Page 1 - Calauza_2001_589

r - i
„ I Daţi cinci mii de lei pentru Mileniul Trei! Prefectul de sub fusto
ADEVĂRURI CARI RU FOŞTI
RECONCiliEREA CU pROpRÎA CONŞTHNTĂ Pe vremea Romei Antice, într-o provincie situată cam pe acolo
unde se îmbârligă coada Asiei cu coada Europei, exista un prefect
Născut din vocaţia istorică şi culturală a Poporului Român,
roman pe nume Aurelius Castrutoulus Spartacus. Şi era om mic
proiectul intelectualilor deveni de a pune în valoare simbolurile
de statură dar vârtos, învârtea sabia pe deasupra capului' de
naţionale şi personalităţile care i-au marcat existenţa, reprezintă
se usca sângele în duşm anii înconjurători. în viaţa civilă avea
un îndemn la unitate şi dăinuire.
o m anufactură de făcut corturi, mici arm e de asediu la cetăţi.
La vremuri de restrişte, populaţia municipiului Deva şi-a dovedit
- continuare in pag. a 6-a - Alexandru Macedon al ll-lea
disponibilitatea intelectuală şi afectivă de a-şi înscrie numele în
opere, care au devenit parte din viaţa lor. Ei şi-au clădit un oraş
- continuare în pag. a 2-a - Viorel CRĂCIUN
rPOŞTA ROMÂNA LA ANIVERSARE!]
ISIVWjvWTCĂNVf OCJ-AlT/tN
fe T O W l u c i F I Fondată în anul 1862, Poşta Română a aniversat recent 10 ani i
w r a s a . . ' de la data la care serviciile poştale din România s-au desprins de '
I I | cele de telecom unicaţii. A ceastă separare a fost im pusă de |
J9 t&s>h- 2-- . semnalele pieţei a cărei tendinţă continuă este de a se diviza pe ,
So T f f ll G A u I segmente cât mai specializate. Astfel, prin Hotărârea de Guvern '
SjI lONlfr
| nr. 448 din 27 iunie 1991, a fost înfiinţată Regia Autonomă „Poşta |
L J Română” , ulterior, în anul 1998, fiind transform ată în societate
I comercială pe acţiuni. Din 1991 şi până în prezent, Poşta Română I
DEZBATERE PUBLICĂ I - continuare in pag. a 6-a- I
Ing. Florin Titus Popovici, director Direcţia Regională de Poştă Timişoara
P€ MRRGINER „LEGITIMAŢIEI D€ MAGHIAR"
Politica paşilor m ărunţi adoptată de guvernul Ungariei
Recent, guvernul maghiar de la Budapesta a luat o măsură radicală
C onsiliul N aţional
privind populaţia de naţionalitate m aghiară din ţările învecinate
Ungariei, măsură ce a fost supusă dezbaterii parlamentului maghiar. pentru Studierea
Se prevede pentru început tot felul de ajutoare cum ar fi cele de cultură, A rh ivelo r
învăţământ, turism şi în mod cu totul special ajutor financiar etnicilor
^maghiari din Transilvania, regiunea Voivodina (Iugoslavia), Slovenia, S e c u rită ţii
O oaţia, Slovacia şi regiunea subcarpatică a Ucrainei. A d re s a , e -m a il-u l şi
- continuare in pag. a 5-a - loan CRIŞAN, Petroşani
n u m e re le de te le fo n ale
C N S A S s u n t-u rm ă to a re le :
s tr. D ra g o s la v e le n r. 2-4,
se cto r 1, B ucureşti, e-m ail;
c ristin a .b e ria n u @ cn sa s.ro ;
SIMONA - un zâmbet te le fo a n e 2230246 sau
ttscATLASSIB S.R.L. în primăvara vieţii 2230249; fa x 2221108.

PRIMARULUI GHEORBHE FUNARI S-A DECERNAT DIPLOMA ■ CĂLĂUZA’’
S IB IU - AGENŢIA DEVA
(A • e fe c tu e a z ă z iln ic tr a n s p o r t d e p e rs o a n e în « Festivalului naţional „Eterna epigramă” organizat de către Consiliul
M unicipiul Cluj-Napoca a fost gazda celei de-a Xll-a ediţie a
local, Biblioteca judeţeană „O ctavian G oga” , Centrul judeţean al
T O A T Ă E U R O P A : G E R M A N IA , F R A N Ţ A , IT A L IA ,
Creaţiei Populare, Centrul m ilitar şi Cenaclul epigram iştilor clujeni
IA A N G L IA , IU G O S L A V IA ş i U N G A R IA la p r e ţu r i i „SATIRICO M ” (al cărui membru de onoare este şi primarul Gheorghe
A U S T R IA , S U E D IA , S P A N IA , O L A N D A , B E L G IA ,
Funar). S-au întrecut sub generoasa temă „S ăgeţile lui Cincinat”,
a c c e s ib ile ş l cu p le c ă ri d in 30 d e m a ri o ra ş e a le ţă rii. epigramişti din peste 25 de localităţi, dintre care şi Hunedoara, primul
- continuare în pag. a 2-a - loan VLAD
• e fe c tu e a z ă s e r v ic ii d e m e s a g e rie , e lib e re a z ă
<
a s ig u ră r i m e d ic a le ş i c ă r ţi v e rz i. ADEVĂRATA
• în c h ir ia z ă g r u p u r ilo r o rg a n iz a te , a u to c a re BASARABIE Aproape şi totuşi departe
J m o d e rn e p e n tru e fe c tu a re a d e e x c u r s ii. J Văzând că ne apropiem în goana maşinii tot mai mult de oraşul
- continuare din nr. 588 -
N oi oferim, dumneavoastră alegeţi! Cahul, întreb dacă trecem prin această capitală de judeţ. „N u, ne
vom abate de la drumul ăsta, înainte de a ajunge în oraş” - îmi j
spune Colea. Apoi Maria îmi explică mai pe larg că între Cahul şi j
Crihana este distanţă mică, 5 km. Şi într-adevăr, în curând ne ■
Pentru informaţii şi rezervări sunaţi la i abatem pe drumul din dreapta şi după aproximativ 15 min. intrăm J
Agenţia ATLASSIB din Deva. ! în Crihana Veche. Nu mult după aceea oprim la o poartă de' pe
! uliţa mare. Dincolo de ea se-arată o casă frumoasă, cu etaj, cu
< Telefon 054/231519. < : terasă, cu viţă de vie. E casa prietenilor mei. M ariana PÂNDARU :
|
- continuare în pag. a 6-a -