Page 3 - Calauza_1995_292

„Nu trădez meu democrat, dar îi recunosc slăbiciunile...'

MARIANA PANDARU: Domnule Vic­ V .l.: N-am refuzat şi am fost ales de’
tor Isac, sunteţi un om care a suferit Dialog cu dl profesor VICTOR ISAC, filosof, om politic congres. Sunt membru al comitetului de
mult în viaţa aceasta, din pricina poli­ conducere ai partidului. E altceva că în
ticii. In momentul de faţă, sunteţi mul­ această calitate n.am luat parte şi n.am
ţumit de viaţa pe care o aveţi 7 Sunteţi tar al partidului, sarcină îndeplinită până V.L: Este absolut necesară o elită po. fost angajat la acţiuni de suprafaţă, lo­
mulţumit de actuala situaţie a rornâni- în septembrie 1944, căci între timp, de­ litică. In plus avem nevoie de o educare cuind ta Hunedoara şi consacrând mult
„lor? venisem profesor. cetăţenească, care ne lipseşte. Bibliogra. timp studiului. Am organizat totuşi Edi­
Dl VICTOR ISAC: In ceea ce priveşte tre­ M.P.: Privitor la tinerii care se an. fia politică ce-o avem este cu totul in­ tura Partidului „Gândirea Românească*!
cutul, intr-adevăr este predominat de su. gajeazâ la ora actuală in politică, ce pă. suficientă, Ceea ce se face acum în fa­ am iniţiat şi am condus Cenaclul inter*
ferinţă. Şi din cauza politicii dar şi din rere vă fac ei î Ţinând cont de ^expe­ cultăţi, la cursuri de politologie, sunt disciplinar, reuşind a realiza valoroase
cauza împrejurărilor istorice, care an rienţa dvs ? cu totul necorespunzătoare, fiind pre­ opere ideologice şi istorice, menite pros-
fost dramatice pentru întreg poporul V.I.: Sunt foarte dezamăgit de acest date de profesori de formaţiune marxis­ perării Partidului.
nostru. Afinităţi pentru viaţa politică ani tineret. Cred că hu greşesc caracterizân- tă, ce Încearcă, dar nu sunt democraţi M,P.: Care este părerea Dvs despre
avut din perioada adolescenţei. Fiind e- du-1 ca ■, lipsit de elanul corespunzător autentici. In aceste condiţii, trecerea la ideologia de partid 7
ley de liceu, luam parte la discuţii po­ vârstei, denotând o stare de apatie. A- o mentalitate nouă este destul de ane.
litice şi eram categoric orientat spre prin­ pare prea puţin interesat âe viaţa poli­ voioasă şi de durată. V.L: In primul rând că este de cea
cipiile democratice, fără a fi aliniat vre. tică, ceea ce înseamnă indiferenţă faţă M .P.: Cum credeţi că va evolua situa, mai mare importanţă. In al doiţea rând,
Unui partid. Din nenorocire, fără să fi de problemele sociale şi de cele de or­ ţia politică din ţara noastră 7 am trecut la acţiune, realizând in 1944—
intrat în acţiuni deosebite prin care să din politic ale Patriei. Din câte cunosc, V.I.: Deocamdată ne aflăm iatr-o fază 1945, două broşuri: „Principiile funda­
fi încălcat legi ie, dispoziţiile oficiale, am nici un partid nu se poate mândri cu o destul de dificilă. Cum vom evolua e mentale ale P.N.Ţ." şi „Problema mun­
avut foarte mult de suferit. In iulie organizaţie puternică de tineret, după greu de prevăzut, dar este uşor Să gân­ citorească". N-au apărut şi a fost bine
IMS, am intrat in primul lot politic, con. cum nici tineretul singur n_a dat do. dim ea să ştim cum trebuie să evoluăm. că nu-au apărut pentru eâ mi-ar fi făcut
siderat contrarevoluţionar. Eliberat In mult rău in anchetă. Ultima am refacnt-o
1848, am trăit zece ani de tortură, urmă­ şi a apărut sub titlul „Problema munci­
rit, eliminat din condiţiile normale de’ torească în viziune naţională". Este •
viaţă socială. In 1958 am fost arestat. ORA MĂRTURISIRII dovadă foarte clară că nu mă limitez la
IVi.P.: E clar că aţi fost printre primele interesele partidului, cl ale tuturora ce
victime ale represiunilor comuniste. S-a recunosc că muncitorimea constituie •
redus doar la atâta, calvarul detenţiei ? problemă,
vadă că ar constitui o forţă politică dts. Cred că suntem conştienţi că Viitorul lu­ itp .s In ultimul timp au plecat mulţi
V .L : Din păcate nu. In 1958 âm fost tinetă. După ultimele informaţii privind mii şi al nostru, nu poate fi decât demo­ membri de la P.N.Ţ.CJ3. Credeţi că exis­
arestat din nou, absolut gratuit, in pe­ • tabără de tineret in Bucegi, se poate cratic, căci altfel ne desprindem de cursul tă undeva vreo greşeală ?
rioada de tensiune politică a Revoluţiei vorbi de iniţierea unor acţiuni, cu «a- istoric. V .l.: Nu cunosc să fi plecat mulţi,
din Ungaria şi a campaniei de colectivi- racter legionar, de care s-a şi sesizat ofi­ M.P.: Din cele trăite până acum, lu­ căci mulţi vin. Dar chiar dacă puţini au
zarc. Am fost condamnat la muncă sil­ cialitatea. mea nu este prea mulţumită de demo­ plecat, e o dovadă a unor defecţiuni tn
nică pe viaţă, fără nici un motiv con. craţie. întrevedeţi perspective de reme­ organizarea Partidului, ca în căzui orga­
creţ de acuză, fapt care explică şi se ve. M.P.: Este vreun rău in acest lucru, diere 7 nizaţiei judeţului nostru. In mod deose.
rifică prin achitarea mea chiar în peri­ de a prelua doctrina legionară in forma V.I.: Democraţia are defecte, daf fiind bit reţin lipsa de participare a tineretului,
oada regimului comunist. Deci, aceleaşi ei originală, propusă de Codreanu ? că, climatul de libertate al democraţiei M-P-: De ce n.aţj candidat pentru Par­
instituţii juridice care mi-au dat muncă V.I. : Da, Fără discuţie. De la Codreanu îi permite omului să greşească foarte lament 7
silnică pe viaţă, m-au şi achitat. A fost se pot lua aspiraţii frumoase, insă mult. De aceea, îh democraţie este ne­ V.I.: La primele alegeri am candidat
o perioadă penibilă, cu condamnări cu principiile lui politice fundamentale şi voie de multă demnitate, de foarte te­ cap de listă la Senat. N-am reuşit. La
totul nejustificate. Actualmente, mulţu­ de orientare sunt astăzi cu totul inadec­ meinică conştiinţă, de care, deocamdată ultimele a fost lista Convenţiei şi nu s-a
mesc lui Dumnezeu, duc o viaţă liniştită, vate. Luăm practic : presa favorabilă şi din păcate, nu prea dăm dovadă. Drept ţinut cont de competenţă şi cu impostori
de pensionar, şi bineînţeles* mai ales de „Gazeta de Vest", „Puncte cardinale", „Miş­ consecinţă, asistăm la manifestări detes­ n-am înţeles să mă lupt. De formă am
activitate intensă, încercând să evoc via­ carea" — uneori reproduce şi parcă se tabile. depus o cerere cu condiţii ce evident
ţa politică trecută. îndeosebi sunt orien­ situează din nou ca şi cum ar fi acum M.P.: Nu vi se pare că situaţia se da­ n-au convenit: social, vizite săptămânale
tat şi chiar obsedat de chemarea pe care 60—70 de ani. Întâlnim un antisemitism torează şi unei lipse de conducători ? pe teren, in judeţ şi retragerea după un
o simt de a atenţiona asupra unor posi. deghizat, dar totuşi destul de pronunţat, V.I.: Cred că aveţi dreptate. Ridicaţi timp, asigurând lansarea unui tânăr.
bile greşeli mari, din partea noii gene. o obsesie obstrucţionistă faţă de' orice o problemă dintre cele mai complexe şi Vedeţi, am pus nişte condiţii ce n-au
raţii. ineercare de înţelegere, de cooperare in. mai delicate, fiindcă în ea este implicat convenit celorlalţi iluştri candidaţi, deve­
MU?.: Ce v-a determinat să vă îndrept, terstataiă, federativă pe plan european. omul, fiinţă ce dă totdeauna de gândit. niţi-parlamentari. r
taţi spre Partidul Naţional Ţărănesc ? E un naţionalism de formă (primitivă, După părerea mea, poporul nostru nu M.P.: V.aţi făcut vreodată vreun exa­
V .l.: In egală măsură propria orien. exclusivistă, care ne prejudiciază enorm, este lipsit de personalităţi ci numai de men de conştiinţă ?
tare democrată, cât şi împrejurările is­ fiindcă contravine vremurilor. Fiecărei conducători. In presă apar uneori arti­ V.L: Da, chiar de mai multe ori. Am
torice. In 1940 a intervenit crunta lovi­ naţiuni i se cere, fiecărei etnii i se asi. cole ale unor oameni foarte competenţi ajuns la concluzia că am fost un fanatic
tură a cedării Ardealului de Nord. Eram gură drepturi corespunzătoare unor din rândul scriitorilor, al cadrelor uni. adept al democraţiei şi nu totdeauna am
în Bucureşti şi am luat parte la prima principii de drept internaţional. Deci, versitare, ca şi al diverşilor oameni de avttt dreptate. Am crezut în dreptul oa­
mare manifestare de protest, iniţiată de dacă revenim la vechiul stil de naţiona. cultură, la care se observă o viziune cla. menilor ia o libertate desăvârşită, ceea
lulin Maniu. Alăturându-mâ studenţilor lism şovin, excesiv românesc, se intră ră, precum şi Capacitatea de a propune ce este neadecvat popoarelor latine, pre­
refugiaţi, am vorbit, in cadrul unei ser. intr-o discordanţă cu principiile politice soluţii. Dar aceştia, din păcate, nu sunt dispuse anarhiei. Nu trădez crezul meu
bări Ia căminul lor, prezent fiind şi Iu. dominante astăzi, ceea ce ne prejudi­ încadraţi în partide politice, in primul democrat; dar îi Tecunosc slăbiciunile.
liu Maniu. La_ 2—3 zile* am fost invitat ciază mult. Personal, nu sunt mulţumit rând din cauza comodităţii lor şi numai Democraţia pretinde conştiinţe inalto şi
de lUliu Maniu să-l vizitez. Aceasta, deloc de lipsa de originalitate a tinere­ in secundar pentru că partidele sunt lip­ un- nivel ridicat al întregului corp elec­
prin Gbiţă Popp. De la sine înţeles am tului care, ar trebui să recunoască şi să site de un prestigiu şi de organizare o- toral. Nouă ne lipsesc deocamdată aces­
acceptat, neam întreţinut chiar mult, intre HÎ viaţa politică activ, corespunză­ norabilă, care să atragă capacităţile. Ră­ te virtuţi, dar lupta pentru dobândirea
fiind preocupat de cooptarea tinerilor. Eu tor epocii în care trăim. mâne locul disponibil nulităţilor. lor trebuie continuată.
am fost încântat, iar iuliu Mania a fost M.P.: D-Ie Victor Isac, credeţi că M.P.: Vreţi să vă referiţi puţin şi la
mulţumit. Drept rezultat, mi-a încredin­ este nevoie de existenţa unei elite po. P.N.Ţ.CD. ? De ce aţi refuzat să faceţi Dialog realizat de
ţat responsabilitatea tineretului universi­ litkse şl in ţara noastră 7 parte din conducerea lui t MARIANA PANOARG

(Urmare din nr. 289, 299, 291) nu cred să mai existe. De exem­
plu a fost publicată Ordonanţa
Reporter: DUIof a 8 ALEXANDRU BÂISR&OEAN, ilwlst ;i patron privind transformarea Regiilor
— Cum vedeţi problema mi­ autonome de interes local ia so­
norităţilor ? Credeţi că va de. cietăţi comerciale, sau a anumi­
Veni critică 7 Se va accentua 7 trimis fn Ungaria. Asta nu mai buie să se implice, să garanteze lege cu privatizarea comerţului. tor activităţi care nu le erau
Vom ajunge, aşa cum se spune, are nimic cu România, este duş­ intr-ţin fel, corectitudinea agen­ Aici trebuie să se hotărască da­ specifice. In toată ţara aceste
la confruntări 7 manul nr. 1 al României. tului economic, adică să se ră­ că comerţul rămâne de stat sau regii s-au transformat tn socie­
Di Alexandru Bălgrădean: — Ce a avut el cu Revoluţia fuiască statal cu «1, dacă este nu. Acum totul este de stat. A- tăţi comerciale, numai in jude­
— Eu suttt un român şi ro­ română ? incorect. La înfiinţare, statul ceastă „locaţie de gestiune" es­ ţul Hunedoara — nu î Munici­
mânul este in general un om —. Personal, cred că a avut să-i ceară o garanţie materială, te cea mai proastă invenţie pe piul Deva a rămas singurul o.
tolerant. Poporul nostru osie u- sarcini bine definite ia conjunc­ să-i ceară ceva, nu să-l lase pe care a făcuf-o cineva, ă dus la raş din ţară unde întreţinerea
zonelor verzi, reparatul şi mă*
aul dintre cele mai tolerante po­ tura de atunci, dar este un ex­ omul cinstit la cheremul fiecă­ distrugerea spaţiiţor comerciale, taratul străzilor, transportat in
poare din Europa. Aici au con­ tremist. Marea greşeală a actua. rui bandit. Ia închiderea lor. Cât despre
vieţuit împreună, sute de ani, laiul guvern, este că, e un gu­ privatizarea în comerţ, aici se comun nu sunt subordonate pri­
mai multe naţionalităţi. Dar vern slab. El tolerează extremis­ • • • • • • • • • « • • • • • • ridică o problemă foarte inte­ măriei ci unei regii judeţene ca
problema minorităţilor in mo­ mul şi pentru asta va plăti tn- resantă : în uneie oraşe acestea şl administraţia spaţiilor co­
mentul de faţă, mă îngrijorează, tr-o bună zi, omul de rând. Es­ sunt administrate de Regii au­ merciale. deşi leg©® este foarte
■u n-am dat crezare şi am spus te momentul să se pună picta* tonome care prin lege nu se clară, in judeţul nostru ea nu
rul în prag- Altfel, orice slăbi­
că problema asta e trasă de păr, ciune a guvernului este exploa­ B U N Ă privatizează. s-a aplicat.
îngroşată artificial, dar dacă * Păi tocmai asta e ! Proba­ — Poate că este o politică a
O-a ajuns aici este din cauza n- tată în mod neruşinat. Şi asta bil, statul vrea să scoată cât conducerii de la primărie, unde
nor forţe extremiste atât de la e ca degetul acela Pc caro îl mai mulţi bani din chirii. ponderea o deţine Convenţia De­
Măguri cât şi de ta români. Văd tot dai.. I U A ! — Dar banii aceştia — cum mocratică.
cu părere de rău că maghiarii — Aş vrea să revenim asupra spuneam mai înainte — nu ajung — Nu ştiu. Sincer sâ fiu, sunt
întind totuşi coarda peste mă- problemelor care se ivesc între în bugetul statului, ci al regii­ un om care manifestă simpatie
sară. Adică, ei nu mai cer lu­ agenţii economici. Sunt legife­ * : » * '» V * • » * V • * « • * lor care-i folosesc pentru sala­ pentru Opoziţie, dar aceasta m-a
cruri normale pentrn o minori, rate acestea, în vreun fel, in rii, pentru alte necesităţi. Ţara dezamăgit. Primăria ia Deva es­
tate. Ei cer altceva. Părerea mea România 7 nu câştigă nimic din asta. Da. te foarte slabă şi ea nu a lup­
este că se face o greşeală foarte — Nu, din păcate. Nu sunt cla­ înşelătorie ca în România nu că ar intra in bugetul primă­ tat să preia spaţiile comerciale
în administrare. Dacă primăria
mare. Noi vorbim foarte mult rificate, legiferata, relaţiile din­ cred că mai există undeva. Au riei, atunci aş mai înţelege şi
dar nu acţionăm. Noi scriem prin tre agenţii economici, relaţiile de fost înşelate bănci, agenţi eco. eu, că se mai repară un drum, Deva n-ar fi acceptat compro­
gazete fel de fel de lucruri de­ corectitudine, pentru respectarea nomici. înşelătoria este privită se mai face ceva pentru oraş, misul acesta incorect, ar fi me­
spre unguri, dar dacă cineva în­ unul contract. Nu mai vorbesc la noi ca o infracţiune oarecare, dar banii intră în bugetul re­ ritat toată lauda...
calcă legea de ce nu se iau mă. de „tunurile" care se trag la noi, ca fi cum ai băga mâna în bu­ giei, iar regia ii foloseşte în — Am înţeles că, s.a votat a-
suri împotriva lui ? Nu este prea cu acte false. Aici nu trebuie să zunarul cuiva, la colţ de stradă. Interes propriu.
târziu să se la măsuri. Cine în- existe numai pedeapsa cu inehi- Nu-i privită ca un fapt cu ur­ » Aveţi necazuri cu RAGCL- Interviu realizat de
calcă legea şl Constituţia Româ­ aoarea. Asta nu rezolvă nimic, mări foarte grave. E clar, că tre. ul 7 VALERIU RAUREANV
niei, să fie pedepsit. Iar pe a- deci eu, ca înşelat nu am de bota să se facă ceva în acest — Există o lipsă de respect
cest Tâkes, eu de mult l-aş fi undo recupera banii. Statul tre­ domeniu. Ar mai fi vorba do « faţă de lega. cura în alte ţări (Continuare in pag» u ‘M g