Page 2 - Calauza_1996_304
P. 2

___ _________.___ _________   ,    __________ __________ jm m m
           Deva  n-a  fost inundata                                 SUNTEŢI DE ACORD CU         ~ -
                                                                    ACEASTA PROPUNERE ?
         datorită  acestor  oameni!                                  STIMATA  REDACŢIE                              An  N qu

       Inundaţiile  intervenite  recent   prin  sistemul  de  canalizare,  In   Eu  vreau  s i  vă  fac  o  propu.
     In  peste  15  judeţe  ale  ţării,  în   condiţiile  in  care  Mureşul  dato­  aere.  Văd  că  se  află  multe  per­  AN NOU Brad cu verde trunchi,
     miez  de  iarnă,  au  produs  adânci   rită  nivelului  propriu  crescut,   soane,  şi  tineri  şi  bătrâni,  ca­  Oşti colind de dor ţi de visare,
     suferinţe,  nenumărate   pierderi   nu  mai  prelua  nici  un  centime­  re  sunt  stoguri  şi  işi  doresc   Rugă Ungă care cădem în genunchi.
     materiale,  multor  familii,  socie­  tru  cub  de  apă  reziduală.  partener!  (partenere)  d«  viaţă.  Dimineaţă cu semne, pururi clare,
     tăţi private şi de stat          Era  posibilă  deci,  inundarea   N-ar  fi  mal  bine  să  deschi.
       Cunoscând  că  în  anul  1970  şi   cu  apele  Mureşului  a  sistemu­  deţi  Dvs  Un  club  pentru  întâl­  AN NOU Doină a caldelor rostiri,
     1975  municipiul  Deva  a  avut  de   lui  de  canalizare  în  zona  de  de­  niri  cum  este  şt  la  Bucureşti?   Loc străbun ţi dulce grai,
     suferit  de  pe  urma  inundaţiilor   versare a  reziduurilor lichide me.   Atunci  ai  ocazia  s i  cunoşti  nud   Aici, au fost şi fi-vor martiri,
                                                                                                            EMINESCU  cel cu gură de rai.
     ne-am  deplasat  la   R.A.G.C.L.   najere.  Atunci  am  procedat  la   bine  şl  poţi  alege.
     Deva,  una  din  instituţiile  abili­  închiderea  completă  a  celor. trei   Fixaţi  o  zi  pe  săptămână.-
     tate  a  lua  măsuri  pentru  preîn­  stăvilare.  Din  păcate  însă  unul   (mi  cer  scuze  daci  greşesc.  AN NOU suntem cu tine fi te iubim,
                                                                                                           AN NOU cu nemuritor pământ,
     tâmpinarea  unei  eventuale  de­  din  acestea  s-a  rupt.  A  fost  ne­                              Ziua Ta o trăim şi o mărim,
      versări  periculoase  a apelor Mu­  voie  deci  de  mii  de  saci  de  ni­  POLIXENIA
     reşului.                       sip,  care  au  fost  manipulaţi  la                                   Prin cel mai tânăr şi viu Cuvânt.  MIRON TIC
       11  avem  în  acest  sens  ca  inter­  spărtură  de  colectivul  special  de   NU.  Aşteptăm  părerile  buni­
     locutor  pe  domnul  DORIN  IOAN   intervenţie,  condus  cu  compe­  lor  noştri  cititori.
     PISOIU,  director  comercial  din   tenţă  de  şeful  Secţiei  Apă-Canal,
     cadrul  RAGCL,  care  ne-a  spus :  AUREL  FLORIAN.  Sistemul  por.
       „Mai  bine  de  o  săptămână  e-   tant  de  pompe  creat  ad-hoc  a
      chipe  special  constituite  din  in.   funcţionat  non-stop  pe 'întreaga   Ce aţi dori  să  se  facă  în  satul  Dvs?  ]
      stituţia  noastră  au  fost  prezente   perioadă,   întreţinerea  acestora
     fără întrerupere, zi şi noapte de-a   fiind  asigurată  în  regim  de  „foc
     lungul  digului  de  aproximativ   continuu”  de  electricienii:  Bâr­  1.  O  problemă  care  doare   re  alb-negru  şi  color,  dar  ca­  LUI  PA VEL,   la  fel  se  zice
     10  km  (Flotaţie),  care  apără  o-   fa»  Ioan,  Chmae  Magdiri.  Ti-   atât  satul  Hăşdău  cât  şi  satul   litatea  recepţionării  lasă   de   căci  este  CLOŞCA  CU  PUI
     aaşul  Deva  In  caz  de  inundaţii  beriu  Setomon,  Radu  Orâmhă-   nostru  vecin,  Dăbâca:  ASFAL­  dorit-  Eu  personal  şi  alţii  am   di»  aur,  dar  câte  bogăţii  mai
       Dat  fiind  că  apele  Mureşului   reaau,  Petru  Ctafeoteru, Octavian   TUL.  Ar  fi  vorba  de  3  km   solicitat  Direcţiei  teritoriale  de   pot  fi  acolo.
     crescuseră  şi   în  zona  noastră   Ardelean,  Stelban  Pa pe seu,  şo­  (1  lan  la  Dăb&ca  şi  2  km  la   Radio  şi Televiziune Timişoara.   Pentru  acestea e  nevoie  doar
     peste  cota  de  inundaţie,  trebuia   ferii :  Id bi  .Văduva,  Ioan  Co­  Hăşdău).  Dacă  aţi veni pe timp   Se  zicea  că  nu  suntem  colec­  de  o echipă  cu  detectoare  pen­
     să  asigurăm  mai  întâi  fără  în­  vaci  şi  alţii.  De  asemenea  nu   călduros  să  vedeţi  norul  de   tivizaţi  şţ  deci  nu  avem  drep­  tru  aur,  viitorul  PRIMAR  şi
     trerupere,  alimentarea  cu  apă   pot  trece  cu  vederea  concursul   praf  în  urma  maşinilor,  dar   tul  la  releu.  Altă  dată   ve­  şeful  de  ţxist  pentru  paza  gru­
     potabilă  a  oraşului  din  bazine­  şi  ajutorul  dat  de  Electrocentra-   să  mai  ai  şi  casă  lângă  drum.   neau,  măsurau,  verificau,  pro­  pului  respectiv.  Dacă  se  de­
     le  de  la  Sâratămăria  Orlea  şi   la  Mintia  şi  S.C.  „Rempes”  S.A.  Vor zice cei  în  drept să se reme­  miteau  şi  nu  mai  veneau.  tectează  înaintea  alegerilor  a-
     Batiz.  Apoi  la  fel  dc  importan­ . Deva.                    dieze  acest  inconvenient  pen­  E scump,  dar vă dau  eu  for­  tunci  grupul  trebuie  însoţit  de
     tă  era  şi  problema  evacuării  a-   A consemnat             tru  noi,  dar  e  scump.  Da,  cre­  mula  cum  să  avem  releu  in   actualul  primar.  La  Hăşdău,
     pei  uzate  (menajere  şi  pluviale)  STELIAN DENA              dem  —  dar  şi  viaţa  noastră   Hăşdău  fără  ca  Guvernul  sâ   grupul  respectiv  e  să-l  aibă
                                                                    şi  a  copiilor  noştri  e  scumpă.   aloce  bani  şi  atunci  să  vedeţi  ghid  pe  Lupulescu  Avram  ca.
                                                                                                                              re  mi-a  istorisit  toate  acestea
                                                                     Şi  dacă  ne  gândim  cât  aur  a                        şi  de  încă  4  consăteni.  La  Dă­
        Un  egiptean  a  avut  69  de  neveste                       trecut  şi  trece  pe  acest  drum,                      bâca  cel  mai  bun  ghid  o  să
                                                                     oare  câte  miliarde  să  zicem  a
                                                                     făcut  statul  nostru?       n  CAlAUZĂ"  SATELOR        fie  dnul  Alic  Aurel,  primarul
          <  Urmare  din  pag.  i>  ginâ  a  frumuseţii  din  Republica   Dacă  ar  fi  să  treacă  numai                     comunei  Topiiţa.
                                    G(-Orgia.  Toate  căsătoriile  şi  di­  armata,  autobuzul  cu  munci,                      Dacă  se  va  reuşi acest  lucru,
      matetot,  satir ar  şl,  In  p e te »    vorţurile   m-au  costat   peste   torii  şi  tot  ne-ar  fi  greu  cu   cum  $e  mulţumesc  abonaţii  şi   doar  trebuie  valorificat  (vân­
     autor  de  raluri   secundai e  iu   300000  de  dolari”.       atâta  praf,  dar  când  trec  pe~   statul  are  de  câştigat.  dut)  aurul  şi  nieidecum  să  Ml
      filme  de  plM klttlf-  P riu»  că­  înainte  de  contactarea   noii   ridoacele  cu  lemne  să  ne  Ve­  Nu  e  nevoie  acum,  în  preaj­  creadă  cineva  că-i  zice  tezaur
      sătorie  a  «aalicM a  la  17  ani,   căsătorii,  Achta  Khaled.  a  fă­  deţi.  S-ar  putea  face  asfalta­  ma  alegerilor  ca  cineva   să   ca  la  acela  din  Rusia  sau  de
      in  Liban  dar  soţia  şi  fiul  său   cut  şi  un  hfifmţ:  cel  mai  scurt   rea  in  aceşti  circa  3  km.  Doar   promită  că  face  aia  sau  dre­  la  noi  din  România  care  l-au
      au  murit  in  idzbaL  J ă   fiecare   mariaj  a  durat..  4*  de  mc,  de­  pe  drum  îngust  am  fi  mul­  ge  pe  aia,  e  mult  mai  simplu.   făcut  mâi  mic  la  Revoluţie.
      port  in care a acostat  nava mea,   oarece,  „soţia  era  foarte  nervoa­  ţumiţi.        O  divulg:                     E  aurul  nostru,   îl  cedăm
      eu  n e »   căsătorit,  dar  nu  am   să”,  şi  cel  mai  lung  —  trei  ani.   Gfindiţi-vâ  şi  Dvs  ce  cheltu­  Fe  aceste  plaiuri  au  trăit   pentru  releu.  Atunci  când  se
      avut  niciodată  mai  mult  de  pa­  Despre  urmaşi,  „după  pensH  a-   ială  cu  maşinile   care  aduc   cândva  bandiţi  sau  hoţi  (să  nu   va  începe  lucrarea  la  releu,
      tru  soţii  în  acelaşi  timp,  pen­  limentare  ar  fi  vreo  35,   dar   zgura  din  Hunedoara  până  la   fie  prinşi)  trecând  ani  şi-au   noi  sătenii  suntem  de  acord  să
      tru  că  sunt  un  bun  musulman”,   Atah  e  mare,  el  le  ştie  pe  toate   Hăşdău,  oare  din  zgură  de  ce   săpat  in  stânci  adăpost,  ur-   asigurăm  mâncare  şi  de  băut
      a  declarat  Achta  Khaled.  „Am   şi  mă  iartă  dacă  greşesc  la  nu­  nu  fac  numai  bolţari  şi  să  nu   cându.se  pe   lemn  până  în   muncitorilor  care  vor  lucra  la
      fast  căsătorit  chiar  cu  fosta  re.  mărătoare".  Asta  da  bărbat!  vie  cu  ea  până  aici  să  strice   dreptul  locuinţei-  La  plecarea   această  construcţie.  De  pe  a*
                                                                    cauciucurile  la  maşini  şi  Go.   lor  de  pe  aici  au  acoperit  in­  cum,  pădurarii  noştri  vor  fi
         La  Hunedoara  mocneşte                                    pitele  la  animale.         trările  şi  au  tăiat  lemnul  pe   tot  în  preajma  acestor  stânci
                                                                                                                         aşa
                                                                                                                              şi  n-or  să  dea  voie  numai  ce.
                                                                                                 care  urcau  şi  coborau
                                                                      2.  Eu  personal,  in  numele
                                                                    locuitorilor  din  Hăşdău  şi  Dă­  încât  acum  nu  se  observă  ni­  lor  care  aduc  aprobare  dă  la
                                                                    bâca  vreau  construirea  unui
               o  nouă  revoluţie!?                                 releu  la  Hăşdău  pentru  recep-   mic.  La  Dăbâca  este  „PIATRA   dl  Tliescu.
                                                                                                                                Vă  mulţumesc!
                                                                                                 MACINII"  unde  se  zice  că  ar
     F   (Urinar*  dm  pag  lj      tificatele,  in  semn  de  protest,   ţkmarea  (vizionarea)   progra­  fi  rămas  de la ei  Balaur  cu  pui   BOBORA ARON MONO,
                                                                                                 din  aur  masiv.
                                                                                                                 La  Hăşdău,
                                    până  la  soluţionarea  divergen­  melor  TV  in  condiţii  optime.                       corn.  Topiiţa,  săi  Hăşdău,  191
     fost  lovitură  de  stat,  că  n-am   ţelor.                     Cumpără  oamenii  televizoa­  BORDUL MARE sau  BORDUL
     fost  manipulaţi-.  Istoria  se  scrie   Am  asistat  ca emoţie  şi  chiar
     după".  „Legea  42  va  face  ordi­  tristeţe  (amărăciune),  la  aoest
                                             M ie  aceşti  om eni,  Ne  sfiim   In  vizorul  Internationale!  a  eincea
     ne",  a  adăugat  dumnealui-   simpozion.  Impresia  mea  a  fost
       Dorotheea  Tuza  a  citit  un  tul­  că  aici.
     burător  text,  în  numele  asocia­  fierbe  şi  dă  in  clocot  un  senti­
     ţiei,  prin  oare  se  protestează,   ment  de  dezamăgire   faţă  de   (Urmare din                                      LE.  Cum  uşor  se  poate  obser­
     solidar  cu  organizaţia  din  ca­  prezentul  ambiguu  al  ţării.                                           —  INTER    va,   INTERNAŢIONALA  .  A
     pitală,  împotriva  recentelor  de­  Astfel  că,  mândria,  de  pildă,   pretat,  cum  nu  me   M Ţ IQ H âM   A  V-A.  Din  corn.  V-A  nu  este  interesată  de  res­
     claraţii  ale  lui  V.  Gabrielescu,   a  lui  Constantin  Dlrzu,  de  a  fi   gina  că  există  indivizi   ei  fac  pacte  ofiţeri  de   taurarea  comunismului  în  tos.
     cum  că  „unii  au  fost  beţi  alţii   fost  cel  care,  primul.  în  faţa   considere  demersurile   noastre  Înalt  din  elita  fostelor  ser-   tul  lagăr  comunist.  Aşadar  IN­
                                                                  drept  fantezii  instigatoare.  Bu­
                                    mulţimii  din  combinat,  a  do.
     demenţi"...  „Noi  nu  am  urmă­  borât  portretul  dictatorului  de                                  europene,  hi  hun-   TERNAŢIONALA  A  V-a  vizea­
     rit,  atunci,  nici  un  profit,  am   pe  frontispiciul  clădirii  blocu­  năoară,  săptămâna  trecută,  tră­  s U   ■   fost  colonel   ză  numai  PUTEREA  cu  latura
                                                                  geam  un  semnal  de  alarmă  că
     vrut  doar  o  ţară  liberă,  în  care   lui  tehnic,  mărturisită  mie  în                            de  securitate  po.   ei  financiară,  în  prima  instanţă.
                                                                  in  imediata  vecinătate  a  Ro­
     munca  să  fie  apreciată  ca  va­  mod  expres,  mi-a  rămas   în   mâniei,  ia  Sofia,  a  luat  fiinţă   al  căci»  nome  conspira-   Din  acest  motiv,  pentru  a-şi
     loare  şi  libertatea  să  fie  auten.                                                               ALEXANDR  STUD-     atinge  scopul,  OFERĂ  SERVI­
                                                                                     (organiza,
     tică  pentru  toţi,  nu  sălbatică",   minte  pentru  mai  târziu.  noul  KOMINTERN   sub  acelaşi   ZINSKL  Obiectivele   INTER.   CII  DE INSTRUCŢIE TERORIS­
                                     Nu  pot  să  nu  remarc  şi  pre­
                                                                  ţie  care  „adună”
     a  spus  prof.  Sorin  Dănăilă,  ca­  zenţa,  între  revoluţionari,  a  u.   stindard  destule  partide  comu­  NAŢIONALEI  A  V-A,  sunt  pe   TĂ,  controlează  o  mare  parte
     re,  cu  lacrimi  în  ochi,  a  rupt   nui  segment  tânăr,  admirabil  şi   niste).  Acum  aflăm  şi  alto amă­  deoparte,  recâştigarea   contro­  a  traficului  mondial  ilegal  de
     certificatul  („carton  inutil")  in   demn  de  respect,  cei  care  au   nunte  care.  Intr-un  anumit  fd,   lului  politic  In  spaţiul  est-euro.   arme  şi  droguri,  dispunând  de
     faţa  camerei  de  luat  vederi  conştientizat  adevărata   soartă   ne  pun  pe  gânduri.  „Aface ra   pean  şi  ex-conmnist,  iar  pe  de   profesionişti  redutabili  în  ma­
     Gestul  a  stârnit  aplauze.   To­  a  evenimentelor.  „Cu  certificate   din  Bulgaria”  este,  dacă  se  vrea   altă  parte  obţinerea  controlu­  terie  de  terorism,  comandă  şi
     tuşi,  ceilalţi  prezenţi,   nu  au   sau  nu,  în'  faţa  iui  Dumnezeu   faţa  oficială,  braţul  de  taină  al   lui  asupra   ACTIVITĂŢILOR   organizează   lovituri  de  Stat,
     subscris  acestei  emoţii  sincere,   vom  răspunde  cu  toţi,  după  me­  uneia  dintre  cele  mai  oculte,  INTERNATIONA.  (Urmare  in  numărul  viitor),
     dar  au  decis  să-şi  depună  cer.  rit",  s-a  afirmat  la  simpozion.
                                                                  ■w w vw vw vw w vw w w vw w w vw w w înrw w w w w w w w v w  wwwvwwvvwwwvvww yvw*
              Mamă  la  rinei  ani!                                      Reconcilierea româno-maghiară
     [    (Urmare din pag.  1)     viol.  La  8  ani  şi  două  luni,  Sal-
                                   ma  a  rămas  însărcinată.  Reac­  (Urmare  din  pag.  1)    laţii?  Răspunsul  este  negativ,   tere.  Primul   răspuns  a  dlui
     ANI  ŞI  OPT  LUNI  când  a  dat   ţia  familiei  a  fost  extrem  de                      din  nefericire.  Iniţiativa  Româ­  Horn  a  fost  că-şi  trimite  exper.
     naştere  unui  băieţel  normal  în   promptă  şi  respectivul  tată  a   cazul  relaţiilor  româno-maghia-   niei  a  prins   pe  picior  greşit   ţii  în  inspecţie  să  vadă  cum  a-
     greutate  de  2,7  kg!  Această  sur.   fost  deferit  justiţiei.  El  a  avut   rc?       partea  maghiară.  Politica  sa  de   plică  România  „Legea  învăţă- j
     priză  incredibilă  s-a  petrecut   de  optat  între  o  condamnare  la   ,  Ne-ar  face  o  deosebită  plăce­  culpabilizarc  a  părţii  romane,   mântului".  Şi  U   trimis,  chiar
     în  anul  1939,  intr-o  maternitate   20  de  ani  închisoare  şi  căsătoria   re  momentul  in  care  vom  putea   conform  căreia  i-ar  fi  revenit   dacă  învăţământul  maghiar  es­
     din  Lima.  capitala  Perului  Ce­  cu  tânăra  mamă.        răspunde  afirmativ  acestei  în­  in  exclusivitate   responsabilita­  te  Cel  mai  performant  meca­
     lebra  mamă  se  numea   Lina   Pe  locul  al  treilea  în  clasa­  trebări.  Şi  cu  toate  puseele  na­  tea  proastelor  relaţii  dintre  ce­  nism  de  asimilare  a  minorită­
     Medina  şi  se  născuse  la  27  fe.   mentul  neoficial  al  celor  mai   ţionaliste  ale  politicii  româneşti   le  două  ţări,  a  primit  o  lovi­  ţilor  inventat  de  vreun   stat
     bruarie  1933.  Fetiţa  a  ţinut  se­  tinere  mame  se  află  o  belgian-   nu  am  putea  spune  că  e  vina   tură  neaşteptată.  Ne-am  fi  aş­  până  acum.
     cret  violul  produs  asupra  ei  de   că  de  10  ani.  din  Anvers.  Ea  a   noastră.  Suntem  gata  să  ne  a-   teptat  la  un  răspuns  onest  ca­  Dacă  prin  aceasta  a   dorit  să
     un  necunoscut.  Părinţii  au  cre­  născut  la  spitalul  Meddlheime,   sumăm  partea  noastră  de  vină   re  să  dovedească  deschidere  că­  torpileze  prin  aroganţă  şi  pre.
     zut  iniţial  că  fata  lor  suferă  de                     în  acest  blocaj  istoric.  Şi  să  ne   tre  dialog.  Numai  că  în  spatele   tenţii  nejustificate,  normalizarea
     o  anumită  boală,  dar  analizele   la  3  decembrie  1968,  un  băiat   cerem  scuze  pentru  suferinţele   scepticismului   guvernamental   relaţiilor  bilaterale,  n-a  reuşit
     temeinice  au  demonstrat  că  e-   de  3  kg,  perfect  dezvoltat  în   câte  vor  fi  fost  provocate  mi­  maghiar  se  ascunde  o  rea  voin.   decât  să-şi  reducă  propriile  sa­
     ra  vorba  de  o  sarcină  naturală.   pântecele  ei  de  elevă  în  clasa   norităţii  maghiare.  Ba  mai  mult,   ţă  evidentă.   Partea  maghiară   le  şanse  de  a  fi  acceptat  ca  un
     Un  alt  caz-  fetiţa  Salnia  Bocha,   a  patra  primară.  suntem  gata  ca  fără  să  ne  ui­  suferă  de  un  nejustificat  com­  partener  credibil  de  dialog.  De  1
     de  nouă  ani,  din  oraşul  turcesc   în  alte  ţări  ale  lumii,  pedeap­  tăm  istoria,  să  nu  folosim  is­  plex  de  superioritate.  Pretenţia   data  aceasta  este  rândul  Un.
     Epion,  a  fost  violată  de  un  prie­  sa  violatorilor  e  necruţătoare:   toria  ca  argument  în  viitoare.   de  a  controla  politica   ţărilor   gârlei  să-şi  demonstreze  voca­
     ten  ăl  fraţilor  săi,  angajat  a!   între  15  şi  63  de  ani  închisoa­  Ie  relaţii  romfino-maghiare.  Es­  hi  care  Se  află  minorităţi  de   ţia  europeană.  Chiar  dacă  tre-  >
     armatei.  Cg  s-a  petrecut,  exact   re!  Monştrii  nu  trebuie  să  pân.   te  partea  maghiară  pregătită   origine  maghiară  este  expresia   cerea  de  la  vorbe  la  fapte  e
     nu  se  ştie,  în  mod  sigur,  un  găreascâ  inocenţa,   ,  ,  pentru  un  asemenea  tig  de  Unei  megalomanii  de  mare  gu;  dureroasă  şi  cere  sacrificii,  j
   1   2   3   4   5   6   7