Page 2 - Calauza_1998_439
P. 2
rm rm
Săptăm ânal independent ad at în slujba Tuturor oam enilor
1
* R e g i n a
MARTOR | nopţii
Când am învăţat să iubim această floare? Când şi unde attt J .
■ CAN TO NAM ENT. Reîntors ■ ÎNOT. Ne aflăm în plin stat în preajm a Reginei-nopţii? în câte grădinuţe ale caselor |
de pe litoral, unde şi.a petrecut sezon estival. A pa ne atrage, îşi face loc această floare? Parcă îm i este frică să dau un L.
o scurtă parte din vacanţă, îm PE CATIVA însă nu toţi ştim să înotăm. în răspuns. Deşi, m i se pare că una dintre nopţile recente, s-a
preună cu fam ilia, Mihai Leu a dorinţa de a oferi tinerilor mo 1 um plut cu petalele acestei regini. Dincolo de aceste întrebări, se 1
intrat în cantonam ent la Piteşti, q u a d £ a t i dalităţi de înot moderne, de a-i J petrec întâm plări ciudate. GURA LEULUI şj OCHIUL BOU- i
in vederea participării la concur învăţa să-şi apere semenii de ) LUI, se iau la ceartă. Fiecare ar vrea să ajungă la marginea t
surile de raliuri, sub sigla la înec, o delegaţie a Crucii 1 oraşului. Poate acolo insomniile, n-au nici o valoare. Cu o ]
„DACIEI", în cadrul Cupcţ Nova. Roşii germ ane a organizat la i secundă mai devrem e, cineva m i-a şoptit: „N-ai vrea să ne \)
El se va antrena aproape o nu se va mai afla m ult tim p bazinul de înot din cadrul Băi 1 oprim lângă aceste ziduri? Să reîncepem călătoria doar m âine l
săptăm ână de zile pe şoselele pe banca tehnică a echipei ol lor Călan, o inedită acţiune in ^ în zori ? A tunci, vom fi m ult mai tineri şi ne vom putea zben- ?
argeşene, aceasta desigur în do. teneşti. Aceleaşi surse, susţin titulată parcă m etaforic „înot i gui pe cărarea ce urcă peste acel deal dornic de a ne ascunde i
rinţa unui succes în cadrul ideea că locul acestuia va fi pentru viaţă". La dem onstra 1 de lume". Undeva, la o răscruce s-au oprit caii ce trăgeau la i
„Raliului Daciei". ocupat după toate probabilită ţiile practice, au fost prezenţi ) trăsura plină de viscol. M ult mai departe, un tren se pierde 1
ţile, de către Silviu Stănescu tineri din Lupeni, Petroşani, { părăsit de ultim ul fluture uriaş. La această vrem e, încerc să J
■ SURSE... din anturajul U_ — antrenor ce şi-a dat demisia Brad, Călan şi Alba Iulia. ? colorez singurătatea cu o secundă mai repede, ca Tu să pri» \
niversi taţii Craiova au lansat de la „timona" form aţiei C.S.M. 1 veşti în oglindă. « i
ideea că, antrenorul Ilie Bălăci Reşiţa. IOAN VLAD ( Cât mai aleargă prin noi, acel pahar cu vin alb, băut ca /
t de nişte însetaţi, nu ne vom tem e că ne rătăcim prin pădii- (
> rea zilei de mâine. V om ajunge la cele mai mari bâlciuri şi“t>om 1
\ întreba de acel crescător de porumbei călători. Nu avem altă ?
NOU: Structura anului şcolar 1998-1999 I cale dc ales. E atât de greu să poţi să calci peste ghim pii tim pu- *
? lu i! Şi iată, auzim ţipetele ce s-au oprit în pieptul acestor ţ
ţ stânci. Şi iată, vedem acele corăbii, ce şi-au pierdut legănarea. *
(Urm are din pag. 1) lor şi şcolilor, în funcţie de pcctelor form ative : în ultim ela i Pe puntea magică evadează ambasadorii cu început de chelie,
structura confesională, cu avi trei săptăm ânţ de la sfârşitul i A tâta tim p cât cineva ne cheamă. A tâta tim p cât putem
săptăm âni de Paşti. 29 mai — zul inspectoratelor şcolare jude fiecărui sem estru se va asigura i visa o noapte întreagă. Cât nu avem dorinţa să privim ceasul
6 iunie 1999 — vacanţă; 7 iunie ţene. De asemenea, în mediul consolidarea cunoştinţelor şi V defect al oraşului, ci mai degrabă să urm ărim zborul vulturilor
— 25 iunie 1999 — învăţăm ânt; rural, vacanţa de toam nă (31 com petenţelor dobândite de că l ce poartă în ghiare ghem e albe. N u oricând putem găsi peşte-, ?
26 iunie — 14 septem brie — va octom brie — 8 noiem brie 1998) tre elevi, pe parcursul perioa } ra unde am făcut cândva portretul pustnicului, ce purta fu ţ
canţa de vară. poate fi stabilită flexibil, în dei de învăţăm ânt. \ ochi cearceaful miresei dispărute. Să ne am intim iar de Regina ţj
Noua structură a anului şco funcţie de ritm ul m uncilor a- Metodologia evaluării va fi ( nopţii. Să deschidem ochii şi să fim prim ii acolo. ^
lar, va cuprinde 34 de săptăm âni gricole, prin aprobarea perioa. com unicată ulterior, prin ordi
de învăţăm ânt, 16 în sem estrul dei de vacanţă de către inspec nul m inistrului. \ MIRON (pC ţ
I şi 18 în sem estrul al II-lea. toratele şcolare judeţene res ^ " 4
pective. Conducerile şcolilor pot
între sem estre va exista o săp decide întreruperea cursurilor în
tăm ână de vacanţă, iar în tim zilele de Bobotează şi de Sf.
pul fiecărui sem estru vor exis.
Ioan (6 şi 7 ianuarie), în condi M A F I A D I N B E L G R A D „ B A I A A C I D Ă '
ta 2 săptăm âni de vacanţă in. ţiile recuperării orelor.
tersem estrială. Evaluarea rezultatelor elevilor A DIRIJAT COMERŢUL CU DERIVATE PETROLIERE IN TIMPUL
în cursul sem estrului al II-lea la învăţătură se va realiza în
se acordă două săptăm âni de continuare în mod ritm ic, pe ' Cum spuneam în num ărul tre EMBARGOULUI (III) rolul m afiei belgrădene. nja<
vacanţă de Paşti, care se stabi parcursul fiecărui sem estru, cu cut al „Călăuzei", m afia bel. ales în zona judeţelor Caraş-
lesc de către direcţiunile licee un accent deosebit asupra as. grădeană deţine monopolul vân astfel de obiecte de m are va Severin şi Timiş. Pentru că
zărilor de arm e în toată Euro grosul afacerilor are m ulte ra
*—*—*—*_*._*—*_*—+—*_*—*_*—*—*—*_*—*—*—*—*—*_* —*—* pa şi, aşa cum se ştie, nici ţara loare istorică, culturală şi de m ificaţii, de natură să satis
noastră n-a scăpat din ghiarele cult, era bine pusă la punct facă cu arm e, mai ales cu
de m afioţii din Belgrad. Sârbii
L O V IT U R Ă M O RTALĂ CU CUŢITUL, filierei. După '89 şi în special preluau m arfa pe care o tran s Ivalaşnikovuri ultram oderne până
perioada em bargoului, ţiganii portau la Zagreb, de unde croa şi pe spanioli, m afia a pus la
noştri şi nu num ai ei, au scos punct tranzacţia transfugilor şi
ÎN M IEZ D E N O A PT E peste frontieră aur, icoane pe ţii o preluau şi o transportau a vânzării de carne vie, satisfă
lemn şi sticlă, tablouri şi o. in Italia, G erm ania şi A m eri când filierele de bordeluri din
(Urm are din pag. 1) în Spitalul de pe malurile Bcgăl, biecte de cult, într_un cuvânt ca. M afioţii sârbi n-au pierdut Grecia, Italia, Turcia şi flftal
departe de cei apropiaţi. a fost decim at patrim oniul na ocazia, au deschis porţi largi ales Cipru, de unde alte f ila
tradictorii cu tânărul, prin lovi Sufletul i s-a despărţit de ţional. contrabandei cu carburanţi, dar re preiau m arfa cu alte d eslk
rea acestuia cu un cuţit bine trup fără voia lui, iar pensio Filiera de contrabandă cu mai ales introducând arm e do naţii. P entru a extinde reţeaua
ascuţit, în partea stângă a tora narul Ciocan, aflat in cercetarea contrabandă pe toate căile po „Baia acidă" a pus la punct re
celui. Lovitură cauzatoare de Parchetului îşi regretă fa p ta : sibile din zona Dunării, zonă în ţeaua „Paşapoartelor false", hirte
moarte. Înţepat cu cuţitul, tâ luarea vieţii semenului, deşi care a fost bine pus la punct dirijată din Ungaria spre Iugos
nărul cade la păm ânt şi se ros. şi controlat sistemul. Intre Ba- lavia, de unde m afioţii sârb i se
togoleşte de durere în balta for singurul în drept să decidă a. Atac la ziaş şi D robeta T urnu Severin ocupau cu distribuirea lor ift
mată din propriu-i sânge. Vic supra ci, este doar Creatorul. contrabanda s-a desfăşurat fără rostul ţărilor Est-Europene, până
tim a este transportată la Spi ... Regrete şi lacrimi. Totul e oprelişti, îm bogăţind „plevuşcă" Ia Moscova.
talul din Brad. Oamenii in halat însă prea târziu. Sângele văr. P.N.T.C.O. ţigănească şi „dem nitarii" avizi
alb de aici, încearcă totul, apoi sat de Daniel, în urma lovi V de înavuţire rapidă, întărind S. DlACOXESCU
îl trim it la Spitalul din T im i rii cu cuţitul, i-a pătat orgo.
(Urm are din pag. 1)
şoara. Cu toate acestea, firul liosului Ciocan conştiinţa, dem
vieţii tânărului se rupe, acolo nitatea de om.
mele. fundam entale ale statului,
preşedinţia, guvernul, parlam cn.
■■■■••■■■■■■■•■a
tul, cu un singur scop : obţine In v ita t la ..( AI A I Z V
rea de capital politic. Cu si
E D I T O R I A L Î N T O R S guranţă că aceşti pensionari nu
sunt membri] P.N.Ţ.C.D., deoa
rece, ei nu au curajul opiniilor (Urm are diD pag. I) părtăşinduzlo- din experienţa
(Urm are din pag. 1) mea. ■ ■■
exprim ate şi nu.şi asum ă res
ponsabilitatea lor prin sem nă, râm ideea dc performanţă. Ne. ar REJ\ : Iţi urez succes şî 54î
ROMGAZ, dar care face lucrări de instalaţii şi m ontare de a_ tură. bucura să-i vedem peste ani pe m ulţum esc în numele cititori
parate (ceasuri) pentru gaz la blocuri. unii dintre ci campioni. lor pentru am abilitatea de a ne
Cu certitudine că, noua lege a
Vă întreb: de ce aceste lucrări nu sunt făcute de ROMGAZ? pensiilor care va fi votată, va R E P .: în încheiere, ce aUe fi îm părtăşit aceste realizări
Oare e corect ca o firm ă particulară să decidă dacă instalaţia dc reglem enta o serie de neajun visuri ai pentru viitor? şi dorinţe. Sunt convins că
gaz (conducte) trebuie sau nu schim bată ştiind că prin acele ţevi C. B .: M i-am dorit de când a m b i ţ i a te caracterizează.
trece gaz, nu apă, nici durata de folosinţă nu c aceeaşi cu cea suri ale legi] actuale şi va ţine am venit să încep o nouă viaţă Ai fost în m ulte ocazii identi
de apă, corodarea ţevilor nefiind Ia fel? De ce trebuie să fie cont de anii lucraţi şi de me in Canada, în vara acestui an, ficată cu România, ţară pe care
schim bată toată instalaţia dacă ca se găseşte în condiţii foarte diul în care şi-a desfăşurat sa. mă voi căsători şi deci mă voi a | reprezentat.o şi consider că
bune şi nu necesită schim bare? De ce se profită de naivita lariatul activitatea. Nu doresc dedica vieţii de fam ilie. îm i ţi se potriveşte urarea m arelui
tea oam enilor necunoscători în ale' gazului şi in ale acestor zise să mai discut alte aspecte ri nostru poet naţional M. Em î-
„lucrări'' — în profitul cui ? dicate de scrisoare, pentru că doresc un club personal de gim - nescu : „La trceut-ţi m are, m are
înţeleg că se vrea contorizarea pentru fiecare apartam ent în modul de exprim are este jigni riastică, unde să pot activa ca viitor!11.
antrenoare. Mai clar spus, pri.
parte ^ a gazului m etan, dar de la instalarea unui contor şi până tor, iar atacul dur şi prim itiv vesc cu încredere spre viitor. Se cuvine ca astfel de ghndarl
la schim barea instalaţiei când nu este necesar, e cale neînţe la adresa celor mai m ari p er să exprim ăm şi Ia adresa Ca
leasă de acei care trebuie să plătească cei 700.000 lei, până la sonalităţi ale statului, descalifi Totodată doresc să reiau legă nadei, ţară care ne-a prim ii CU
1 noiem brie, altfel, după spusele celor interesaţi, se va sista dis tura cu fostele m ele colege din drag şi iu care vom
că in cel mai înalt grad pe România. Vreau să le ajut in cu toţii. 1 ţ
tribuirea gazului. E CORECT? în contractul încheiat cu ROM. autorii m orali ai scrisorii. continuare in devenirea lor, im- Au bon cutendeur. Salut 3
GAZ se regăsesc term ene de folosinţă a unei instalaţii, chiar
dacă e în foarte bună stare? DE CE nu se fac lucrări Ia insta.
laţiile de apă şi calorifere care intr-adevăr necesită intervenţii.
1)E CE LA GAZ? DE CE — (repet) — firm e particulare şi nu
ROMGAZUL care are încheiate contracte cu locatarii (proprietari Picătura chinezească a umplut paharul consilierilor locali
de apartam ente), fac aceste lucrări?
(Urm are din pag. 1) sala cu evacuarea. • Nostim ă a Eericilii căşligători sunt domnii
De unde dom nule prim ar să tot scoală am ărâtul de pensio
nar sau şomer, sau chiar cel ce mai are un Joc de m uncă bani fost propunerea viceprim arului BARBURA, COSTA, ALEXA şi
pleca
D um itru Gâlcescu, de a
pentru lucrări care nu sunt prioritare, ci se fac — pe ce bază? Ia deveană dc gim nastică nu RESIGA. • Aceştia vor be
trebuie să dispară", • ,,Vom a . în China cei care vorbesc... chi neficia de ospitalitatea chl.
Vă rog dom nule prim ar, lăm uriţi oam enii să ştie fiecare de junge dintr-un oraş al gim nas. neza. • Nici celălalt viccprim ar, nezească şi de 747 dolari/per-
ce şi pentru ce se iau banii — explicaţi, să nu mai fie suspi ticii în unul al aurolacilor şi ALIN SUCIU, nu s-a lăsat mai soană pentru transport. • U l
ciuni şi păreri că e sau nu corect — că banii se duc acolo sau prostituatelor?1' — s.a întrebat prejos, propunând neincluderea tim ul „conflict" a fost cei al
dincolo — şi dacă nu trebuie o comisie dc specialişti care să retoric consilierul B arbura. « în delegaţie a şefului Biroului îm părţirii patrim oniului RAGCB,
constate că trebuiesc schimbate instalaţiile, că prezintă pericol După două orc de discuţii aprin m ass-m edia, PETRE MUNTEAN care a generat vii controverse
astea, cum sunt înfricoşaţi oam enii —, comisie care să treacă se, proiectul a fost am ânat, « şi a preşedintelui Asociaţiei de între directorii celor trei so
prin fiecare apartam ent şi să sc facă înlocuirea doar acolo unde Un adevărat „m ăr al discor prietenie rom âno-cliineze, M IIIAI cietăţi nou înfiinţate. • Singu
e nevoie. diei" I.a constituit aprobarea RUDEANU, • Singurul consi rii care au mai înviorat at
De acord, da, sunt oam enii dc acord cu contorizarea, dar pcn. com ponenţei delegaţiei devene lier care a avut tăria să refuze mosfera au fost câţiva consi
tru restul răm âne sem nul de întrebare, pentru care cer lăm uriri ce se va deplasa în m unicipiul oferta unei vizite în China, a lieri (şi cărora din m otive lesne
şi in num ele nelăm uriţilor. Vă ro£_m ult să faceţi — si să daţi ev. Yanchenfr r l i n r S i n n & h u n a f n e t I f l A V S T A T U I S — î - j : - ,i„ -■< i- J5 -. —.—
