi ministrul de ex ra noastră şt cei ce acţionează în
Mari Uniri politice a tuturor te. terne francez, Louis Bartho. frontul diplomaţiei, trebuie să
Managementul presei locale ritoriilor locuite de rotnâni. Ei Intrarea trupelor maghiare în lor lor,sase înscrie pe linia tra.
se ridice la înălţimea înaintaşi,
au fost devotaţi marelui voievod
român în care vedeau un elibe Iugoslavia, în aprilie 1941, a pro. diţiei naţionale pentru a men
dus o nelinişte în cercurile po
Asociaţia Română a Editurilor de Presă, cu sprijinul Federaţiei rator al poporului sârb. ţine o prietenie stabilită Intre
Internaţional a Editorilor de Ziare (FIEJ) şi al Consiliului Europei, La izbucnirea primului război litice româneşti, atât liberalii cât poporul român şi poporul sârb.
a organizat în zilele de 13—14 octombrie, la Braşov, un seminar in mondial în vara anului 1914, in şi naţionai-ţăfăniştii temându-se Aplicarea rezoluţiilor Consiliului
ca gestul Ungariei să nu antfe.
ternaţional cu tema: „Managementul în presa locală". urma atentatului de la Saraje- neze unul similar asupra ţării de Securitate şi ale altor organis
Evenimentul, desfăşurat-în complexul Aro Palace, are o mare vo, opinia publică românească me internaţionale in problema
noastre. Marele istoric liberal
semnificaţie pentru presa locală din ţara noastră. Au fost prezenţi şi autorităţile de stat şi-au ma. Gheorghe Brătianu s-a pronunţat Iugoslaviei nu trebuie să con.
directori şi redactori-şefi de la o serie de importante publicaţii re nifestat solidaritatea cu poporul împotriva oricărei acţiuni mili travină intereselor naţionale ale
gionale şi locale din România, printre care şi ziarul „Călăuza”. Se sârb supus agresiunii trupelor tare a României in Serbia în României, să distrugă o priete
minarul s-a desfăşurat pe mai multe sesiuni, susţinute de dl JEAN austro-ungare şi germane. trucât „nu trebuie să intrăm în
BERTAGNOLIO (de la ziarul francez „L'est Republicam), d-na INGE duşmănie cu singurul stat vecin nie tradiţională şi să nesocoteas
VAN GAAL (de la International Newşpaper Marketing Associa. După cucerirea puterii poli cu care avem relaţii bune..." că interesele economice . româ
tion). Din partea FIEJ a participat d-na ARALYNN MC MANE. tice în Rusia de către bolşevici, neşti, iar circulaţia şi activitatea
Simpozionul nm a fost doar o instruire ci şi un schimb de ex guvernul sârb a informat guver Un document din anul 1942, ca. pe Dunăre trebuie să-şi revină
perienţă, atât pe plan naţional cât şi pe plan internaţional. nul român asupra planurilor a- re se referea la sprijinul acor la normal. Este necesar să fie
gresive sovietice împotriva Ro dat de poporul român rezisten luate în consideraţie şi dolean
MARIANA PANDARU mâniei şi confiscării tezaurului ţei antihitleriste şi antihortyste ţele legitime ale sârbilor, iar a-
român depozitat la Moscova. Mi sârbe, semnat de popor, ma pele Dunării să curgă îri linişte
nistrul de externe român N*co. iorul Gh. Ristici, consemna: „Iu şi netulburate. ^
