Page 5 - Calauza_2001_589

w
SaptamanannSepenSery^ţla^r^tuîS^uîuro^amenîÎQ^S^^Sj^^^S

„C u gând c u ra t” INVITAT LA PA VEL LAZĂR - Primar al

Ionel Becherete-Vădenl e un nume cunoscut mai ales Tn lumea comunei Crihana (R. Moldova)
cu aripi a aviatorilor, veşnic se bate pentru recunoaşterea altui erou al
- urmare din nr. 588 -
aerului Românilor. Mulţi ştiu că Ionel Becherete se trage dintr-o familie
- D-le primar, conlucraţi bine cu echipa de consilieri pe care-i aveţi la
de oameni cu carte, dar puţini ştiu că apărătorul aripilor româneşti,
primărie?
fost ofiţer de aviaţie e un poet sensibil. După ce a pus ia punct o serie
- Da, echipa este formată din nouă consilieri locali, destul de bine
de proiecte din lumea aviaţiei şi aviatorilor, Ionel Becherete-Vădenl
pregătiţi. însă actualmente ne confruntăm cu multe probleme de ordin
a scos recent la Editura CĂLĂUZĂ, o carte cu un titlu care vorbeşte
economic. Ar fi bine să le putem corecta în timpul cel mai scurt altfel este
de la sine: CU GÂND CURAT. Ionel Becherete-Vădeni e un poet natu­
din ce în ce mai greu. Primăria trăieşte şi funcţionează numai pe seama
ral, unul care cântă natura, peisajele care i se par interesante. Ţara,
impozitelor acumulate de la cetăţeni, iar din partea guvernului se face un
plaiurile ei, limbajul trăgându-şi seva din cultura populară, din căldura
credinţei, precum în această frumoasă „Rugăciune": „Doam ne sfinte foarte mic transfer de bani. lată de ce bugetarii noştri, cum ar fi profesorii,
care şi aşa au un salariu foarte mic, îşi primesc salariile cu foarte mari
aflat în cer, / Dă-ml la capul meu un înger? / Luminează-mi calea
întârzieri. Ţăranii, nu sunt deloc ajutaţi de stat, totul este lăsat pe umerii
jninţii, / Să-nţeleg ce-i pe păm ânt...” (pag. 76) E o carte care îi
lor, să se descurce singuri, şi din păcate ei nu mai reuşesc să iasă din
reconfortează pe cei stresaţi şi deziluzionaţi, versurile mergând bine
situaţia grea în care se află. De aceea, sunt momente când nu numai din
la inima românilor adevăraţi. (V.B.) cauza oboselii ci şi a neputinţei, ne cuprinde descurajarea. Am vrea să
facem ceva, să-i putem ajuta pe oamenii noştri din sat, pentru ca şi ei să
se bucure, deoarece viaţa este destul de scurtă. Nădăjduim însă că
B ro d o ţe l fo ra lu lia n a lo c o b lucrurile se vor schimba în bine şi că timpul ne va ajuta să o scoatem la
liman.
Brădăţel, sătucul pierdut între coline, a rămas fără una dintre - Faptul că sunteţi doar la 5 km de capitala judeţului, e un avantaj
cele mai dragi fiinţe ale sale: IULIANA IACOB. Cea care i-a dus faima pentru dvs?
în lume, cu atâta dragoste încât cuvintele sale se prefăceau în faguri - în zilele noastre când se petrec atât de multe schimbări în sens
de miere. Cea care îşi purta mereu satul cu ea, ca pe o dulce povară, negativ, îmi face impresia că acest fapt are şi o influenţă negativă pe
oriunde s-ar fi dus. Cea care, din prea multă dragoste pentru satul în lângă cea pozitivă. Şi asta mai ales asupra tineretului care, din pricina
care şi-a petrecut viaţa, a scris o carte la „Sfârşit de secol şi început situaţiei financiare nu-şi pot continua studiile şi atunci se duc la Cahuf şi
de mileniu" cum spunea ea, cu mâna trem urândă de emoţie - se amestecă în tot felul de lucruri rele. în ceea ce priveşte relaţiile noastre
BRĂDĂŢEL. la nivel de conducere, ne-am bucurat întotdeauna de înţelegere şi
Dar iată că, după o grea suferinţă, luliana lacob a plecat să-şi susţinere.
afle odihna, în sferele înalte ale cerului. Dar şi de acolo, sunt convinsă, - Cum sunt oamenii comunei dvs ? Cum răspund ei chemărilor dvs ?
îşi priveşte satul, cu nemărginită dragoste. - A existat o lungă perioadă în care oamenii îşi pierduseră încrederea,
Am cunoscut-o pe luliana lacob într-o zi de primăvară, când a mai ales după schimbările survenite încă din 1985 şi după distrugerile
intrat la redacţie cu acea sfiiciune a omului de curată simţire. Avea în care au avut loc. Acum însă, se pare că ei încep să-şi recapete încet
mână manuscrisul cărţii sale. Atunci, privindu-ne-n ochi, s-a petrecut încrederea, mai ales după ce, împreună am reuşit să strângem 160.000
brusc între noi o intensă afecţiune. Era ca şi când ne-am fi regăsit din lei pentru a aduce gazul metan în comună. Astfel încât în toamnă vom
alte vremi. De-atunci, cei câţiva ani pe care ni i-a îngăduit destinul, aprinde prima flacără albastră din Crihana, şi aceasta va fi la şcoală.
au fost ani de permanentă comunicare, chiar dacă întâlnirile noastre - La încheiere d-le Pavel Lazăr, vă rog să adresaţi câteva gânduri
efective s-au petrecut mai rar. Puterea gândului era supremă pentru cititorii ziarului nostru.
între noi. - Mulţumesc lui Dumnezeu că, după multă aşteptare, a ajuns la
Pe pat de spital, cu lacrimi în ochi, şi cu multă amărăciune mi-a Crihana un reprezentant al ţinutului din inima României, al judeţului
spus: „Dacă regret ceva, doamna Mariana, e că ne-am cunoscut Hunedoara şi în special al oraşului cetate - Deva, în persoana dvs.
prea târziu în viaţa asta!” Aşa am simţit şi eu. Iar timpul - parafrazând împreună, am schiţat câteva planuri de colaborare şi relaţii de prietenie.
- n-a mai avut răbdare cu noi. Aveam încă atâtea să ne spunem! Sper să putem continua în mod fericit colaborarea noastră. Locuitorilor,
Tuturor celor care au iubit-o, ne-a rămas cartea, ca o continuă judeţului dvs le doresc multă sănătate, fericire, şi să fie întotdeauna
comunicare cu luliana lacob. Căci ultima frază a acestor pagini, e înconjuraţi de oameni cu suflet mare. Dar mai ales să nu uite că dânşii
garcă predestinată: „M ă despart de dragii mei consăteni cu două sunt în mijlocul şi totodată în jurul altor oameni şi de aceea este bine să
c io n te : Vă iubesc!” Mariana PÂNDARU răspundă cu bunătate şi gânduri frumoase celor ce le arată acest lucru.
Mariana PÂNDARU
DEZBATERE PUBLICĂ PE MARGINEA LEGITIMAŢIEI DE MRGHIRR j
P olitica o a şilo r m ărunţi adoptată de guvernul Ungariei i
- urmare din pag. 1 - priveşte România, aceasta de-a lungul anilor a Budapestei acum când semnalele sunt trase î
Dacă privim pe harta Europei, vom vedea avut destule probleme teritoriale cu vecinii noştri prin intermediul mass-mediei de toate felurile, I
că toată zona sus-menţionată făcea parte din maghiari; probleme care şi-au găsit rezolvarea s-ar putea ca problema să devină ireversibilă: I
aşa-zisul te rito riu a „U n g a rie i M ari" în la momentul potrivit. 1) în timpul Conferinţei de este o absurditate ca o minoritate de etnici *
perioada de dinaintea primului război mondial, pace de la Paris 1945-1947, A.l. Vîşinschi, m aghiari să dispună de 5,4 m ilioane de I
dar în mod cu totul special în urma dictatului reprezentantul sovietic, a respins în modul cel români din Transiivania. Dacă puterea politică I
de la Viena. mai categoric manevrele lui Imre Nagy de a reprezentată de preşedinţie, parlam ent, I
După câte putem observa în m arile obţine cel puţin cele patru judeţe lim itrofe guvern,, nu se trezeşte la timp din lunga lor |
cancelarii ale lumii se bate monedă pe două U ngariei. 2) In tim pul contrarevoluţiei din so m n o le n ţă şi to t bat m onedă pentru ■
fronturi: a) refacerea vechilor teritorii; b) U ngaria din 1956 m işcarea ire d e n tis tă integrarea euro-atlantică neglijând pur şi J
reinstaurarea monarhiilor. Nu trebuie să ne revizionistă a mai încercat un ,;surogat de simplu problemele .interne şi externe s-ar |
întoarcem mult timp pentru a constata că revoluţie” şi în Transilvania al cărui centru de putea ca într-o bună zi să ne trezim nu numai ■
primii paşi din punctul a, a fost făcut prin comandament era Alba lulia, mişcare pe care cu steagul maghiar fluturându-ne deasupra *
divizarea fostei Iugoslavii şi destrămarea în 48 de ore am avut grijă şă o anihilăm din capetelor, dar şi cu altă identitate. |
Cehoslovaciei. Ceea ce ar urma şi orbul vede rădăcini fără probleme majore, mişcare de care încerc să trag - cât îmi stă în posibilitate ■
că este pusă pe tapet problema Transilvaniei m area m ajoritate a ţă rii nici nu a luat la - acest semnal alarmă, cel puţin cititorilor *
iar mai apoi a Sileziei de Jos, de Sus şi a cunoştinţă. 3) Dar mai ştim că în 1988 pe noştri, chiar dacă îi asmut din nou, împotriva |
Pomeraniei din actualul teritoriu polonez. Pe teritoriul Ungariei, aproape de frontieră au fost o p in iilo r m ele pe u n ii m aghiari ze lo şi ■
rn^sură ce avansăm în timp, ne dăm seama m işcări iredentiste dar N. Ceauşescu prin conlocuitori cu mine. Din punct de vedere *
* cSrtotul se perpetuează ca în anii 30-40 când întâlnirea de la Arad cu Gyula Horn le-a atras psihologic în sărăcia în care suntem obligaţi |
guvernele unor ţări au fost pasive la toate atenţia „şogorilor" să aibă în vedere că au apus să ne târâm zilele, ajutorul financiar acordat ■
maşinaţiile întreprinse de unele cancelarii sau timpurile acelea când mai puteau spera la o m aghiarilor şi fam iliilor „am estecate" pot *
au fost aduse la tăcere. Este cu mult mai rău Tevenire a T ransilvaniei la Ungaria. Dacă provoca probleme majore. Vigilenţa trebuie |
când unele guverne pur şi simplu ignorează guvernul de la Bucureşti neglijează şi nu la în sporită pentru că la Budapesta se lucrează ■
asemenea situaţii de politică externă. în ce seam ă la m odul cel mai serios, planurile

C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L INDEPENDENT AFLAT ÎN S LU JB A TUTUROR OAMENILOR