Page 3 - Calauza_1998_425

Săptăm ânal independent aflat în slujba tuturor oam enilor

150 de ani de la Revoluţia Română din 1848 (IV)
059/892
» âr v. O •
Situaţia creată în Transilva. ţării Neofit şi care a avut în din septembrie 1848 pe lân_a
nia impune organizarea unei A - capul oştirii pe coloneii Solomon Kossuth în favoarea acestdi a
dunări Naţionale la Blaj pentru şi Odobescu ce vor declanşa o propieri. De asemenea, in 11119
3/15 mai 1848. Aici s-a adunat contrarevoluţie soldată cu ares­ el face o nouă intervenţie, dor
toată floarea tinerimii revoluţio. tarea guvernului provizoriu. Cu­ amestecul crim nul al iui ii' -
nare româneşti. Aici s-a adoptat rajul tinerei Ana Ipătescu avea toang se va solda cu moartea lut
„Petiţiunea Naţională" in 16 să salveze guvernul arestat. Ion Dragoş — deputat român
puncte, prin care românii soli­ Reacţiunea internă este în­ venit să medieze o colaborare
citau : desfiinţarea iobăgiei şl frântă. Rusia şi Imperiul Oto­ între Avram Iancu şi Ludoyic
împroprietărirea cu pământ, man pătrund cu armata în ţară Kossuth. Bandele nobilimii ma­
drepturi naţionale şi „UNIREA făcând zadarnică rezistenţa pom­ ghiare au încercat să cucerească
CU ŢA R A " adică cu Moldova şi pierilor din Dealul Spirii. în a- Munţii Apuseni, dar fără succes.
Ţara Românească. La Blaj au ceasta situaţie, întreaga suflare Armatele ruso_habsburgice vor
fost prezenţi Aleou Russo, Gh. românească priveşte cu nădejde înfrânge pe generalul Bem Ia 13
Tarif unic în toată jura 3 450 lei/30 secunde. Acest număr Sion, V. Aiecsandri, Dimitrie spre Ardeal, unde şi ţărani' ma­ august 1849 la Şiria şi numeroşi
poate fi apelat numai de la telefoane conectate Brătianu, Costache Negri, A le­ ghiari s-au alăturat românilor generali maghiari sunt împuş­
la centrale digitale. Primele 20 secunde netaxabile. xandru Ioan Guza, A. Treboniu împotriva nobilimii maghiare. caţi.
Laurean, Axente Sever, Aarort Din păcate Dieta Transilvaniei Românii au rămas singuri.
Florian, Andrei Şaguna, Simion pe 17 mai a votat alipirea prin­ Kossuth nu a înţeles la timp că
Bârnuţiu şi generalul revoluţiei cipatului la Ungaria fără asen. românii pot fi aliaţi ai revoluţiei
ŞAPTE MILIOANE DE CHINEZI SE VOR române Avram Iancu, însoţit de timentul românilor. Mai mult, maghiare cu condiţia să li se
respecte dreptur.le şi demnitatea
ÎNFRĂŢI CU CETĂŢENII DEVEI cei 40 000 de ţărani. s-au adoptat măsuri de maghia­ naţională. El visa „Ungaria Mare“
Deviza evocării gloriei stră­ rizare a românilor, fapt ce a
O delegaţie chineză din oraşul JIANGSU cu o populaţie de şapte bune şl atunci a fost sintetizată creat o reacţie neprevăzută. Un. care din fericire a dispărut. Şi
mifioane locuitori, reprezentând cel mai mare producător de bum­ sub forma „virtus romana redi- gurii au înfiinţat — la Cluj „Tri­ azi continuă pe toate căile ac­
bac al Chinei, a sosit în vizită la Deva in scopul înfrăţirii celor viva". Blajul a devenit inima bunalul sângelui" prin care erau ţiunile de maghiarizare a româ­
două Oraşe. nilor. Vor aceleaşi iluzii care
Revoluţiei Române, care la 9 trimişi la moarte numeroşi ro­
J': Dl Mihal Rudeânii preşedintele Asociaţiei de prietenie româno, iunie 1848 va izbucni şi la Islaz, mâni nevinovaţi. S-au constituit le.au adus atâta rău. Nu vor să
chineze le-a urat un călduros bun-venit alături de primarul Mircia unde se va adopta celebra „Pro. adevărate bande de asasini con­ înveţe din lecţiile istoriei pro­
Muntean şi numeroşii consilieri prezenţi în sală. Oaspeţii chinezi clamaţie" citită de I.H. Radu- duse de contele Hotoang, care vocând numai rău ungurilor şl
yor vizita obiective economice de pe raza municipiului Deva, urmând lescu. De aici revoluţionarii în­ au ucis fără milă români nevi­ românilor. Ultima lor ispravă este
ca la sfârşitul vizitei să fie semnat un protocol de înfrăţire între soţiţi de ţărani s-au îndreptat novaţi, regiunea Transfrontalieră din
cele două oraşe. De asemenea, a fost lansată invitaţia ca o delegaţie spre Bucureşti. Pe drum li s-a Avram Iancu încearcă o apro­ zona de nord-vest pe care au
deveană să viziteze în acest an China, alăturat Ghe. Teii şi N. Pleşo- piere de revoluţia maghiară în botezat-o „Partium" la fel ca
d a n i e l m a r i s ianu. La 11 iunie 1848 revoluţia cursul lunii iulie 1849 spunând ; pe vremea Austro-Ungariei. A -
a izbucnit şi la Bucureşti. S-a „Fraţilor maghiari... luaţi alte eest imperiu este mort, „morţii
format un guvern provizoriu, a- mijloace de a trata cu noi". Ni- nu se mai întorc de la groapă",
t ,3 O M M I N ,9a-‘ Onorată de mai multe perso­ vând in frunte pe mitropolitul colae Bălcescu intervine, încă Prof. OVIDIU POPESCU
nalităţi, expoziţia ni s-a părut
f în organizarea Camerei de Co.
merţ şi Industrie Hunedoara ia interesantă dar cam pretenţios
Sala Sporturilor din Deva s-a spus „internaţională". aparţinătoare cu sacoşa de cărţi. Deşi sunt cititori
desfăşurat în perioada 5—8 mai îi felicităm pe organizatorii PE JOS, CU SACOŞA DE CĂRŢI puţini în aceste sate şi îndeosebi elevi, eu mă
a.c. Expoziţia Internaţională Spe­ care au totuşi curajul de a ţine bucur că ei doresc să citească şi le place cartea.
cializată în Echipamente şi Teh. pasul cu evoluţia noilor tehno­ Sarmizegetusa. O localitate demult cunoscută La cele aproape 10 000 de cărţi câte avem în bi­
«ologii Pentru Industria Extrac­ logii de specialitate! (Valeriu în toată ţara. Am bucuria s-o cunosc pe dna bi­ bliotecă, sunt în jur de 380 de cititori Aş zice
tivă — „ROMM IN ’98". Râureanu) bliotecară NELUŢA CORUI, de la Biblioteca co­ că o un procent mulţumitor, ţinând cont că acest
munală, la un ceas când tocmai sărbătoreşte îm­ număr a rămas constant de câţiva ani încoace.-
preună cu copiii din Sarmizegetusa, 100 de ani de Poate de aceea am momente când mă simt şi
CUM PRIVESC UNII OAMENI ia naşterea minunatei ELENA FARAGO. O urmă­ foarte singură in această bibliotecă. în afară de
resc pe dna bibliotecară (cadru didactic, de altfel), întâlnirile mele frumoase cu copiii, simt de multe
1 CULTURA ROMANĂ ! ou câtă blândeţe şi bucurie impărtăşeşte această ori o anume singurătate şi mărturisesc că mi-ar
.La Editura „C A LA U Z A " a văzut lumina tiparului volumul „IN . sărbătoare, organizată de bibliotecă şi cadrele di­ place să fiu sprijinită, să existe deci mai mulţi
TRE IAR N A şi SOiVlV* aparţinând unui-; dintre cei mai interesanţi dactice la un loc. Şi_mi dau seama că cititorii dc oameni atraşi de citit, de cărţi, de activităţi cul­
poeţi care trăiesc în judeţul Hunedoara, mai precis intr-un sat din bază ai dumneaei sunt de fapt aceşti copii. La turale. Se pare însă că tranziţia îi face pe oameni
comuna Vata — dl NICOLAE CREPClA. Cartea a fost prezentată sfârşitul momentului de poezie, stăm puţin de vor. să se îndrepte tot mai greu spre hrana sufletească",
în cadrul Salonului Editurilor Hunedorene şi se poate procura din bă, şi iată ce-mi mărturiseşte : „Am preluat a_ încheie dna profesoară Neluţa Corui mărturisirea
librării şi de la punctele de difuzare. ceastă bibliotecă in anul 1991 şi mai întâi a fost dânsei de bibliotecară.
Rugăm cititorii să reţină că „SARGET1A FOREST" S.A. Deva necesar să rânduiesc toate cărţile după norme bi- Dar iată că un fluture superb, trezit din hi­
anunţată ca sponsor al cărţii — nu mai poate fi considerată aşa, de. blioteconomice. Apoi am început să duc cartea in bernarea lui, se zbate pe geamul ferestrei, atras
oarece promisiunea făcută de unul dintre conducătorii amintitei so­ mijlocul cititorilor. în fiecare miercuri mă întâlnesc de lumina puternică a soarelui. Ar vrea sâ zboare
cietăţi în faţa redactorului şef al editurii şi a autorului — nu a mai cu micii mei cititori şi de fiecare dată încercăm liber. Să fie un semn ? Eu şi dna bibliotecară ne
fost onorată. Ne cerem scuze cititorilor cărţii respective şi credem împreună să creăm un moment deosebit. Apoi privim cu blândeţe în ochi, având frumoase spe­
că odată uşurată de literele amintite mai sus — cartea va deveni joia, este ziua mea de teren, când cutreier satele ranţe I M AR IAN A PÂNDARU
| mai interesantă in prezent şi peste ani. (I.P.)
OM UL — T A IN Ă N B B Ă N U IT Ă personal tatea unei fiinţe care
RĂSPUNSURILE CORECTE PENTRU PREMIILE acceptă rareori sugestiile.
Ridurile de Ia colţul gurii
DE FIDELITATE „CÂLĂUZA“ DIN LUNA APRILIE Ridurile (II) Ridurile de pleoape Dezvăluie veselie, generozitate,
„Laba de gâscă" Indică o natură călduroasă, so­
Nr. 420 : 1. La latitudinea ci­ premii; 2. La latitudinea citito­ Indică veselie, dar nu întot­ ciabilă, afectuoasă, gustul şi ne_ caracter ademenitor prin dez­
titorului; 2. Deva, str. Cloşca nr. rului. Nr. 424 : 1. Prof. dr. Ioan deauna o vesele naturală. Umo. mierdări şi vorbe bune. Foarte
1. Wr. 421 : I. La latitudinea ci- Drăgan; 2. La 2—300 de metri rul indicat de „laba gâştii" poate dinamic. Eficacitate pusă în sluj­
. titarului; 2, La latitudinea citi- fi fructul unei victorii asupra ÎNFĂŢIŞAREA ba unei ambiţii tenace. Le are
i torului. Nr, 422 : 1. Fidel Castro; de la intrarea în Sântuhalm, pe unui temperament ce, în mod TRÂDUCE de obicei femeia emancipată, în­
£. Vasile Barbu. Nr. 423 : 1. 19 partea stângă, în faţa unei case. firesc, este îngrijorat mai tot treprinzătoare, deschisă, uşor
timpul. CARACTERUL acomodabilă.
Riduri ce pornesc de la aripa:
Ridurile de la unghiul intern nasului
R E ZU LT A T E LE C O N C U R SU LU I „P R IM Ă V A R A '98“ al ochiului voia de schimbări precum şi o Dacă sunt spre colţul buzelor
După îndelungi deliberări, sun­ să rotunjească pamfletul publi­ în general sunt acompaniate dispoziţie accentuată spre opti­ arată mare concentrare interi­
tem nevoiţi să anunţăm cititorii cat — au fost transcrise greşit. de cearcăne accentuate, vinete. mism. oară. o cunoaştere abstractă' ai
că «ic i un participant la Con­ Ne pare rău I Ele marchează o mare impulsi­ Ridurile verticale ale lucrurilor, un oarecare egoism-
cursul „PR IM Ă V A R A ’98“ a. Fiindcă pamfletul este extrem vitate sexuală, natură exigentă obrazului Sunt ridurile intelectualului.
«iM ţat în nr. 416 al ziarului de dur — nu putem să-l publi. şi pasionată, gust foarte viu pen­ Relevă o personalitate puter­
„C A LA U Z A " nu a dat răspun­ căm dar il ţinem la dispoziţia tru plăcerile amoroase. nică, îndrăzneaţă, combativă, E.P.
surile corecte. Majoritatea locu­
rilor unde trebuiau completate concurenţilor care vor să se ve­
ou nume sau alte cuvinte care rifice unde au greşit. (I.P.) P. D. cere despăgubirea proprietarilor şi a chiriaşilor
Petre Roman a clarificat pozi­ şi justa despăgubire a proprieta­ Creşterea numărului de mem­
ţia Partidului Democrat în ceea rilor cât şi a chiriaşilor vor face bri PD cu XI Ia sută, demon­
Primăria municipiului Deva ce priveşte restituirea proprie­ obiectul unor dezbateri in Par­ strează, potrivit opiniei exprim
lament, simultan cu propunerile
tăţilor imobiliare confiscate de
regimul comunist. Restituirea PNŢCD. Posibilitatea apariţiei mate de preşedintele Romani,
că acţiunile partidului din ultima
1 In scopul reactualizării situaţiei fondului funciar pe cate presupune o justă despăgubire unui conflict în coaliţie este re­
■gorii de folosinţă şl punerea în aplicare a prevederilor Legii fon­ atât a proprietarilor cât şi a dusă dacă PNŢCD va respecta Vreme s-au bucurat de susţinere-
dului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficia] nr. 1/ chiriaşilor. Trecerea imobilelor în principul restituirii, dar şi al în rândul populaţiei
1998 care, în cadrul art. 77 şl 78, reglementează situaţiile de proprietatea celor de drept a protecţiei chiriaşilor în acelaşi
schimbare a categoriei de folosinţă a terenurilor — art. 18 alin. fost apreciată ca fiind un fapt timp. DANIEL MARIŞ
2 prevede : persoanele fizice care au schimbat categoria de folo­ corect, iar evacuarea abuzivă a
s sinţă a terenurilor agricole pe care le deţin în proprietate sunt chiriaşilor, inacceptabilă din punct
de vedere uman. Democraţii pro­
obligaţi ca, în termen de 30 zile de la data la care a avut loc
această operaţiune, să comunice modificarea intervenită Oficiului pun o alternativă: despăgubirea
de cadastru agricol şi organizarea teritoriului agricol judeţean. justă acolo unde nu este posi­
Nerespectarea celor de mai sus se sancţionează cu amendă bilă restituirea sau condiţii pen­
între 500 000 şi 1 000 000 lei conform art. 111/b şi 112/a din Legea tru construirea unei alte proprie­
nr. 18/1991 republicată, . . . . . . tăţi. Condiţiile de finanţare vor
2 Toţi deţinătorii de terenuri şi animale care au domiciliul exista prin adoptarea de către
stabil în Deva „la blocuri" sunt obligaţi să se prezinte la primărie, Guvern a unei legi a creditului
eamera 18, pentru înregistrarea acestora în registrele agricole. ipotecar şi a unor măsuri “sti­
3 Programul de lucru cu publicul al serviciilor din cadrul mulative. Această măsură nu în.
Primăriei Deva este în fiecare zi între orele 8—10,30 şi 14—15,30. seamnă mărirea deficitului bu­
4 Primăria municipiului Deva, prin S.G.P.M., oferă gratuit getar ci are un mare avantaj
asociaţiilor de locatari (proprietari) şi unităţilor de învăţământ- de a relansa activitatea econo­
cultură răsad de flori şi sămânţă de iarbă pentru înfrumuseţarea mică în zona urbană.
sondor verzi. Livrarea acestora se face pe bază de comandă sem­
nată de asociaţia de locatari (proprietari) începând cu data de 4 Partidul Democrat încearcă
mai 1998, între orele 8—10 şi 14—15 la Serele Primăriei Deva. astfel să excludă conflictele din. Tarif unic în toată tara 3 450 lei/30 secunde. Acest număr «
tre proprietari şi chiriaşi. Solu­
Informaţii suplimentare la telefon 218665.
ţiile concrete propuse de P.D., poate fi apelai numai de la telefoane conectate a t
I privind restituirea proprietăţilor la centrale digitale. Primele 20 secunde netaxabile.