Page 6 - Calauza_2001_589
P. 6
îndependenţ aflat în siujba tuturor
I------------------------------------- ;------------------------------------------------------------------------- 1
Noul barem lunar pentru impozitarea | Cine plăteşte concediile medicale ale angajaţilor? |
salariilor şi pensiilor | O modificare esenţială a Legii Pensiilor vizează modalitatea de plată |
. a concediilor medicale. Astfel, angajatorul care are până la 20 de angajaţi .
Potrivit hotărârii aprobate de Guvern cu câteva zile în urmă, pentru
salariile până Ia1.458.000 lei, impozitul lunar este de 18%. Pentru I va fi obligat să suporte cheltuielile pentru concediul medical din prima zi I
veniturile între 1.458.001 lei - 3.578.000 lei, impozitul este de 262.440 i până în a şaptea zi, cel care are până la 100 de angajaţi - 12 zile de i
lei x 23%, pentru ceea ce depăşeşte 1.458.000 lei. Pentru veniturile ‘ concediu, iar cel care are mai mult de 100 de angajaţi va plăti 17 zile de '
între 3.578.001 - 5.699.000 lei, impozitul va fi de 750.040 lei x 28% | concediu medical. Diferenţa pentru concediile mai mari de 17 zile va fi |
pentru ceea ce depăşeşte suma de 3.578.00 lei. Pentru veniturile între ^suportată de bugetul asigurărilor sociale. _j
5.699.001 lei - 7.952.000 lei, impozitul va fi de 1.343.920 lei x 34%
pentru ceea ce depăşeşte suma de 5.699.000 lei. Pentru veniturile mai Zece ani la Banc Post
mari de 7.952.000 lei, impozitul este de 2.109.940 lei x 40% pentru
ceea ce depăşeşte suma de 7.952.000 lei. Noile baremuri de impozitare - urmare din pag. 1 -
se aplică de la 1 iulie 2001. Oe asemenea, începând cu 1 iulie, suma incredibile efecte sociale. Banc Post a funcţionat frumos mulţi ani, la Deva şi-a
fixă neimpozabilă lunară pentru pensii va fi de 2.749.000 lei, iar suma construit un sediu impozant, şi, din fericire, în el se lucrează. Inimosul ei
neimpozabilă pentru venituri obţinute din jocuri de noroc, premii sau director de la început, l-am numit astfel pe domnul Mircea Deac a fo ftW u l
prime va fi de 4.770.000 lei. dintre maestrul de ceremonii la o mică festivitate ce s-a desfăşurat la etajul
III al Banc Post. Invitaţi: clienţii fideli ai băncii, uniijnvitaţi dinainte, alţii veniţi
ADEVĂRATA pentru operaţiuni au fost poftiţi la ceremonie. în asta a constat ineditul
ceremoniei. Evenimentul a fost unul scurt, sobru, fără să impacienteze cu
BASARABIE Aproape şi totuşi departe
„marile succese” ale bancherilor de la Banc Post. Personalul băncii care a
- urmare din pag. 1 - participat la ceremonie a avut multă eleganţă, întâlnirea cu clienţii fiind chiar
Când cobor din maşină, mulţumesc lui Dumnezeu că am ajuns o plăcere a acestora. Din păcate presa n-a fost invitată iar eu am scris despre
cu bine la destinaţie şi-mi spun că nu mai vreau să văd în viaţa evenimentul bancherilor de la Banc Post, pentru că m-am nimerit să fiu cli
mea această maşină mostruoasă. îmi dau seama că fără ea, drumul ent. Le dorim succes bancherilor noştri şi să reducă dobânzile la credite, să
meu până aici ar fi fost şi mai dificil. Spun şi eu celor trei flăcăi reducă taxele pentru operaţiunile din cont.
„Mulţumesc băieţi", iar maşina , simpatica Jiguli, pleacă în trombă Mi-a făcut plăcere eleganţa primitoare a bancherilor.
claxonând boiereşte pe drumul mare. Căci se-ntorc cei de la
România!
Nu mult după aceea am să constat că am poposit într-o POŞTA ROMÂNĂ LA ANIVERSARE!
gospodărie aleasă, o casă spaţioasă, curată şi frumoasă. Aranjată
cu gust. îi cunosc pe cei doi copii de-acasă ai familiei Cudlenco. - urmare din pag. 1 -
Vădim de 13 ani şi Colică de 9 ani. Cunosc şi pe mama Măriei, o a avut gestiune economică proprie şi autonomie financiară, situaţie care a permis
bătrânică simpatică foc. Băiatul cel mare, Adrian, se află tocmai în companiei să-şi demonstreze rentabilitatea şl profitabilitatea, aceasta
înregistrând profit în toţi aceşti ani.
România, la Orşova.
Gazdele pregătesc o masă deosebită, să fie o adevărată Astăzi, Compania Naţională „Poşta Română" S.A. este un furnizor de
sărbătoare întâlnirea noastră. Platouri aranjate cu peşte şi legume, servicii orientate profesional către nevoile consumatorilor şi aliniate la
orez cu came, halva cu alune, chiar şi o şampanie, apoi, un obicei standardele internaţionale in domeniu.
Politica fundamentală a C.N.P.R. urmăreşte menţinerea încrederii clienţilor
sfânt al casei şi al locului de fapt: se bea vin de casă, adus într-o
în seriozitatea şi buna calitate a serviciilor, modernizarea acestora prin
carafă specială din beci. Ineditul stă în faptul că acest vin se serveşte implementarea tehnologiilor moderne şi diversificarea ofertei de servicii şi
dintr-un singur pahar, (cu o formă specială şi el) de către toată
produse. în acest sens printre obiectivele strategiei de dezvoltare a Companiei
lumea de la masă, pe rând, începând de la musafir. Paharul se
Naţionale „Poşta Română" S.A., se regăsesc crearea şi implementarea unui
bea, şi trebuie golit cât mai repede, pentru a fi umplut din nou şi dat nou cod poştal care să conţină informaţii poştale, administrativ-teritoriale şi
următorului. Nu mi-e prea uşor să fac faţă acestei probe dar am topografice şi care va permite automatizarea ulterioară a procesului de triere şi
înţeles că în felul acesta oaspetele dă onorul casei şi prietenia se
îndrumare a trimiterilor poştale.
întăreşte. Aşa că... am intrat în joc şi toată lumea â fost mulţumită, O noutate absolută pe piaţa serviciilor din România o va constitui
îmrdau seama că mă aflu în mijlocul unei familii cu mult bun simţ şi introducerea smart cârdurilor, cu facilităţi suplimentare faţă de cârdurile clasice.
cu copii bine educaţi. Ochişorii lui Colică mă privesc mereu, ca pe Utilizatorii acestor cârduri vor avea la dispoziţie, în scurt timp, un număr de 300
o curiozitate, pe câtă vreme. Vădim e mult mai introvertit. Rareori de oficii poştale informatizate în toată ţara. - _
ridică ochii spre mine. Nu zâmbeşte aproape deloc şi pare mereu O altă noutate pe care conducerea Poştei Române o are în vedeHe' este
preocupat de grijile casei. Cred că atunci când părinţii sunt plecaţi, implementarea de centre de apel telefonic, în scopul facilitării comunicării cu
el este baza gospodăriei. clienţii săi, aşa-numitele Caii Center. Informatizarea C.N. „Poşta Română” S.A.
Mi se dă o cameră în care voi locui pe perioada şederii mele va fi continuată prin introducerea sistemului „Track and Trace", un sistem de
aici. Mă uit pe fereastră. Peste drum sunt bălţile, apoi în zare, lunca. monitorizare electronică a trimiterilor poştale.
Prutul şi în depărtare România. Dar nu am deloc sentimentul că Cu ocazia împlinirii a 10 ani de la separarea activităţii de poştă şi
mă aflu în altă ţară. Asta la nivel de comunicare spirituală. Mă bate telecomunicaţii. C.N. „Poşta Română" a editat un întreg poştal - plic de
însă gândul unei tristeţi pentru destinul acestor oameni. Suntem corespondenţă cu timbru imprimat - care are drept fundal o veche diligenţă de
aproape şi totuşi departe unii de alţii. poştă iar clişeul reprezintă evoluţia serviciilor poştale până în prezent, precum
şi procesul de informatizare a acestora.
tras pe cap un cearceaf alb şi într-o zi la speriat pe Prefect zicând că ea e
R D C V R R U R I CRRI R U FO S T ! ursitoarea lui, stafia ce il va duce pe cele mai înalte culmi ale gloriei. Dar,
pentru că a fost şi un dar, l-a precizat că dacă va încerca să iasă din mrejele ei,
va fi vai şi vai de el. Prefectul n-a meditat mult şi pentru a-i dovedi că-i ascultă
Prefectul de sub fusta sfaturile, s-a băgat imediat sub fusta Ortansei şi de acolo, aproape adormit de
mirosul de parfum de varză dădea din mâini aşa cum îi zicea Sclava Ortansa:
- urmare din pag. 1 - ucide-l-pe centurionul cutare (în treacăt fie spus, Ortansa se supărase pe bietul
Când a fost numit prefect, împăratul Romei, şi el mic dar chel, l-a sfătuit pe centurion pentru că acesta făcuse câţiva paşi pentru a se depărta de mirosul
Aurelius să fie mână forte in ţinutul acela îndepărtat. Şi Aurelius l-a ascultat, a de varză al dregătoarei dregătorilor) şi Prefectul dădea ordin să fie ucis. în
stat o vreme misterios în Palatul Prefecturii, până ce un nobil l-a aţâţat să iasă fiecare zi cădeau victimele Paţachinei Ortansa, mirositoarea de varză. Mai
din bârlog. Odată, ieşit, prefectul neobişnuit cu aţăriile din acel afund de Europă ales cele din Palat: aici introducându-se un regim de Fier plus Molibden.
şi de Asie, a făcut tot felul de declaraţii şi chiar i-a plăcut să fie în gura târgului, Odată s-au revoltat nişte oşteni şi au venit zăngănindu-şi armele în faţa
care, după obicei, morfolea, morfolea şi de bune şi de rele. Aceste morfoleli au palatului pentru că nu-şi primiseră lefurile alţi camarazi de-ai lor dintr-o
ajuns la urechile împăratului, care tare s-a supărat şi chiar i-a zis prefectului: garnizoană nu prea depărtată. Atunci, Ortansa l-a sfătuit pe Prefect să nu iasă
„Dacă te mai dai vedetă în imperiul meu, te voi trimite prefect pentru a civiliza la vedere trimiţând un om cu nişte tăbliţe pe care scria: „Prefectul nu vă poate
Africa!" Şi tare s-a supărat Aurelius Prefectul, n-a mâncat 10 zile şi 10 nopţi primi pentru că nu e în palat. E plecat să caute pe cel care se dă a fi pruncul
timp în care a meditat cum să iasă din groapa morfoielilor. Şl ce a căutat, a lisus. Oştenii au încălcat regulamentul militar şi au tâs de s-au prăpădit de
găsit. A adus la Palat pe cunoscuta Sclava alungată de la Curtea regelui Atilla. Prefectul de sub fustă. Bineînţeles că cineva îl pârâse pe prefect că-şi pierde
Şi era cunoscută această sclavă mai cu seamă pentru că se dădea pe corp cu vremea sub fusta ocrotitoare a Ortansei. decât să iasă bărbăteşte^popfru a
parfum de varză şi prin aceea că organizase prima Comuna din Asia (cea din înfrunta viaţa Imperiului Roman, imperiu care a dispărut demult, în tirrip’ ce
Paris avea să fie mai târziul), răspândind cu atâţia ani în urmă ideile lui Marx, Prefectul Aurelius Spartacus şade şi acum sub fusta mumificatei Ortansa, căreia
Engels şi Lenin. Ea a fost înaintea-mergătoare a marxismului... în anul al şaptesprezecelea din mileniul al doilea, secolul al douăzecelea i s-a
Odată ajunsă la Palat, sclava Ortansa a devenit sfătuitoarea de taină a ridicat o valoroasă statuie de către marinarii ruşi de pe vasul Potemkin. De
Prefectului Aurelius Spartacus, ceilalţi de la curte fiind cu totul eliminaţi de la prefect nu se mai ştie şi zice nimic. De aceea noi am încercat să-l scoatem din
treburile lor. Şl nu făcea Prefectul nostru nici o mişcare până ce Ortansa nu-i anonimatul istoriei Imperiului Roman odată cu drenţele fustei protectoarei şi
Indica ce şi cum. Azi aşa, mâine aşa. poimâine aşa, Ortansa cea linguşitoare a sfătuitoarei sale. Să-l ierte Dumnezeu că n-a ştiut ce face!
C A L Â U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L INDEPENDENT AFLAT fN S L U JB A TU TU ROR OAMENILOR
