Page 6 - Calauza_2001_594

Săptămânal lndepehclent"âflqţJrf^l01bă"tutufpf^,ri(]iehl1or<^^jC^Ş5£&Ş^gp^^^Sj

Primo marc iertare o pocalelor din mileniul
Vine cea moi mare graţiere!
Urmare din pag.1 -
Din cauza supraaglomerării puşcăriilor şi a - provocarea ilegală a avortului; - nerespectarea hotărârilor judecătoreşti;
costurilor mult prea mari necesare deţinerii acestora, - lovirea fără urmări grave: - toate categoriile de fals, prevăzute de art.288 -
Guvernul României a aprobat un proiect de lege - ameninţarea; 294 c.p.;
privind graţierea unor pedepse şi m ăsuri • şantajul: - înşelăciune la măsurătoare şi cea privind
contravenţionale. Graţierea îi va scuti de executarea - violarea corespondentei; calitatea mărfurilor;
pedepselor pe cel care au primit condamnări de până - divulgarea secretului profesional; - concurenţa neloială;
la 5 ani de închisoare, dacă nu sunt recidivişti şi dacă - seducţia; - nerespectarea dispoziţiilor privind operaţiunile
nu au săvârşit fapte cu pericol major, menjionate - corupţia sexuală; de import - export;
expres tn proiectul guvernamental. Proiectul de lege - insulta; - bigamia;
se aplică numai faptelor săvârşite până la data de - calomnia; - adulterul;
26.07.2001. Astfel, procesele aflate pe rol vor con­ - furtul (cu excepţia celui calificat sau de maşini, - abandonul de familie;
tinua, eventualele condamnări vor fi trecute în cazierul ori săvârşit în timpul unei calamităţi, asupra unei - lăsarea fără ajutor;
făptuitorilor, dar pedepsele nu vor mai fi efectuate persoane care nu-şi poate exprima voinţa, sau de o • profanarea de morminte;
de cei care beneficiază de măsura gândită de Guvern. persoană cu o armă narcotică j; - ultrajul contra bunelor moravuri;
Proiectul va trebui să fie trecut prin filtru l - abuzul de încredere; - cerşetoria;
Parlamentului, cel mal probabil la apropiata sesiune - gestiune frauduloasă;
- prostituţia;
extraordinară. Primul Ministru Adrian Năstase a - distrugere;
precizat că în penitenciarele din România se află - tulburare de posesie; ■ jocul de noroc;
50.730 de deţinuţi, adulţi şi minori, număr care - tăinuire; - lovirea superiorului sau inferiorului
depăşeşte cu peste 44% capacitatea centrelor de - ofensa adusă autorităţii; Cine nu vor fi graţiaţi?
detenţie. Măsura va mai permite crearea unor condiţii - ultrajul simplu, prevăzut de alin. 1 al art. 239 Sunt exceptaţi de la graţiere cel care au comis
fapte împotriva siguranţei naţionale; infracţiuni
menite să mărească gradul de reabilitare a deţinuţilor cp.;
şi pregătirea lor pentru reintegrarea în societate. - uzurparea de calităţi oficiale; prevăzute de art. 109, 110 şi 115 din Decretul 443/
Care categorii de puşcăriaşi vor fi eliberaţi? - abuzurile în serviciu, cu excepţia celor In formă 72, privind navigaţia civilă; infracţiuni prevăzute de
Deşi numărul celor care urmează să fie eliberaţi calificată, care au adus prejuducli deosebit de grave art. 175-181 din Codul Vamal; infracţiuni prevăzute
se ridică la circa 9000 de persoane, cei care ar conform art. 248, Indice 1; de art. 276 din Legea privind societăţile comerciale;
beneficia de graţiere sunt doar cei aflaţi la prima - neglijenta în serviciu; a art. 55, din Legea mediului; a art. 7 - 9, art. 10-16 şi
abatere şi care au săvârşit fapte cu pericol social • denunţul calomnios; art. 18 din Legea 78/2000 privind combaterea
mai redus, lată infracţiunile cele mai cunoscute din - mărturia mincinoasă; corupţiei; a art. 10-16 din Legea pentru combaterea
Codul Penal, pentru care se vor aplica prevederile - nedenunţarea unor infracţiuni; evaziunii fiscale; a art. 23 şi 24 din Legea pentru
proiectului de graţiere , dacă va fi aprobat de - favorizarea infractorului; prevenirea spălării banilor murdari; cei care s-au
Parlament: - arestarea abuzivă; sustras de la executarea pedepselor.
„ î l o r n a n i n a v o n o v o i o *1 o H o c a v o v o m a n « l î n I J m j a v î a 11 !
• Urmare din pag.1 -
- Este o episcopie mare? factorul economic este cel care determină până la urmă mersul istoriei.
- Episcopia noastră nu este o structură bisericească foarte mare. Ea Nici politică nici asigurări sociale, nici cultură nu se poate face fără
îi păstoreşte pe românii rămaşi în Ungaria după Tratatul de pace de la dezvoltare economică pe măsură. Şi atunci, în condiţiile acestea vă
Trianon, pe românii ortodocşi pentru că exixtă şi români baptişti (nu foarte imaginaţi care este starea de spirit în interiorul comunităţii. Mai există
mulţi) răspândiţi în 3 localităţi din această zonă. Mai există şi români însă un aspect. Este bine să se ştie faptul că, românii rămaşi în Ungaria
greco • catolici tot în 3 localităţi, însă, din păcate, aceşti români sunt au fost în mare măsură locuitori ai satelor. Pentru ei, atracţia oraşului a
foarte deznaţionalizaţi şi aproape că nici nu mai recunosc faptul că sunt fost întotdeauna mare. Astfel încât asistăm şi astăzi, în condiţiile
rmâni. în orice caz, dintre ei, numai bătrânii mai recunosc acest lucru. economiei de piaţă, la o migrare puternică a populaţiei dinspre sate înspre -
Celelalte comunităţi greco-catolice româneşti din Ungaria sunt astăzi în marile oraşe, unde bineînţeles că românii se scufundă în marea de acolo
proporţie de sută la sută maghiarizate şi aparţin de Episcopia greco- dacă nu cumva au plecat deja scufundaţi, deja pierduţi pentru cauza
catclicâ Maghiară. limbii materne şi a credinţei strămoşeşti.
în ceea ce ne priveşte pe noi, românii ortodocşi de aici, numărul - Familia oare, în asemenea situaţii, nu mai are nici un rol?
nostru a scăzut din anul 1920 până astăzi, din • Ba da. Ar trebui să aibă. O mare datorie şi
varii motive, dar din punct de vedere bisericesc în acelaş timp o mare responsabilitate. Pentru
SPUNE ÎNALT PREASFINŢIA
cele mai mari suferinţe le-am avut pentru faptul că ea va avea cel mai greu răspuns de dat in
că după 1920 au rămas foarte puţini preoţi în SA SOFRONIE EPISCOPUL faţa judecăţii istoriei. Aceasta pentru că ceilalţi
mijlocul acestei comunităţi. Au fost doar patru, BISERICII ORTODOXE factori care îndeobşte se ocupă de păstrarea
până în 1930, dintre care 3 octogenari. în aceste ROMÂNE DIN UNGARIA identităţii unei minorităţi, adică biserica şi şcoala,
condiţii vă daţi seama cât de greu a fost să pot face multe, dar fără convingerea şi fără
supravieţuiască ortodoxia română aici! Aşa încât efortul pe care astăzi îl devotamentul familiei pentru cauza comună, nu cred că se poate salva
depunem pentru recuperarea timpului pierdut este considerabil. Dar avem mare lucru.
nădejde în puterea lui Dumnezeu şi în grija lui, în purtarea lui de grijă - Spuneţi-mi vă rog, tinerii vin la biserică? Ce va fi în viitor?
pentru lumea întreagă şi pentru Biserica sa pentru ca această comunitate - în măsură foarte mică, din păcate. în privinţa viitorului, este greu
românească ortodoxă din Ungaria să nu dispară. de spus. Cred însă că răspunsul nu este încă pregătit. Răspunsul îl au,
Românii de aici sunt dispuşi să se întoarcă la drepturile credinţei lor înainte de toate, aparţinătorii comunităţii. Sunt însă şi semne
strămoşeşti? îmbucurătoare. Există tineri, chiar şi copii în anumite părţi ale comunităţii,
Este o întrebare care necesită un răspuns pe măsură. Situaţia este în special în Micherechi (satul cu cea mai mare pondere românească)
foarte delicată. înainte de toate pentru că aceşti români, începând din care, manifestăînteres pentru cultura populară, pentru tradiţiile româneşti.
1920 au avut o istorie pe care aş putea s-o numesc chiar paralelă qu Din păcate însă, mai puţin pentru biserică şi mai puţin pentru cultura
cea a românilor din ţară. Astfel încât mentalităţile românilor trăitori în de substanţă a neamului nostru. Semne sunt aşadar de renaştere,
Ungaria sunt cu totul diferite faţă de mentalităţile românilor din interiorul depinde de felul în care vor fi receptivi şi ceilalţi la valorile noastre comune
graniţelor României. Gândesc altfel, văd altfel lucrurile... Şi nu trebuie naţionale iar viitorul va arăta în ce măsură sângele apă nu se face. Dar
să uităm nici o clipă că ei sunt cetăţeni loiali ai statului maghiar şi cetăţeni dacă stăm să ne uităm la continua descreştere a numărului de români
care urmăresc în mod firesc, pentru copiii lor, integrarea acestora în din Ungaria, eu cred că fenomenul acesta este ireversibil. Sunt însă- "
societatea maghiară, o societate care din punct de vedere economic a convinşi că români în Ungaria vor rămâne destui cât să alcătuiască o
cunoscut progrese importante - din nefericire pentru noi - într-un ritm minoritate, numai că, din păcate, asistăm la un proces lent de dispariţie.
mult mai accelerat decât ceea ce se petrece la noi acasă, ceea ce face Ca urmare, care va fi viitorul, numai Dumnezeu ştie. Am simţit însă că şi
ca, cel puţin pentru tineri (însă situaţia este valabilă în general pentru membrii comunităţii au răspunsul în sufletul lor, chiar dacă nu s-au
toţi aparţinătorii comunităţii) privirile să nu fie îndreptate spre Bucureşti pronunţat încă.
ci spre Budapesta şi înspre Occident, pentru că trebuie să o recunoaştem, (va urma)

C Â L Â U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A FLA T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N I L O R