Page 2 - Calauza_1998_425
P. 2

.          »s.J             '‘              s -^v"'p^' «r-c':/'-''......... T"7   * ’" - ....................... ....... .....
                                Săptăm ânal  independent aflat in^ slufba tuturor oam enilor
                            m
                          s*«  i


                                                                                                                                          J lă m â i  cum
                                                                                                             MARTORI

             •   CONTRIBUŢIE  DECISIVA.                                   liu,  pilotul  german   RUDIGER                                    a i  ţast !
           In  întâlnirea   de  la  Petroşani,                            SUSS.  aflat  la  volanul  unui  Fiat
           RAZV AN   LUCESCU  —  portarul     P E    C Â Ţ I V A          Ginquecento  a  pierdut  controlul
           Sportului  Studenţesc,  nu  a  mal                             maşinii,  izbindu-se  puternic  Sn=   Era  tot  mal  mult  preocupat  de  timp.  De  a  nu  trece  mai  d eo ­
           intrat  pe  teren  în  repriza  se­                            tr.un  zid.  Impactul  ducând   la   parte,  fără  a  lăsa  un  semn  de  viaţă.  Semn  de  care  să  se  bucur*  *
           cundă.  el  urmărind  la  televizor   Q U A P Â A Ţ I          accidentarea  gravă  a  acestuia  şi   Atât  cât  trebuie.  Niciodată,   prea  muit.  Convins  că  prea  multă 1
           finalul  partidei  de  la  Craiova,                            moartea  copilotului  ©.  SUSS.  bucurie  strică.  Te  face  să  greşeşti.  Să  nu  mai  judeci  timpul.  Cu  I
           ■unde  ..băieţii"  din  echipa  tată­                                                           ochii.  Cu  sufletul  deschis.  Cu  acea  iubire  care  nu  doare.  Care  nu I
           lui  său.  au  pierdut  un  titlu  aş.   liniştit  şi  meritat  în  clasament   A   Consemnat  IO AN  VLAlD  creează  suferinţe.  Care  leagă  viaţa  cu  firul  de  aur.  A l  dragostei.  J
           teptat  de  31  de  ani.  oferindu-î   ŞANDOR  devenind  parcă  „omul                           Care  nu  rupe  acele  sentimente  line  şi  calde.  Nu  trăite  intr-un  ‘
           Stelei  bucuria  de  a  deveni  pen­  de  gol"  al  echipei  Iul  VAlETUŞ.                      vast  palat.  Undeva,  unde  iluziile  pot  întoarce  din  drum,  un  des­
           tru  a  6.a  oară  consecutiv.  Cam­                            î7ţr~                   ,       tin.  O  cale,  pe  care  se  scurg  paşi  liniştiţi.  întrerupţi  pentru  o  sc­
           pioană  a  României  la  fotbal.  Q-   •   AURUL   EUROPEAN...   a                              rutare.  Pentru  o  privire  adâncă.  Gândea  oare  doar  pentru  el ? 1
           ricum.  contribuţia  decisivă   a   fost  cucerit  fără  emoţii  de  către   CONCURSUL          Îşi  aduna  gândurile  intr-un   buchet  enorm.  Un  buchet  care  e*
           succesului  Stelei  a  avut  loo  în   echipa  feminină  de  gimnastică   P R O N O S P O R T   mană  un  parfum  sincer.   O  boare  de  aer  proaspăt  a  dimineţii.
           Bănie,  unde  craiovenil  au  dove­  artistică  a  României,  care   la   DIN 0. «5. ’98    3  s  'Putea  fi  oare  citit  acest  buchet  de  fiinţa  cea  dragă?  Mâinile  Or
            dit  o  lecţie  de  autentic  fair.play.  Sankt  Petersburg  şi_a  confirmat   (români)    ţ   celea  sărutate.  Mângâiate.  Aşează  îtUr-un  vas  un  măr.  Şj  încă I
                                                                                                           unul.  Şi  încă  altele.  Toate  strălucesc  şt  emană  prospeţime.  N ici
                                           din  nou  valoarea,   cu  remarcă   1)  Dacia  Brăila  —  F.O.  On„  ss
             (   SENTINŢA.  Gloria  Reşiţa   pentru  evoluţia  SIMONEI  A M A .   2)  „Poli"  Iaşi  —  Dunărea  C.l.  1  unul  nu  tşi  pierde  din  colorit.  Din  miezul  aprins  şj  rumen.  S-
           şl-a  „semnat"  singură  retrogra­  NAR  şi  a  CLAUDIEI   PRESA-   3)  Poiana  Câmp.  —  Nitramon.  1  xistă  oare  un  loc  mai  plăcut  decât  cel  ce  se  filtrează  prin  p rt-1
           darea,  Vega  Deva  în  dorinţa  de   CAN.  Cât  despre  CORINA  UN-   4)  A.S.  Mid.  —  F.C.  Braşov  fi  virile  mereu  aprinse?  Prin  acea  fereastră  a  aşteptării?  A  visuhtt (
                                                                           5)  As.  Ploieşti  —  Mctrom  Bv.  1
                                                                                                           neîntrerupt?  Care  nu  se  macină  in  zadar.  Fără  speranţă.  Fără
           supravieţuire,  a  învins.o  pe  a-   GUREANU,  aceasta  şi.a  adjude­  6) Tract.  Bv.  —  Forest  2  FI.  B  acea  înţelegere  dusă  până  departe.  Acolo  unde  cuvintele  se  ro­
           ceasta  pe  propriul  ei  teren.  gra-   cat  titlul  de  camioanâ  continen­  7)  Gloria  Buzău  —  Rocar   1  tunjesc.  Emană  acel  farmec  deosebit.  A l  zborului  lin  şj  sigur  de
            ţie  a  două...  autogoluri.   tală  la  sol.  Tuturor  felicitări!  8)  Inter  Sibiu  —  A.S.A.  pasăre.  A l  dimineţi1,  din  care,  cresc  stropii  de  rouă.  A l  frunzelor .
                                                                           9)  CFR  Cluj  —  F.C.  B.  Mare  I  ce  adie  uşor  sub  semnul  aerului  sărutat  de  raze  tinere.  Clipele '
             •   LOG  M ERITAT.   Corvinul   •   ACCIDENT.  în  timpul  des­  10)  Olimpia  —  U.M.T.   I  aflate  in  imaginaţie,  sunt  pe  punctul  să  fugă.  Dar  rămâne  destul I
           Hunedoara  „stă"  acum  pe  un  loo  făşurării  în  Austria,  a  unui  ra.  11)  Gaz  Met.  —  Un.  Dej   I  timp  pentru  a  le  desluşi  frumuseţea  şi  urma  vizibilă.  Limpede.
                                                                          12)  Gl.  Reşiţa  —  Electro   2  Cum  ar  fi  nişte  ilustrate.  Pe  care  le  privim,  după  mai  m ulţi  ani.
                                                                          13)  U.T.A.  Arad  —  C.  Lung  I  Care  încă  ne  traversează  gândurile.  Adună  în  suflet  acele  pică- 1
                                                                                                           furi  vii.  Sensibile  şi  trainice.  Ce  nu  se  sting.  Ci  ard  ca  nişte  flă­
                                                                                   CONCURSUL
            Femeile  care  nu  respiră  pe  nas                               P R O N O S P O R T          cări  subţiri.  Până  când?  Până  unde?  Fiindcă  timpul  rămâne  nar (
                                                                                                           cruţător.  Fuge.  Nu  numai  prin  memorie.  Ci  şt  prin  sânge.  Peste
                                                                                   DIN  10.05.  ’98   >-   acele  piramide  ale  singurătăţii.  Acest  peisaj  pare  imposibil  de |
                                                                                     (italieni)      *    I  recuperat.  Şi  totuşi  trăim  intre  atâtea  cuvinte.  Intre  toate,  aşezat
              sunt  cele  mai  active  amante                              1)  Bari  —  Inter         t   I  pe  acestea  „Rămâi  cum  ai  fost” i
                                                                           2)  Brescia  <—  Napoli    I   |                                    AI1KON  ŢIG
                                  (Urmare  din  pag.  I)                   3)  luventus  —  Bologna   I
                                                                           4)  Lazio  —  Florentina   t
            xual  este  metabolismul  original  al  uneia  dintre  ENZ1MELB  nece.   5) Mila»  —  Parma   1                                                           t
            sare  bunei  funcţionări  a  glandelor  sexuale,  enzimă  care  pentru  a   6)  Piacenza  —  Roma   s
            supravieţui,  are  nevoie  de  o  cantitate  sporită  de  oxigen  superior   7)  Sampdorîa  —  Lecce   1  Şi copiii vorbesc cu morţii (IV>
            -oricărei  alte  forme  de  respiraţie,  tocmai  surplusul  în  cauză  ajută  la  I   8)  Udinese  —   A talan ta   I
            menţinerea  in  stare  „proaspătă"  un  timp  mai  îndelungat  a  enzimei   9) C.  di  Sango  —  Torino   Si  (Urmare  din  pag.  t)  puteri  supranaturale  şi  vort/tCţt
            şl  deci...  apetitul  sexual.                                 10)  Chievo  —  Foggia     1                                  cu  m orţii!.  Nu  toţi,  dar  su i^
                A viz  amatorilor  de  sex.  îdeea  o  aveţi,  urmaţi  să  căutaţi  amante   11)  Pa do va  —  Menza   I  Relatările  nu  mai  sperie  pe
            eu  respiraţia  pe...  gură 1  Grăbiţi-vă I                    12)  Reggiana  '<=>  Cagliari   fi  nimeni.  Tratatele  ştiinţifice  sunt   cienţi  ca  să  confirme  un  adevijţ
                                                                           13)  Salernitana  —  Venezia   1  dare  şl  nu  lasă  dubii.  Copiii  au  Indubitabil,     •

                   P.S.D.R. SUSŢINE U N  M EDIC H U N E D O R E A N                                                                      pendulând  intre  sentimente   ft
                                                                              Eveniment  cultural  la  Deva                              datorie;  ac tonii  s-a  aflat  pentru
                        PE NTR U  F U N C Ţ IA  DE SECRETAR
                                                                                                                                         a  doua  oară  în  Deva,  după  re­
                     D E STA T L A  M IN ISTE R U L S Ă N Ă T Ă Ţ II        Prezenţa  trupei  de  teatru  clu.   tratate  in  urmă  cu  sute  de  ani.   prezentaţiile  Trupei  pe  butoaie
                                                                           Jene,  sub  conducerea   actorului   In  ciuda  tinereţii  actorilor,   a.   ele  anul  trecut.  După  spectacol,,
              Ministrul   Muncii   şi  Pro­  ţiunilor  guvernului  Radu  Vasiie,   DQREL  VIŞAN,  a  însemnat  do­  ceşiia  au  confirmat  încă  o  dată   actorii  au  fost  asaltaţi  de  acknL
            tecţiei   Sociale.  Alexandru  Ata-   pentru  continuarea  în  ritm  sus­                     valoarea  şcolii  clujene  de  tea­  ratori,  dornici  de  a  rămâne  eu
            nasiu  a  fost  prezent  la  Deva  cu   ţinut  a  programului  de  reforme   vedirea  unui  profesionalism  şi  a   tru,  prin  interpretarea  de   ex­  o  amintire  scrisă  a  unei  seri
            prilejul  Conferinţei  judeţene  a   şi  accelerarea  privatizării.  unei  sensibilităţi  artistice  deose­  cepţie.  Personalitatea  dominantă   minunate,  căci  intr-adevăr,  re­
                                                                           bite  în  abordarea
                                                                                              subiectului
            organizaţiei  PJS.D.R.  Hunedoara.  Totodată  s-a  solicitat  condu­  piesei  Falstaff,  de  William  Sha-   a  lui  DOREL  VIŞAN  s.a  inte­
              Lucrările  Conferinţei  au  fost   cerii  centrale  a  P.S.D.R.  susţine­  kespeare.  Publicul  devean  a  ră­  grat  perfect  in  rolul  bufonului   galul  artistic  susţinut  de  Teatral;
            conduse  de  către  deputatul  Du­  rea  in  cursul  negocierilor  pen­  mas  plăcut  impresionat  de  îm­  Falstaff.  judecător  ironic  al  mo­  Naţional  din  Cluj  a  fost  «n u li
            mitru  Ifrim.  preşedintele  filia.   tru  definitivarea componenţei  gu.   binarea  metodelor  moderne   de   ravurilor  şi  valorilor  false.  Re­  din  rarele  momente  de  purtfflU
            lei  judeţene,  apreciată  ca  fiind   vernulul  e  doctorului  Petru  A r.   punere  în  scenă  cu   decorurile   marcabilă a fost şi interpretarea Iul   care  sufletească.   *
            una  dm  cele  mai  puternice  din   mean  in  funcţia  de  secretar  de   de  epocă,  şl  nu  în  ultimul  rând   1}ALASZ  A T T IL A ,  in  rolul  prin.   <ţ
            ţară.  Participanţii  au  făcut  un   stat  la  Ministerul  Sănătăţii.  de  actualitatea  unor   conflicte  ţului  Harry,  personaj  dilematic,  D ANIELA  PISOID    ’ t
            apel  către  toate  forţele  politice                                                                                          A—*— i — *■—*—*= *—* —*— *—*=.*—£ ‘
            din  judeţ  pentru  sprijinirea  ac­    10AN  CORDOŞ
                                                                                                                                         luni  înainte  de  aceasta  s-ar  8S-
                                                                                                                                         dat  o  lege  prin  care  cei  ce  ta »
                                                                             (invitat           Ia    „CĂLĂUZA” )                        vestesc  in  Valea  Jiului,  in  fiUHW j
                 „IM PORTUL  DB  CARNB  D IN                                                                                             ţie  de  numărul  de  noi  loctlrj  âs
                                                                            ,              — ii n i   iummmmmemmeeemmemmememeemmmm
                                                                                                                                         muncă  create,  ar  fi  fost  scutiţi
               U N G A R IA   TREBUIB  STOPAT !M                                (Urmare  d*n  pag.  î)    se  numeşte  protecţie  sociala  în­  de  impozite  între  2—10  ani,  aeţJ
                                                                                                          seamnă  demagogie.             fi  apărut  investitori  de  pretai ]
                 (Urmare  din  pag.  t)    lăsată  să-şi  facă  treaba,  carnea   —  Doctrina  este  aceeaşi  diferă   —  Un  exemplu  dureros,  Valea   tindeni      j
                                           de  pui  nu  se  va  mai  importa   numai  filosof ia.  în  toată  lumea   Jiului—             —  De ce stagnează privatizarea?
              Vă  lăsăm  să  răspundeţi  sin­  din  Ungaria  ne-a  asigurat  di   există  partide  liberalo  de  stânga   —•  Şi  aici  am  asistat  Ia  aceeaşi   —   F.P.S.  s-a  dovedit  a  â   w !
            guri  la  întrebare,  nu  înainte  de   director  Simion  Ion.  şi  partide  liberale  do  dreapta.  politică  a  jumătăţilor  de   mă­  mamut  care  trebuie  să  se  auto.' i
            a  specifica  faptul  că  noua  con.   Păcat doar de faptul că agenţii   ■—  Trăim  înir-un  judeţ  cu  o   sură.  Noi  susţinem  eft   statul   desfiinţeze,  cu  sedii   luxoase  ş i ,
            ducere  a  „Avicola"  s-a  pus  se­  economici,  cei  cărora  le  era  a-   înaltă  rată  a  şomajului.  De  ce   trebuie  să  se  retragă  din  do.   angajaţi  cu  salarii  mari,   c a r »,
            rios  pe  treabă,  rezultatele  obţi.   dresată  oferta  au  lipsit  cu  de.   credeţi  că  s.a  ajuns  ia  această   meniul  economic  pentru  că  este   vor  să  se  privatizeze  prin  şpagă
            Rute  fiind  mai  mult  decât  edi­  săvârşire.               situaţie ?                      cel  mai  prost  administrator,  lu­  şi  nu  au  nici  un  interes  să  gră­
            ficatoare  iar  dacă  aceasta  va  fi  Cine ştie, poate altădată-.  —  Una  din  greşelile guvernan­  cru  de  altfel  dovedit  In  prima
                                                                          ţilor  a  fost  aceea  că  au  căutat   fază  trebuie  făcută  privatizarea   bească  acest  proces.  Dacă  ajp  i i
                                                                          soluţii  specifice  pentru  proble­  şi  apoi  restructurarea.  Minele  nu   după  mine,  sediul  F.P.S.  ar  tre­
                                                                          me  specifice.  E  absurd  să  avem   se  puteau  privatiza,  doar  puteau   bui  să  fio  în  corturi  ca  până  I »
              E D I T O R I A L                 Î N T O R S               atâţia  şomeri  intr.o  ţară  în  care   fi  concesionate.  Iar  cele  neren­  iarnă  să  termine   privatizare» , i
                                                                                                          tabile  pentru  care  nu  existau
                                                                                                                                         pentru  a  nu  muri  de  frig.
                                                                          sunt atâtea de construit;  locuinţe,
                                                                          şosele  şi  multe  altele.  Noi,  ca   solicitanţi  trebuiau  să  fie   în.                >
                                (Urmare  din  pag.  fi)                    liberali  considerăm  că  ceea  ce  chise.  Dacă  Insă  numai  cu  şase  {Va  urma)       Vţj!
            ai  unui  popor  să  aveţi  create  posibilităţile  pentru  a  urma  în  mod
            gratuit  şi  pe  cheltuiala  celor  pe  care  astăzi  ii  umiliţi  şi  batjocoriţi.
               Ce  vină  au  pensionarii  pentru  aducerea  României  in  acest  co­  Este  divorţul  o                  m m              sicrielor unim
            laps  economic?  Unde  vă  sunt  cei  15 000  de  specialişti  precum  şi  pla.
            narile  de  redresare  economică  a  ţârii?
                   Noi  pensionarii  trăim  pe  zi  ce  trece  tot  mai  râu,  suntem   slobozire  din  lanţ?                          (Urmare  din  pag.  1)
            bolnavi  şi  aţi  scumpit  medicamentele  iar  pensiile  pe  care  le  primim
            nu  ajung  pentru  acoperirea  strictului  necesar.                         (Urmare  din  pag.  1)            200  de  ani  se  cunosc  deocamdată  foarte  puţini'
               Cheltuielile  comune  pentru  apartament  constituie  aproape  50  la                                      lucruri.  Apariţia  lor  esle  semnalată  în  perioadă
            sută  din  pensiile  primite.  Aţi  mai  inventat  o  „cuponiadă"  pentru   că  în  cazul  copiilor  ai  căror  părinţi  au  divorţat   1 100—1 200.  în  jurul  lui  1 500,  această  sectă  ca .
                                                                           riscul  de  a  avea  o  sarcină  in  adolescenţă,  de  a
            căldură.  Unde  este  logica  celor  care  au  inventat  acest  sistem?  Cui                                  rioasă,  neavând  nici  o  legătură  cu  religia  chine.''
            va  folosi  această  diabolică  invenţie  a  fostului  guvernant  Ciorbea,   abandona  şcoala,  de  a  suferi  dc  depresie,  de  a   zilor,  înflorea  şi  stârnea  invidia  acestora.  Locuiau
                                                                           divorţa  fi  ei  la  rândul  lor  şi  de  a  intra  în  rân.
            „CU PO N IAD A" ?                                            ’  durile  celor  care  primesc  ajutor  social,  este  foarte   în  partea  de  sud-vest  a  ţării,  în  provincia  Gon„
               In  timp  ce  marea  majoritate  a  pensionarilor  strâng  cureaua  Şl                                     xian,  o  zonă  toxică   unde   „multe  gaze   ieşeau
            îşi  scurtează  zilele,  trăind  sub  pragul  existenţei  umane,  guvernanţii   marc.                         din  pământ",  pentru  a  cita  un  cronicar  al  acelor
            noştri  îşi  majorează  singuri  salariile  cu  100  la  sută.  Unde  vă  sunt   Din  nefericire  ostilităţile  nu  iau  sfârşit  odată   vremuri.  Li  se  spunea  T I  ZE  (Fiii  stâncilor)  sau
            promisiunile  făcute  electoratului  în  urmă  cu  un  an?     cu  divorţul,  fiindcă  părinţii  copiilor  în  divorţ  con­  T I  TIA N   (Cei  ce  înving  cerul),  pentru  că  sptm
                                                                                                                          însemnările,  „potrivii  firii  lor  perverse,  ei  se  lup.
               Am   dorit  schimbarea  dar  nu  din  rău  în  mai  rău.  Nu  am  sulent   tinuă  să  se  lupte  prin  judecătorii  şi  tribunale  pen­
            destul  de  mult  în  ultimii  50  de  ani ?  De  câte  generaţii  de  sacrificiu   tru  a  li  se  încredinţa  copiii  sau  pentru  a  primi   tau  cu  cerul".  Era  o  populaţie  cu  obiceiuri  ciu­
            mai  este  nevoie  pentru  ca  domniile  voastre  să  vă  puneţi  în  apucare   dreptul  de  a-i  vizita,  supunându-i  stress-ului  şi   date.  Vara  pe  timp  de  caniculă,  oamenii  purtau
            planurile  pe  care  le  aveţi  pentru  instaurarea  societăţii  capitaliste,   neliniştei.  Aceste  întâlniri  încărcate  emoţional  care   haine  dm  piele  şl  se  încălzeau  la  foc;  Iarna  nu
                                                                           au  loc  în  atmosfera  duşmănoasă  din  sălile  de  tri­  îmbrăcau  decât  un  rând  subţire  de  haine  şi  se
            societate pe care o  visaţi ?                  .   „           bunal,  pun  la  încercare  loialitatea  copiilor  faţă   răcoreau  cu  evantaiul.  Dar,  cel  mai  inexplicabil (
               Vă  întreb  în  calitate  de  alegător  ce  faceţi  cu  pensionarii,  aceasta
            categorie  batjocorită  şi  umilită?  Cât  timp  unii  dintre  Pensionari  mai   de  părinţii  lor  şi  adesea  ii  fac  neputincioşi  şi  în­  mister  îl  constituie  modul  în  care  îşi  „depuneau* i
                                                                           groziţi, o  grea  lovitură  dată  copiilor  care  îşi  petrec   m orţii:  EI  TRANSPORTAU  SICRIELE,  C Â N TĂ ­
            sunt  nevoiţi  să  caute  mâncare  prin  ghencle  de  W n°L   Nu  credeB   tot  restul  vieţii  încercând   să-şi  vindece  rănile   RIND  FIECARE  UN  SFERT  DE  TONA,  L A   ÎNĂL­
            că  aceste  umilinţe  la  care  sunt  supuşi   ^ n t a t w     produse'de  părinţii  care  au  divorţat.      ŢIM I  DE  PESTE  O  SUTA  DE  METRI.  (Va  wma*.
            „.♦s-t  vnr  nvea  renercusiunl  mai  târziu  pentru  actualii  guvernanţi.
   1   2   3   4   5   6   7