Page 3 - Calauza_1996_304

Inundaţiile - un mare rău pe capul românilor { Urări pentru „Călăuza" }

' Românului li este dat să tră­ ma, de asemenea, punţi de tre. prin curtea de la nr. 76 se e. I Cu prilejui sărbătoririi CRĂ CIUNULUI şi ANULUI NOU,|
iască multe. De Crăciun s-a cere peste Crişui Alb şi alte vacua toată apa din acea zonă, I redacţia noastră a fost felicitată de către : I
mai abătut o urgie peste noi: râuri din zonă (5 distruse), 5 fiind necesare unele săpături Comitetul Judeţean Hunedoa- Vaier Petru Olea, Cib — Alba, |
inundaţiile. stâlpi de înaltă tensiune că­ Şi în Gura Barza apa a intrat I ra al Partidului Socialist al dna Lidia Marea P. — Deva, I
Am intrat în vorbi cu oame­ zuţi. Satul Zdrapţi era in a in blocuri, în pivniţă, ca de Muncii, Inspectoratul de Stat dl Bobora Aron Monu — Hâş-I
nii din comuna Crişcior pentru cincia zi fără curent electric. altfel la mai toate casele din I pentru Handicapaţi, Patronatul dău, Guvernul României — De-1
a realiza o imagine a celor pe. Nici la sediul primăriei nu era zonă, fiind greu de evacuat.
Mulţi şi-au căutat adăpost la
trecute în timpul Sfintelor Săr­ curent. Peste 400 de locuitori au vecini, prieteni. Localnicii spun I regiilor autonome 'd e drumuri parlamentul Informaţii, dnal
bători de iarnă. Era a cincea rămas fără legături telefonice. şi poduri de interes judeţean Nicoria Lucia ■— Uricani, S.C.I
zi in care oamenii nu mai ştiau Drumurile in comună sunt a- că ar fi fost folositor barajul Titus lonescu, Şeful Xnspecto- Naon Marin Hunedoara,* România — Deva, preşedinte POLIDAVA S.A. Deva, <111
‘ de «casă şi masă". Dacă viitura fectate pe circa 4 lan, iar spre de la Mihăileni, dacă era gata. râtului de Poiiţie ai judeţului scriitorul Dumitru Dem Ionaş-J
Acum preia doar o mică parte
, de la Crăciun părea treeătoa- Gura Barza pe o lungime de a viiturilor. La ora documentă­ Hunedoara —1 colonel Arsenie cu Drobeta Turnu Severin,"
, re ia început, marţi noaptea du- 200 m. fn Blăjeni apa era în­ rii sosiseră ceva ajutoare : pă­ Ioan Dumitru, S.C. „COLUMNA Societatea Mihai Eminescu" |
că In curţi de 59 cm. Viitura a
pă orele 2, înălţimea apelor a luat porci, păsări, alimente, turi, saltele, alimente, prin spri­ TIPOCOM" SRL Haţeg — pa- — Sydney — Australia, dna
tron Gheorghe Popescu, dl Viorica Radu — Hunedoara, I
crescut până dimineaţă cu cir. lemne. In Zdrapţi s.a erodat un jinul Crucii Boşii. Se împărţea Banei Marian — Hălmfigel- Partidul Social Democrat Ro-J
ca trei metri, în centrul comu­ apă potabilă la locuitorii ce nu-şi Arad, dşoara Panţîru Mihaela mân, dl Ioan Adam, redactori
nei ajungând la peste 5® cm. mal al Crîşnlul, ce trebuie con­ pot folosi fântânile colmafate. — Săcele — Braşov, Partidul De- şef adjunct al ziarului „VOCEA ,
solidat de urgenţă, existând pe­
Din cauza reliefului în care se ricolul distrugerii unor case la Se pompa apa din pivniţele oa­ mocrat (ESN), preot Protopop ROMÂNIEI", ziarul „CUVAN-I
află. centrul comunei fiind mai o eventuală viitură. Spre Criş­ menilor, dar utilajele nu erau Anton Rudeanu, preot doctor TUL LIBER“ — Deva, Uniunea ■
►* decât drumul principal, iar cior. zona Gura Morii este cea suficiente. Ioan Octavian Rudeanu, dl lt Scriitorilor din România, d n al
pantele dealurilor mai accentua, mal afectată. Speranţele oamenilor? Să uu col Adrian Ilie, Familia Bar- Poienar Rădica — Gurasada, a
te spre vest. apele Crişnlul Alb Dl Marin Ion de pe Calea Za. se dezgheţe prea tare pentru a dan Liviu — Tîrgu-Jiu, dl Ho. Consiliul Judeţean Hunedoara R
au trecut drumul băltind într-o rândului nr. 109 mi-a arătat p â ­ porni o nouă viitură. Să se alo­ ropciuc Aurel — Hunedoara, — dl preşedinte Gheorghe Dre- a
s a d fără posibilităţi de eva. nă-unde a avut apa în curte: ce de la Prefectură fonduri mai Ministerul de Externe, «familia ghici, S.C. DECEBAL S.A. Hu-§
cnare rapidă. Rigolele şl cana­ peste 50 cm. mai avea două mări pentru sinistraţi. Să se ela­ Mihai Mă răs eseu — Deva, nedoara-Deva, scriitorul Aurel •
boreze o Hotărâre de Guvern
lele de evacuare s-au cohnatat, trepte până a-i Intra în casă. spre a veni bani pentru despă­ dşoara Militaru Simona — Si- PăuncU — Făget, Ţimiş, Clu-1
Idgreusănd munca Sameoilor ca­ Apa i-a făcut stricăciuni: claia meria, dl ing. Ciprian Alic — ■ bul FIDELI US, dr. Rodica Şuta |
ro se desfăşura în condiţiile că. de fân distrusă, făina udată, gubiri. Să se pornească evalua­ Deva, familia Branici, dna Doi- —> Spitalul Păclişa, familia l
rea pagubelor de către ASlBOM.
dertlor de zăpadă şl a gerului. lemnele luate din curte. Alt după ce se vor linişti treburile, na Moroianu — Hunedoara, dl Eugeniu Voicu — Deva. dna |
Statistic, au test inundate 250 cetăţean se plângea că, pe lân­ căci multe lucruri s-au distrus. Glava Ştefan — Petroşani, dna Iuliana Cătană — Timişoara, |
de casei cu pivniţele aferente gă faptul c i umflat betonul Să trimită ajutoare cine a pro­ Sauciuc Maria — Petroşani, fa- Consiliul Naţional al Audio- |
milia ing. Pandia Nicolae —■' vizualului. Sindicatul Energeti-1
t e multe locuri neerid tiiil can- din pivniţă sub presiunea apei, mis sau cine poate trimite-. Tot Slătioara — Vîlcea, dşoara Si- cierulor F-R.E. Deva —- lider I
ilţR de evacuare a apei, fiind mai Inuadâmt-o. Crişui La răstur­ omul speră iu ceva mai bau. mona Mocan — Sibiu, familia Mureşan Adolf, redacţia „CU- |
aproape de pânza freatică), de nat gardul cu fundaţie de be­ Putea să fie şi mai rău, nu?Să Cordoş Ioan — Deva, poetul VÂNTUL ROMANESC" — Ca- ■
asemenea, au fost acoperite de ton pe o porţiune de 60 m. Dar sperăm cu toţii într-un an mai Ioan Chiraş — Petroşani, dl nada, dl Stamatoiu Nicolae — I
ape 50 ha teren arabil, 150 ba se poate spune că sunt situaţii bun. Sorin Andronache — Haţeg, dl Tlrgu-Jiu, dna Nagy Maria — ■
teren agricol, 3 poduri afecta­ fericite. Ca nr. 86 s-a dărâmat I Biciuşca Constantin — Hune- Vulcan, colonel Emerie Or han i
te. unul pe cale de a se dărâ­ un -perete frontal al casei, iar OVIDIU SIMINA I doara. Ambasada Statelor D- — Deva, dl Zoica Bogdan Pe-1
I nite ale Americii, lâţoiu Ovi- tre — Certejul de Sus, dşoara |
diu — Herepeia, dl Gigi — Hu- Nicoleta — Simeria, dna Mar- ■
I nedoara, poetul Eugen Evu — tin Aurelia — Deva, scriâtoa- |
NOROCOSUL Hunedoara, dl Răblic Gheor- rea Dorina Brenduşa-Landen — | ,
A IEŞIT LA IVEALA J ( ghe — Turdaş, M.M. fiul sau Suedia, dl Burcea Tudorcl — |
Câştigătorul concursului I fiica epigramistului Dinteliuc, Petroşani, dl Nicu Sbuchea — ■
I dl ing. Coştel Alic — prefectul Haţeg,; familia Neacşu Viorica |
„NOROCOSUL" din numă­ judeţului Hunedoara, CFJ Cle- şi Anghel — Petroşani, ’ dşoara I
CAVALERII DE MALTA, SPRIJINIŢI DE SERVICIUL rul 330 al ziarului nostru I erighouse Virginia USA, S.C. Vanidia, dna Seariat Ana -r- I
GERMAN DE INFORMAŢII (BND) AU PUS IN este domnul FIRONDA TA­ I MALT BERE S.A, Galaţi, dl Hunedoara, dna Papa Elena — ■
APLICARE CREAREA „CONFEDERAŢIEI DUNĂRENE" LION, domiciliat în Deva, I Bretoi Iacob — Simeria, dşoara Gurasada, dl Grigore Toader I
Florina Daniela — Deva, dna —• Hunedoara, dna Roş Nastasia, I
str. bdul Nicolae Bălcescu, 1 Lidia —. Deva, familia preot dna Miron Olimpia — Dobra. I
bl. 10, ap. 9, angajat Ia
„Planai habsburg* (VI) REN EL. O nou tate la noi
In acest context trebnle obser­ „CdlăBza“ alături
. fi opta mapă include secesiu­ Descifraţi pe faţă secretele personalităţii
nea ISTRIEI, la care se va ajunge vată decizia guvernului german
prin consumarea etapelor ante­ — şi aceasta, pentru prima oară de cititorii ei Nn întotdeauna este nevoie de o conversaţie pentrn a afla ce
rioare „pregătitoare", iu timp ce după cel de-at doilea război mon­ fel dc om este o anumită persoană. în mare parte, acest lucru se
a noua etapă a. planului prevede dial — de a-şi trimite soldaţii (Urmare din pag. a 7-a) poate „citi* pur.şi-simplu pe faţa lui. Forma feţei, a ochitor, ure­
uu alt val de „Volkdeut sch“ -eri, peste epanită, în război, chiar parte de un destin mai fericit chile, forma nasului sunt tot atâtea indicii, pentru a afla -cine este
de această dată. in SLOVENIA şi in BALCANI. A fost prevăzut decât până acum...“ Vă mulţii- cu adevărat cel* din faţa dvs. Totul este să ştiţi să Ic descifraţi corect.
CROAŢIA. întrucât se presupune şi crearea unui program nuclear mim, vă dorim LA MULŢI Vom încerca în cele ce urmează să vă dăm o mână de ajutor.
că până atunci majoritatea a- german, şi de înarmare prin ANII Şi aşteptămgândurile u. I, PERSONALITATEA ŞI FORMA FEŢEI
cestora vor fi intrat te poseda care GERMANIA ar urma să de­ . ti# vieţi Şi a'tutei minţi lim­ Faţa omului se împarte in terizează o persoană afectivă şi
fontelor tor proprietăţi din VQI- vină o superputere nucleară. Ul­ pezi ca izvoarele din Carpaţi! trei părţi distincte: zona cere­ sensibilă. Ea are încredere în
VQOINA. ,A zecea etapă este timele cinci .etape prezintă un *M.M.î Ne mtrebăm din nau brală, Zona afectivă şi zona intuiţiile .fote. Afecţiunea sa
crearea „CONFEDERAŢIEI DU­ interes special, mai ales pentru cine e tatăl Dvs. Mai ales că instinctiva, (fîg. 1). Zona care naturală creşte în contact cu
NĂRENE", prin unirea statelor SERBIA, Întrucât acestea prevăd mulţi dintre „Cavaleri" U acu. domină, trădează trăsătura de cei din jur. Dar caracteristica
mai sus pomenite te frunte cu o apropiere treptată, a CONFE­ ză pe redactorul şei că le as­ baza a persoanei respectiva. sa rămâne singurătatea.
AUSTRIA. A unsprezecea eta&ă DERAŢIEI DUNĂRENE DE SER­ cunde cine este Dinteliuc...
este W k ed legată de cea an­ BIA, te sectarul realizării unei Dl Rablic Gheorghe: Şi scri­
terioară şi presupuse formarea breşe te RĂSĂRIT,, dar şi, pen­ soarea Dvs de vechi abonat şi
o m Uri asociate ţărilor CON- tru a-t folosi ren in d a îndeosebi slujitor al ziarului „Călăuza* a
fost citită de mine ia noaptea
FHtERAŢâQ DDNAKD4 du a* ■lialrt nL apoi fotostee căR fla- Anului Nou şi bine a picat la
coaste dată ea GERMANIA ca
' stat conducători. Din acest punct inimă! Mulţumim şi vă dorim
Începe să se mmBgmaaa GER­ LA MULŢI ANII
Dl Gfgt: Am primit scrisoa­
MANIA MARI? cEa perspectiva rfguroasă a DunărB. (Va urma) rea şl conform rugăm inţii Dvs
economică, po6Hcă, dar jf ca telefonice n-o mai publicăm. Să
mare forţă m iU iati a EURQPB MAIA KAO — Berlin
aveţi fericire!
' 0 Di O P h ţri Constante: Aş­
I teptăm glume bune şi te vom
* I publica. Mulţumim pentru urări
« şi vă dorim, sănătate şi «LA
| IU daţi o*i au ac daţi? I MULŢI ANI1“
% Faţa înaltă (fig. 2), trădează
l întotdeauna o persoană cerebra­ Faţa m>eă (fîg. 4), este nota
• Intr-o zi de sărbătoare Vai săraca ţară n-are, b ' lă, Această persoană se slujeş­ dominantă a unui instinctiv.
| Cum edatina-n Carpaţi Că de-abia iau ceibegaţt! i te cil brio de raţionamente şi Fiind pragmatic, el are o ra.
; Am p o rto cu atic cu marc. b argumente. Reversul medalie’ es­ (tone corectă şi realistă. Rezis­
I Ca ne daţi mi nu ue daţi î La partidul nu ştiu care: t Odată eu Anul Nou ne-a te insă că ea se dovedeşte â fi tent Şi din punct de vedere
foarte puţin practică. De ase­
b Bă î Vă dăm dar ne votaţi, b sosit din Canada (via Ger­ menea, este o persoană socia­ psihic, el întoarce spatele hi»
fără
merelor şi schimbărilor
| Preşedintele se para Vă-oecăm Iu bunăstare, mania datorită, d-lui Paul bilă dar îşi alege prietenii pe rost. Trăieşte viaţa concretă şi
* N-a făcut iacă — câraaţL O să fiţi eu toţi magnaţi i l Morcov) numărul pe decem­ sprânceană. atât.
brie al prestigioasei publicaţii
ft Dar un zâmbet, o-odrumare, V-
» Pat ne-a d a t! Poftim gustaţi ! La un altul: CONSTERNARE \ CUVÂNTUL ROMANESC pu­
Cum iar cereţi ? Păi aflaţi. blicaţie ta limba română care
b •
C-avem creşteri In valoare se difuzează In 25 de ţări
| Mai apoi la guvernare La nivel, la angajaţi.- 1 aîş lumii. In acest bou număr ,
Lângă ziduri adunaţii b - semnează: Nae lonescu, Eugen i
t Am făcut altă cântare, Tot avem o consolare, t Bârsan, Pr. Dr. Dumitru Icbim, J
| Ne mai daţi ori nu ne daţi ? Nimeni nu ne-a zis — „Plecaţi!, b Roxana lordache, Gh. lonescu \
Că vă dăm tu grabă mare I Olbojan, prof. Banu Serdaru, \
I Dar şf el din întâmplare Peste bot până crăpaţi 1", b prot Radu Badiu, prof Radu ,
I Chiar atunci erau plecaţi Ştelănescu, A GrigoropoL ’
î Re la bănci peste hotare • Şi-n curând va fi votare. I b prof. A. Iustin Hossu, Prof ţ
I După bato împrumutaţi. Atunci alţii, disperaţi. L Rădulescu, Petre C. Baciu, i
% I
Vor striga cn-nverşunare î » dr. Ionel: Zeană, Constantin fi. J
| Domn’ Ministru, Indexare ' — „Ne mai daţi ori nn ne daţi ?" Dragodan, Dan Zamfirescu, s.a. 1
b
j Când primim ? „Mai aşteptaţi ! ŞAPTE ŢEPI 1 Uh număr dens, puternic cri- )
tic la adresa puterii din Romă- j
\ nia.