Page 6 - Calauza_1998_439
P. 6

©       Să|rtăm ânal  independent* a fla t  în   slu jb a  tu tu r o r   o a m en ilor                              ■w.
                                                                                                                                         m

                                                                                     RISCUL  IN T O X IC A Ţ IIL O R   CU  C IU PE R C I
                                                                            Ciupercile   otrăvitoare   sunt   m uscarina  este  un  alcaloid   de   ne   diareice,  cram pe  musculare,
                                                                          îm părţite,  după  toxicitate,  in  trei   genul  m orfinei  din  opiu  sau  al   transpiraţie  şi  stări  de  rău,  sun­
                                                                           categorii  :                   atropinei   din  m ătrăgună.   De   teţi   suspecţi   de  o  intoxicaţie
                                                                       \    a)  ciupercile  care  ucid,   co n ­  aceea,  persoanele   otrăvite   cu   acută  cu  ciuperci  şi  trebuie  să
                                                                           ţinând  o  otravă  foarte  violentă,   aceste  ciuperci  se  pot  trata  cu   vă   adresaţi  serviciului  medical
                   EMIUl  DE  FIDELITATE  „CALAUZÂ"  j                     num ită  phallina  ;           substanţe  antidot,  ce  se  adm inis­  de  urgenţă  în  vederea  internă­
                                                                                                                                          rii.
                                                                                                          trează  în  mod  obişnuit  în  otră­
                                                                                                                                              Prim ele
                                                                                                                                                       semne
                                                                            b)  ciupercile  periculoase,  care
                                                                                                                                                               ale  into­
                                                                           au  o  substanţă  otrăvitoare  mai   virile  cu  alcaloizi  vegetali.  Mus­  xicaţiei  pot  apărea  dmediaitj t a j.:i
                              TALON  NR.  2  (AUGUST)                      puţin  toxică,  num ită  m uscarina;  carina  nu  are  nici  un  efect  a-   Ia  câteva   zile   după  con^tf^
                                                                             c)  ciupercile   suspecte,   care   supra  sângelui,  acţiunea  sa  ma_   rea  ciupercilor.
                1.  Credeţi  că  este  mai  bună  noua  structură  a  anului  do  conţin  substanţe  râşinoase   cu   nifestându-se  preponderent   a .   Puteţi  preveni  aceste  com pli­
                                                                           efect  purgativ  şi  vomitiv.  supra  sistem ului  nervos  şi  apa­  caţii  cum părând   num ai  ciuper­
           ^  învăţăm ânt  1098/1999 ?   ——— ——— — -----—■—------ ——
                                                                             Phallina   este  otrava  ce   se   ratului  digestiv.   In  cazul  celui   cile  de  Cultură   de  tip  „C ham -
           y    2.  în  ce  oraş  trăieşte  ltam ona  R ibar ?  — —----- ——  găseşte  în  unele   ciuperci   din   din  urm ă   are  loc   evacuarea   pignon"   şi   evitând  culegerea
                                                                           fam ilia  „A m anita",   în  special   bruscă  a  conţinutului  stomacal,   sau  achiziţionarea   lor  de   la
                                                                           în  „Amanita  phalloides11.  Aceas­  otrava   neavând  tim p  să  treacă   diverşi  „cunoscători11  ce  le  dis­
                                                                   —   l   tă  otravă  nu  este  distrusă  prin   în  sânge.   Persoanele   otrăvite   tribuie   î n .  locuri  publice.   In
                 N um ele  şi  prenum ele                          —    \  fierbere   şi   trece  în   sângele   scapă  cu  viată  in  cele  mai  m ulte   judeţul  nostru   s.a u    sem nalat
                                                                           dum neavoastră,  distrugând  celu­  cazuri.                    şi  în  acest  an  un  num ăr  crescut
                 A  d  r  e  s  a  ------—
                                                                           lele  roşii.   O  singură  ciupercă   Substanţele  răşinoase  din  gru­  de  cazuri  de  intoxicaţii   acute
                                                                           de   acest  fel  conţine  suficientă   pa  ciupercilor  suspecte  nu  pre­  cu  ciuperci   provenite  din  sur­
                Nimic  m ai  sim plu  1   Citind  cresc  pentru  a  obţine  prin  tra ­                                                   sele  dubioase  m enţionate.   Oda­
              „CALAUZA"  —  prietenul  care  gere  la  sorţi  unul  din  urm ă­  phallina  ca  să  otrăvească  două,   zintă   o  acţiune  deosebită  asu­  tă   in  plus,  vă  rugăm   să  fiţi
                                                                           trei  persoane.
                                                                                                          pra  organism ului,  nefiind  am e­
              doreşte  să   te  cunoască  şl  să  toarele  prem ii :   două   prem ii   M uscarina  este  otrava  ce  se   ninţătoare  pentru  viaţă.  atenţi   la  viaţa   şi   sănătatea
              te  ajute,   să   fie  lângă   tine,  în  valoare  de  câte  100.000  lei   găseşte  in  „Am anita  m uscarie"  şi   Dacă  după  ingestia  cu  ciuperci   dum neavoastră !
              trebuie  să  completezi  talonul  fiecare,   oferite  de  redacţie  ;   „A m anita  pantherina".  Din   a-   prezentaţi  greţuri,  vărsături,  du­  Inspectoratul  de  Sănătafe
              de  m al  sus  şi  să-l  păstrezi  pen­  4  prem ii  de  câte  50.000  lei  fie­  cest   punct  de  vedere  chimic.  reri  şi  colici  abdom inale,  scau­  Publică  al  judeţului  H unedoara
              tru   ea  la  sfârşitul  lunii  (taloa­  care,  oferite  de  S.G.  „TRAN­
              nele  sunt  num erotate  da  la  I  SILVANIA  PRESS"   H unedoa­
              la  4  sau  5  —  depinzând   da  ra;  4  prem ii  constând  în  abo­
              câte  num ere  apar  în  acea  lu­  nam ente  Ia  ziarul   „Călăuza”   S-A R   P U T E A   SĂ   F IM   M A R T O R II  U N E I  R O M Â N IA D E
              nă),  să  le  expediez!  pe  adresa  pe  luna  urm ătoare  şi  alte  10
              redacţiei,  având  grijă  ca   ele  prem ii  constând  în  câte  un  pa­  Cu  ocazia  inaugurării  noului   tid.  în  calitate  de  m em bru  sin­  încearcă,  cu  paşi  mici  dar   si.
              să  ajungă  la  noi  până  în  10  ale  chet  conţinând  5  cărţi  şi  re .   sediu   al   Partidului   Rom ânia   dical,  din  această  cauză  nedeţi.   guri,  o  separare  a  Transilvaniei
               lunii  urm ătoare.   Cu  cât   tri­ viste,  toate  acestea  oferite  de   M are  —  Filiala  judeţeană  H u­  nând  nici   o  funcţie  politică.  de  România.   Aşa   încât   s.a r
              m iţi  m ai  m ulte  seturi  de   ta­  redacţie.  Succes   prieteni   la   nedoara  —,   a  avut  loc  recent   Cât   priveşte   vizita  prim ului   putea  să  nu  mai  fim   m artorii
              loane,  cu  atât  ş a n s e l e  noul  concurs !             O  conferinţă  de  presă.   Tem ele   m inistru  ungar  în  România,  s_a   unei  m ineriade  ei  a  unei  rom ă-
                                                                           abordate  au  fo s t:  reîntoarcerea   exprim at  părerea  că  ea  a  con­  niade.
                                                                           în  Valea  Jiului  a   liderului  m i­  stituit  un  grav  am estec  In  tre ­  Pe  plan  local  PR M .ul  a  distri-
                                                                           nerilor  MIRON  COZMA;  vizita   burile  interne  ale  tării  noastre.   birit  ajutoare  constând  în  h ra­
                                                                           Prem ierului  ungar  VICTOR  OR.   D eclaraţiile  acestuia   au  în tărit   nă  şi  îm brăcăm inte  (în  colabo­
                                                                           BAN,  precum    şi  vizitele  d-lor   şi  mai  m ult  acest  sentim ent.   rare  cu  filialele  PRM  Teleor­
                                                                           PETRE  ROMAN  şi  RADU  BER.    Dacă  ar  fi  să  se  ţină  cont  şi  de   man  şi  Arad)  sinistraţilor   din
               PENTRU PRIMA DATA IN ROMANIA                                CEANU  în  judeţul  Hunedoara.  m arele  procent  de  produse  m a­  com unele  afectate  de  inundaţii
                                                                                                                                          de  pe  raza  judeţului  nostru.  A-
                                                                             PR M .ul  îl  sprijină  pe  MIRON
                                                                                                           ghiare  (îndeosebi  alim entare),  ce
                                                                           COZMA  pe  toate  căile,  el  fiind   au  invadat  pieţele  transilvăne­  cestea  au  fost  prim ite  cu  bucu­
                                                                           proaspăt  m em bru  al  acestui  p ar.  ne,   s-ar   putea   crede  că   se  rie,  un  caz  mai  aparte  consta,
                                                                                                                                          tându-se  în  com una  Zam  unde
                                                                                                                                          prim arul  —  un  tânăr  m em bru
                                                                                                                                                   —,  nu  a  acceptat  sub
                                                                                                                                          ţărănist
                                                                           |  Societatea  Comercială  Eurovenus  \                        nici  o   form ă   ajir.oarcle   din
                                 ON  CLINIC  LTD                           t    Vine  în  întâm pinarea   petrecerii  tim pului   dum neavoastră. 1   partea  P.R.M.
                                                                                                                                            Concluzia  P artidului  România
                         CENTRU  M â D IC A t  IN T5 RNA"ili?NAi.          '{  in tr-o   am bianţă  deosebită,   prin  Com plexul  Turistic  Strei,  din  |   M are  asupra  situaţiei  Românie^
                                                                           ţ   Sim eria  Veche,  ofcrindu.vă  cazare  în  vilă  de   4  stele,  precum *   la   ora  actuală  e s te ;  „Suntem'
                                                                           4  şi  bucătărie  tradiţională,   cu  m eniuri  diverse  prin  restaurantul *   într-un  fund  de  groapă  din  care
                                                                           4  propriu.                                                ^   nu  putem   ieşi  nicicum.   Trăim
                                                                            (   V izitându-ne   veţi   deveni   clienţii  noştri   perm anenţi.   1  vrem uri  grele  şi   ar  trebui   să
                                                                            I   Inform aţii  suplim entare  şi  rezervări  puteţi  obţine  la  numă- *  lăsăm   puţin  poftele  Ia  o  parte".
                                                                           *  rtiî  de  telefon  051/260581.  Vă  aşteptăm  I         *
                                                                                                                                                 MHIAELA  PÂNDARU
                                                                                                 P rins.c.HD STIL  HflRfiBflGIUs.n.c.
                                                                                                              Hunedoara,  Str.  Carpaţi  nr.  45

                                                                            i  HUNEDOARA  JeUFax: 054-713384; 715634  Mobil:  092-281075
                                                                            i

                                                                               Puteţi  com anda  m obilierul  dorit,  conform   necesităţilor şi
                CONSULTANT:  prof.  A,  Sidi.  ex-director nneciicgl)
                       al  Clinicii pentru  Disfunctii  Sexuale               configuraţiei  biroului  sau  apartam entului  dum neavoastră:
                        a  Universităţii  din  Minessota,  USA                  birotică,  cam ere de zi,  bucătării,  dorm itoare,  băi,  holuri,
                          Camerele de aşteptare sun!  pr.vate
                    __________tar  discreţia este garantata_______________                              decoratiuni  interioare.
               timişoarei, tel.: 056 -  134.888

                 Bucureşti, tel.: Ol  - 311.19.29                                 Hum ai cu n o i visul Dumneavoastră devine re a lita te !





                              O c h ire a   b o lilo r .^



                  FARMACISTUL  CASEI                pară  din  20  g  propolis  şi   100  g  alcool   când  se  va   observa   dispariţia  balenă,   DIN  MIRACOLELE
                                                    de  88  grade.   Gu  preparatul  obţinut   sc   rii  după  mâncare.
                                                    tam ponează   zona  hcrpcsuliii,   de   mai                                             MORCOVULUI
                        HERPESUL                                                                                   CERASUS
                                                    m ulte  ori  pe  zi.
                                                                                                                                       Iată  o  întrebuinţare   a  m orcovi''"' ,
                 Herpesul  este  o  boală  a  pielii,  pro­  —  Unguent   de  propolis.   Se   ob­  SUCUL  DE  CAISE               în  scopuri  terapeutice.  M orcovul  dat  pU
             dusă  de  un  virus  filtrant,  ce  apare  mal   ţine  din  20  g  propolis  la   100  g  vase­                       râzătoare  şi  apoi  aplicat  pe  abcese,  can-
             m ult  în  jurul  gurii,  şi  care  are  aspec­  lină.   Cu  acest  unguent  se  unge  herpe­  liste  un  suc  foarte  bogat  în  vitam ina   cere  ale  sânului,  pe  plăgi  recente  sau
             tu l  unei  aglom eraţii  de  băşicuţe  ce  dau                                A,  dar  nu  sunt  de  neglijat  nici  num ărul   mai  vechi,  pe  ulcere  ale  gambei,  arsuri,
                                                    sul  de  două  ori  pe  zi.
             senzaţia  de  arsură  sau  m âncărim e.  Câ­                                   m arc  de  săruri  m inerale  prezente  în com­  furuncule,  pecingini  sau  im petigo,  duce
                                                                                            poziţia  iui.  De  ac.cea  cl  este  recom andat   trep tat   la  vindecare.   Acelaşi  efect   îl
             teva   din  tratam entele  ce  sunt  indicate    EALONÂRILE
             în   cazul  Iierpesului  :                                                     in  nslcniile  fizice  şi  psihice,  în  anem ii   are  şi  decoctul  din  frunze  proaspete  de
                                                                                            şi   în   convalescenţe.   De  asem enea  eî   morcov  sau  cataplasm ele  cu  frunze  proas­
                —  Decoct  din  rădăcină  de  brusture.   Pentru   a  scăpa   de  acest  supărător   este  foarte  eficient  pentru  copiii  cu  pro­  pete  pisate.  Decoctul  de  frunze  proaspe­
             Acesta  se  obţine  astfel:  patru  linguri  de   neajuns   vă  recom andăm   un  tratam ent   bleme  de  rahitism   sau  întârzieri  în  creş­  te  se  m ai  poale  folosi  şi  ca  gargare  în
             rădăcină  m ărunţită  se  pune   în  300  ml                                   tere.  precum   si   în  cazul  constipaţiei. *   abcese  ale  gurii,  afte,  sau  spălaturi  ale
                                                    cu  foarte  bune  rezultate.  Şi  anum e,  con­  tn  anem ia  declanşată  în  urm a  unei   degeraturilor  şi  crăpăturilor.
             apă.  Se  lasă  să  fiarbă  şi  după  ce  s-a
                                                    sum area  unui  căţel  de  usturoi,  dim inea­  hem oragii,  s.a    constatat  că  o  cură  de   Loţiunca  de  suc  de  morcovi  se  poate
             răcit  se  aplică   pe  zona  respectivă,  sub                                 caise  are  un  efect  asem ănător  cu  cel  al
                                                    ţa,   pe  stomacul  gol,  cu  o  oră  înaintea                                 folosi  la  îngrijirea  feţei  şl  a  gâtului,  pen­
             form ă  de  comprese.   Aceste   tam ponâri   mesei  şi  seara  la  fel,  un  căţel  de  ustu­  curei   de  ficat  de  viţel.  Sucul  de  caise   tru   că  dă  pielii   supleţe   şi  prospeţi­
            se  fac  de  m ai  m ulte  ori  pe  zi.  roi,  la  două  ore  după  cină.  Acest  tra ­  constituie   şi   un  tonifiant  foarte   bun   me  şi  împiedică  accentuarea  ridurilor.
                                                                                            dacă  este  aplicat  pe  un  ten  îm bătrânit
                —  Tinctură   de  propolis.   Se   pre­  tam ent  durează  una-două  săptăm âni,  până  şi  ridat.                                     ANA  VALER1A
   1   2   3   4   5   6   7   8