Page 11 - Calauza_2001_567
P. 11

w -          pj*.  iM.i  ...  i_   .ş r ^ ,,,,u™ -w -!w w ris!î^ţ-«r^ss^|
                           w     Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor,
                             ■Jjtikth

                                                           r ~    —   —   —       —   —               —   —   n
                        UMOR  © UMOR                       !  Gripa în sezonul 2000 -  2001  [


                         -  Am auzit că ai rupt logodna cu Magda.  ■   Primele forme epidem ice din acest sezon au fost semnalate  J
                          -  Da,  nu  m-a  mai vrut.   !   I   în  două  ţări  europene  (Belgia  şi  Franţa),  focarele  fiind  deter-  I
                          -  De ce nu i-ai spus şi tu că ai un unchi  I    I   minate de un virus gripal care este conţinut în vaccinul distribuit  I
                       bogat?!                             ■  în acest an.  Epidem ia de gripă din  Europa de vest debutează,  .
                       -  Păi i-am  spus...           •    ■  fără  a  fi  o  regulă,  în  luna  decem brie  şi  se  propagă  în  zona  *
                     -  Şi?                                |   României într-un interval de circa 30 de zile. Ar trebui deci, să  |
                     -  Acum  e  mătuşa  mea!         ;    ■  ne  aşteptăm   la o  activitate  gripală  crescută  în  a  doua  parte  a  ■
                                                           !   lunii  ianuarie  (debutul  epidem iei),  fenom en  de  altfel  corelat  !
                                ©  ©  ©
                                                           I   cu începerea cursurilor şcolare. în ultim ii zece ani, în România  I
                    -  Tăticule,  nenea  Fane joacă rugby?  I   epidem iile de gripă au evoluat începând cu ultim a parte a lunii  I
          -  Nu  puişor!  E contabil  la o firmă.          •  ianuarie.  în  acest  an  circulă  noi virusuri  gripale  de tip  A  (care  ■
          -  Cred că nu mai e! Am auzit-o pe tanti Nela spunând că e la   •  de  altfel  sunt  în  com ponenţa  vaccinurilor  utilizate  în  sezonul  *
        „urgenţă"  pentru că s-a înfipt prea tare în  grămadă.  |   200'0  -   2001,  şi  în  acest  context,  faţă  de  sezonul  precedent  |
                                                           ■  s-ar  putea  ca  intensitatea  epidem ică  să  fie  mai  m are  decât  |
      J;                   ©  ©  ©
                                                           j  cea  din  sezonul  trecut.                    .
          -   Măi  omule,  n-am  ce  face!  îţi  plătesc  găina  pe  care  ţi-am   I    în vederea prevenirii şi controlului gripei în sezonul 2000 -  I
      \   călcat-o cu  maşina.                             |   2001  în judeţul Hunedoara au fost distribuite de D. S.  P.  15.100  |
      i;   -  Bine,  dar suma trebuie să fie dublă.        ■  doze  de  va cc in u ri  a n tig rip a le .  V a ccin a re a   a n tig rip a lă   se  ■
      |    -  Păi  de ce?!                                 ■  adresează  urm ătoarelor grupe  de  populaţie:   *
      |    -  Fiindcă,  atunci când va afla, cocoşul o să moară de inimă  I    GRUPE  LA  RISC  ÎN A L T   DE  C O M PLIC AŢII  DATO RATE  |
      |   rea!                                             j  GRIPEI                                        |
                                                           .    -  persoane  în  vârstă  de  peste  65  de  ani;   .
                           ©   ©  ,©
                                                           I    -  persoane (adulţi şi copii)  rezidente în instituţii de ocrotire  I
           -  Fumezi cam  mult, prietene! îi spune doctorul unui pacient.   |   socială,  precum şi pacienţii unităţilor care găzduiesc persoane  |
        Tutunul  este  otrava care  ucide  cu încetinitorul...  ■  de  toate  vârstele  cu  afecţiuni  m edicale  cronice;   ■
           -  Doar n-ai vrea doctore, să iau arsenic pentru ca totul să se  •  J   -   adulţi  şi  copii  cu  afecţiuni  m edicale  cronice  pulm onare  J
      j  petreacă  foarte  urgent?...                  ţ   I   sau  cardiovasculare,  inclusiv  copii  cu  astm ;   I
                                                           I    -  adulţi şi copii care au necesitat dispensarizare  m edicală  I
                           ©  JS  ©
                                                           •  în  ultim ul  an  datorită  unor boli  m etabolice  cronice,  disfuncţii  .
           Un cetăţean, văzând că nu reuşeşte să-şi repare maşina, cu   ■  renale,  hem oglobinopatii  sau  im unosupresie;   I
        care rămăsese în câmp,  o ia pe jos cu gândul să ajungă la tren.   |    -  persoane  de  toate  vârstele  infectate  cu  HIV.   |
        La  m arginea  unui  teren  pe  care  tocm ai  se  pregătea  să-l   j   GRUPE  CARE  POT TRANSM ITE  G RIPA   j
        traversese,  îl întâlneşte  pe  proprietar.        !    -  medici, cadre sanitare m edii şi personal auxiliar, atât din  !
      I   -   îmi  daţi  voie,  vă  rog,  să  alerg  peste  câmpul  dvs?  Poate   I   spitale  cât  şi  din  unităţile  sanitare  am bulatorii;   I
      ■1                                                   I    -   salariaţii  instituţiilor  de  ocrotire  (copii  sau  bătrâni)  şi  ai  I
        reuşesc să  prind trenul de 8,30.
     ■I    -  Vă  rog,  vă rog!  Dacă veţi întâlni taurul cirezii, vă garantez   •  unităţilor  de  bolnavi  cronici,  care  prin  natura  activităţii  vin  în  •
        că veţi  reuşi să prindeţi chiar trenul  de  7,30.  •  contact  respirator cu  pacienţii  sau  asistaţii;   *
                                               N. Nistor   I    -   persoanele  care  acordă  asistenţă  m edicală,  socială  şi  |
                                                           ■  îngrijiri  la  dom iciliul  persoanelor la  risc înalt.   |
               M M
                                                           :   în continuare se desfăşoară acţiunile specifice de prevenire  J
                                                           I   şi  control  al  gripei  în  sezonul  2000-2001.   I
                                                           L  -  .  »  —        -                 —        J


                                                              D e-ale gospodin ei

                                                                   PREPARAREA  PÂINII

                                                               Pentru a prepara o pâine gustoasă şi aspectoasă
                                                            este bine să ţinem cont de câteva etape importante.
                                                            Astfel:
                                                               1.  Făina  se  cerne  şi  se  ţine  în  bucătărie,  aproximativ  două
                                                            ore înainte de frământat.
                                                               2. Drojdia să fie proaspătă iar la prepararea maialei se înmoaie
                                                            în  apă călduţă.
                                                               3.  Sarea se dizolvă în  apă  iar maiaua trebuie să fie  suficient
                                                            de dospită înainte  de frământare.
                                                               4. Aluatul se frământă bine şi după ce se dospeşte se pune în
                                                            tăvi doar până  la jum ătate pentru ca el  să poată creşte în voie.
                                                               5. Cuptorul trebuie să fie bine încins la introducerea pâinii, iar
                                                            pentru  a se  rumeni frumos,  pâinea se  unge,  înainte  de coacere,
                                                            cu o  soluţie obţinută dintr-o ceaşcă de apă caldă şi două linguriţe
                                                            de făină.
                                                               6.  După ce  pâinea s-a copt ea  se  unge cu o soluţie obţinută
                                                            din apă şi o linguriţă de zahăr.
                                                               7.  După  ce  se  scoate  din  cuptor,  pâinea  se  aşează  pe  un
                                                            grătar din lemn să se răcească. Atenţie să nu se aşeze una peste
                                                            alta,  pentru că atunci  miezul-lor se încrudează.
                                                                                                   Nana Veva


        C Ă LĂ U ZA  -   S Ă P T Ă M Â N A L   IN D E P E N D E N T  A FLA T ÎN   S LU JB A  T U TU R O R   O A M E N IL O R
   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15   16