Page 10 - Calauza_2001_567

Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

s.c. C R IS -M O N A A LIM P E X s r l
Aşa a exclamat Pillat când a arătat mulţimii pe DEVA (tel. 0 5 4 /2 1 3 6 0 9 )
mântuitor. (loan 19.5)
prin magazinul aflat pe str. IULIU MANIU, Nr. 2
Cum am ajuns la „Uzina (vis-a-vis de C O M TIM )
oferă zilnic între orele 10-18
noastră” la preţuri avantajoase:

- urmare din nr. 566 - • GRESIE • FAIANŢĂ (SANEX-CLUJ)
Nici nu am apucat să mă dezmeticesc din uluiala provocată de
dispoziţia categorică a „p rim u lu i”. M -am şi trezit pe drum , • ADEZIVI • OBIECTE SANITARE Şl DE.
mergând spre sediul redacţiei care funcţiona în fosta clădire a MARMURĂ • VOPSELE
tipografiei W achter din Piaţa Libertăţii. Am intrat în sediu cu
emoţie. Acolo mă aşteapta un bărbat tânăr şi înalt. Un tip bine
făcut şi fercheş. Era redactorul şef, pe nume C. C h iţig o i. Fusese
pus în temă de venirea mea. „B in e ai venit la noi”, m-a întâmpinat
ospitalier şi cu zâm bet pe buze - „S ă fie într-un ceas bun!” CUVINTE DE SUFLET
„M isiunea mea - a continuat el - este ca săptămânal să scot
foaia asta de 4 pagini, dar marea problemă e că nu am cu cine. Oraşul Haţeg, atestat documentar încă din anul 1247, a fost
Ai picat la ţanc. Cu tine, de acum colectivul nostru s-a completat considerat de-a lungul secolelor „capitala" Ţării Haţegului - această
din nou la numărul de 5 oameni.” Apoi, mi-a mărturisit că a avut „bijuterie turistică” şi locul de plămădire al poporului românesc.
un redactor foarte bun, dar „S cânteia” a pus mâna pe el. Se Fiind aşezat la răscruce de drumuri turistice, este cel mai impor­
numea Nicuţă Tănase - fost brigadier pe şantierul tineretului. în tant punct de plecare spre frumuseţile de neasemuit ale Munţilor
continuare, şi-a exprim at nădejdea că prin prezenţa mea, va Retezat cu salbele lor de lacuri alpine, cu păduri seculare şi râuri
recupera pierderea pricinuită, prin plecarea talentatului foiletonist. şoptitoare de legende.
A urmat o serie de întrebări de rutină, gen dacă am mai scris în curtea bisericii ortodoxe „Sfântu Nicolae” din centrul oraşului,
ceva la vreun ziar, dacă îmi place să citesc literatură politică şi se află bustul turnat în bronz al mitropolitului Ardealului - Andrei
beletristică, dacă consum băuturi alcoolice etc. Răspunsurile Şaguna (1809-1873). Pe soclul de marmură al monumentului sunt
mele, cred că i-au satisfăcut curiozitatea mai ales după ce am „săpate” două fraze din înţelepciunea primului preşedinte al „Astrei".
înşirat o seamă de clasici şi cărţile lor, pe care le citisem începând 1. „T u Doamne, ştii că, cătră scopul meu doresc să alerg, pe
din copilărie, precum: Swift, Verne, Cehov, Ostrovschi, Camilar românii ardeleni din adâncul lor somn să-i deştept şi cu voie bună
şi alţii. Efect hotărâtor asupra lui, cred că a avut m ărturisirea cătră tot ce e adevărat, plăcut şi bun să-i atrag.”
mea, când am spus că nu mă dau în lături din faţa câte unui 2. „Sunetele cele dulci ale limbii mele materne, care la străini nu
s-au învrednicit de atenţiune, cu atât mai scumpe sunt inimii mele.”
pahar atunci când este cazul. „E şti omul meu!” a zis, şi din clipa
aceea, am fost uns în slujba de condeier, adică de ziarist de tip Nu-i aşa că sunt tulburătoare?!
Citind şi m editând asupra im portanţei acestor cuvinte de
nou. Ca să fiu sincer, până în clipa aia nu scrisesem nimic, în
adevărată simţire românească, rostite în urmă cu peste 130 de ani,
afara unor scrisori de dragoste şi nişte autobiografii cerute de
în plină ocupaţie austro-ungară, sufletyl nostru tresaltă de bucurie
birourile de cadre. „în regulă" - mi-a zis noul meu stăpân şi m-a
iar gândul zboară imediat spre versurile unui cunoscut cântec din
dat în primire unei tinere blonde, frumuşică pe nume Letiţia Scurtu;
secolul douăzeci - „că tot ce-i românesc nu piere şi nici nu va pieri!”
să mă iniţieze în problem ele satelor. Mi-a recomandat să citesc
1 loan PRODAN
în mod deosebit articolele referitoare la activitatea căm inelor
culturale. Aşa am şi făcut. Am citit cât am citit dar articolele
semănau leit unele cu altele, de m-am plictisit de lecturarea lor.
Vă redau pe scurt vreo două din ele: lată exemplul nr. 1: undeva, Trei apariţii editoriale ~j
aiurea prin ţară, într-un sat, s-a ţinut la cămin în faţa auditoriului
o conferinţă despre minunata experienţă a harnicilor membri ai I „made în Valea Jiului” I
unei întovărăşiri din T.O.Z. din URSS. Drept rezultat, a doua zi
I Sfârşitul mileniului 2 şi începutul mileniului 3 au avut în Valea I
sătenii care au participat la expunere, au dat buzna, cu mic cu
| Jiului un punct comun, pe tărâm cultural. |
mare, la primărie cu cereri în mână, solicitând iminent înscrierea
■ Astfel în decembrie 2000, graţie generozităţii şi dragostei pentru ■
lor în colectivă. Al doilea exemplu: într-o altă localitate rurală, în
' meleagurile lupenene în special şi jiene în general, a domnului Emil •
faţa sătenilor la cămin, s-a prezentat o scenetă despre belşugul
| PĂRĂU, au văzut lumina caldă a tiparului două bijuterii: broşura-docu- |
ţăranilor întovărăşiţi, care înfrăţiţi fiind, acum lucrează pământul ■ ment Lupeni 230 (1770-2000). în prag de m ileniu III şi revista Me- ■
fără haturi şi obţin rezultate cu ghiotura. Vizionând sceneta, sătenii, ' ridian - trasee în Valea Jiului, publicaţii care îşi propun să promoveze '
mintenaş încă cu noaptea în cap s-au înghesuit să fie trecuţi pe | turismul, cultura, etnografia şi istoria locală, in ianuarie 2001, peisajul |
lista m arii gospodării colective. Aş putea da zeci şi sute de ■ apariţiilor editoriale a fost îmbogăţit de tânărul poet Gilbert Danciu, ■
exemple de acest fel. Dar nu vă plictisesc cu astfel de aberaţii ca * autorul volumului Schizofrenia, de altfel şi premiat pe meleaguri *
£ă nu spun tâmpenii'. | moldave la pn concurs desfăşurat sub semnul lui Eminescu „Porni |
Deci, astfel m-am iniţiat şi profilat pe problemele culturale ale ■ Luceafărul...” Aşadar semne culturale bune şi din Valea Jiului. i
Dan C O D R E A j
satelor care urmau să debuteze în marea aventură a colectivizării.
După două zile de lecturare a colectivei, am fost chemat la
dispoziţia şefului care m i-a spus: „B ăiatule a venit tim pul să
trecem la muncă concretă. Pentru început, m-am gândit să încerci •
să scrii despre o temă mai simplă şi anume: din experienţa unui
cămin cultural fruntaş în slujba colectivizării. Articolul nu trebuie
să depăşească mai mult de 50 de rânduri.” M-a sfătuit apoi ca
înainte de a purcede pe teren, să iau legătura cu tov Horovltz de vinde şi montează
la cele mai mici preţuri PARBRIZE
la raion, care deţinea funcţia de secretar cu propaganda, „ca
să-ţi indice un cămin cultural cu activitate bogată.” Linia fiind dată, lunete şi geamuri pentru TOATE tipurile de autoturisme'
am pornit voios spre cucerirea primului meu articol de ziar, pentru şi autocamioane._____________________
săvârşirea triumfului colectivizării. .Deva, str. Dragoş Vodă, nr. 12
Povestea articolului o veţi afla într-un număr viitor.
Tel. 054-233246 - orele 9-17; 054-225077 - orele 17-21;
G. Zold
^ " ■ ' ------ V . 092-282158; 064-163535
WffJ».tlTTW W a l,l>.tJMWI.ll-l1JJ,ll-N n ^ JitAILlIJ<illf * J iWi|J.]J-M,',H,'IR.].ll