Page 10 - Calauza_2002_621

„Dacă suntem un stat democratic, câţi MARTOR „r â p a p ă t r u l u i” "]
ţărani şi câţi m uncitori sunt în - urmare din nr. 620 - puteam mişca buzele şi gura I
Parlamentul acestei ţări?” Când am ajuns în marginea parcă mi se încleştase. Hora
acelei păduri, drumul s-a mai lupilor devenea tot mai aproape I
- urmare din nr. 620 - puşcărie, dar se pare că a fost îngustat şi arborii nu aveau cum şi începea să-mi intre în urechi I
Dom nul Năstase a mai în zadar. De fapt, lliescu e la să mă însoţească. Rămâneau la şi acea melodie aducătoare de
găsit ceva praf de aruncat în capătul a toate. După ce că e un locui lor, cu vârfurile zvâcnind somn. Cu mâna cu care mi-am |
făcut cruce, am reuşit să desfac i
ochii poporului ăsta amărât. preşedinte neconstituţional - spre stele. N-am uitat să-mi fac
Lupta cu pornografia, cu pros­ este ales a tre ia oară, iar cruce şi să-mi iuţesc paşii pentru batista şi să aprind câteva fire din '
tămâie. Mirosul acela, mi-a dat |
tituţia, şi hom osexualitatea. constituţia permite numai două a parcurge cât mai repede drumul putere şi m-a trezit de parcă .
până dincolo de „Râpa Pătrului"
Nişte tâmpenii, astea au fost şi mandate, - este şi bătrân, trecut de care, începea să-mi fie teamă. atunci ple-casem de la casa I
vor rămâne. Numai asta ne mai de 70 de ani şi după ce n-o mai Simţeam cum îm i trem urau părintească. Am împrăştiat acele I
lipsea, restul le aveam pe toate. fi şef de stat n-o mai fi nimic. obrajii. Se apropia acel loc de fire de tămâie, în jurul meu şi în
Mai bine s-ar zbate să dea de Acum e faţada celor de la PSDR vâlvă, acea râpă ce i se dusese acel moment, am auzit n iffir}-
lucru oam enilor, să creeze în dosul căreia îşi fac ei jocurile vestea de loc primejdios. Unii, urlete prelungi, în timp ce acele |
locuri de m uncă să poată lor politice, în fond continuă spuneau că au văzut nişte umbre umbre, se îndepărtau spre 1
oamenii să-şi câştige pâinea şi mersul înapoi al ţării. Noi, în loc de lupi, ce se roteau până către margini, ce .nu le mai puteam |
să trăiască decent, să nu se să ne apropiem de standardele fundul râpei, adândâ de câteva vedea. Mi-am amintit de acel om i
umble cu altă găselniţă, cu UE ne îndepărtăm, regresăm. zeci de metri. Cine ajungea acolo, ce-l chema Pătru şi care ajun- '
garantarea venitului minim de Un singur exemplu: aş dori să era ameţit de un cântec ce îl sese acolo în adâncul râpei unde I
persoană sau familie. Mai bine dea guvernanţii noştri o statistică trecea înt-un somn lung. Când am a adormit şi nu s-a mai trezit
cu aceşti bani creau locuri de reală, cinstită, nu ca sondajele ajuns în acel loc, am simţit cum vreodată. De atunci, acel loc îi şi I
muncă decât să încurajeze de op in ii care au tot m inţit îmi fuge drumul de sub picioare păstrează numele de „Râpa I
nemunca, pentru că dându-se populaţia, zic să dea o statistică şi de jur-îm prejur apar acele P ătrului”. Când am ieşit djn
pădure mi-am dat seama că nu |
pomeni se încurajează nemun­ în care să arate câţi analfabeţi umbre de lupi. „Ce să fac?" mai am căciula pe cap. N-am i
ca, iar aceşti bani trebuie scoşi erau la 1 ianuarie 1990 şi câţi mi-am zis, cu o voce stinsă. privit înapoi respectând învăţă- <
Căciula se ridica singură şi o
de undeva. Eu nu ştiu dacă mai analfabeţi sunt acum, dar nu ţineam strâns să nu o pierd. tura mamei. Paşii m-au dus spre I
este undeva în altă ţară pe procentual, ci numeric. De fapt, M-am oprit crezând că fac cel mai satul ce-şi stinsese aproape toate ■
pământ unde să se oprească nu există nici vreun interes în a bun lucru, dar acele umbre, atât luminile. Dar, ce mai conta, acum I
impozit din pensii. De fapt, la noi deştepta prostimea. Trebuie să au aşteptat, au început să mă când trecusem de „Râpa Pă- I
ca la nimeni. înconioare. Poate în acel moment trului" vedeam acea lumină
V-am mai scris eu şi fim o turmă de oi care să fim aş fi putut să cad la pământ şi răsărită prin fereastra casei mele. I
referitor la Miron Cosma. Este mânaţi pe moşiile celor ce au atunci, m-aş fi rostogolit către Poate trebuia să le fi povestit în i
devenit deja boieri şi în fabricile
un deţinut politic. V-am mai acea prăpastie. Norocul a fost că acea noapte această întâmplare, *
spus că dl lliescu, nu o să-l noilor burghezi. Dacă ştim carte, mi-am amintit să-rrfi fac cruce şi celor dragi de acasă. N-am făcut- |
graţieze. Se spală pe mâini ca ştim să ne căutăm drepturile, să caut acel colţ de batistă, unde o şi o fac acum după câţiva ani. i
Pilat din Pont şi atuncă pastila ştim şi ce am m uncit şi ce mama, îmi pusese tămâia. Aş fi fiindcă acel loc a rămas doar ca I
cu separarea puterilor în stat. retribuţie ni se cuvine şi stăpânul vrut să strig,- da r'n u-m i mai o amintire tristă dar reală. I
A fost lăudabilă in iţia tiva nu se mai poate îmbogăţi. V_______________________________ Miron ŢiC j
dumneavoastră cu cererile de - va urm a -
a-l scoate pe Cosm a din Vlorel DELAROMAN
V_____________________________
% iOin greşeală în greşeală, |
spre Victoria finală 1"
V -ati pregătit pentru cultura
urm are din nr. 620 - de e tich ete de extrem işti,
cartofului? Am observat un lucru pe şovini, antisemişti ba chiar *$!
care şi Dvs l-aţi obsgarvat. După nebuni. Că dacă aceştia ajung
Vine p e rio ada de luna iunie până în luna iunie lovitura din 1989 teâte guver­ la putere vom avea război cu
însămânţare a cartofului atât din anul următor. Deoarece nele cade au fost au guvernat cei cu „legiti-maţii" iar lumea
pentru cultura de câmp, cât şi cultivatorii pentru sămânţă nu cu atâtaţ ură împotriva popo­ naivă i-a crezut. S-a mers până
pentru cea de grădină. Fiecare prea aplică tratamente pentru rului Rotaân încât au fost în acolo, în câ t o tâm pită se
producător agricol încearcă combaterea manei cartofului. stare şi sunt şi acuma în stare întreba pe postul naţional de
să-şi procure m a te ria lu l Ideal ar fi ca aceştia să cultive de orice. Ne-ar ucide pe toţi, radio că de ce au ajuns
semincer. în această căutare, soiuri cu rezistenţă ridicată la dar se gândesc că nu mai au deputaţi Dolă-nescu şi Irina
de cele mai multe ori, micii degenerarea virotică, rezis­ peste cine domni, aşa că ne Loghin. Dacă erau din PSDR,
grădinari sunt păcăliţi cu soiuri tenţă la mană şi cu rezistenţă omoară uşurel prin înfometare, erau buni, dar au ajuns la
de cartofi mult mai sensibile la la stresul termohidric. Produ­ prin lipsa de medicamente, românii adevăraţi şi nu e bine
boli. Expresia cultura cartofului cătorii de cartofi din zonele lipsa d ţ.c ă ld u ră , avo rtu ri, iar atunci nu l-au suspendat pe
în câmp şi cultura cartofului în închise doresc ca ferm ierii, acesta «iste genocidul dom­ Paul G rigoriu că de, era o
grădină este mai folosită în care au cartofi pentru sămânţă, nilor, n u te -d făcut Ceauşescu misiune făcută de minoritari.
zona colinară şi în zona de să cultive soiuri mai sensibile pe care l-au omorât ca pe un Când un român adevărat a
stepă. în zona m ontană au pentru a-şi putea vinde marfa. câine în Sfânta zi de Crăciun. criticat actuala guvernare, gata
apărut şi fermieri cultivatori de Aşadar, grădinarii ar trebui să De fapt, din 1989 şi până cu Paul G rigoriu - o lună
cartof. Cultura cartofului în se in fo rm e ze pe ntru a astăzi, ace astă.ţară a fost suspendare iar senatorul res­
câmp înseamnă cartofi pentru cu n o a şte so iu rile pe care guvernată de m inoritari, de pectiv, propus pentru ridicarea
consum propriu, dar şi pentru trebuie să le cultive, mai ales venetici, din fundul ASIEI, din imunităţii şi proces penal. Ce
acum când au apărut numeroşi India, din Israel sau mai bine ne jucăm ? Păi se poate să
piaţă. C ultura cartofului în
intermediari care vând cartofi zis din Palestina că Israelul spunem ceva ce nu convine
grădină se face numai pentru
consumul propriu, adică pe pentru consum drept cartofi de este înfiinţat după al doilea minoritarilor?
sămânţă, fără nici un contrei. război moncfial. închei, deşi ar mai fi multe
sup ra fe ţe fo a rte m ici. La
cultura cartofului de câmp se Neştiutorii sunt repede tentaţi Am săr^Vă dau câte va de spus. N-am vrut să fie aşa
poate aplica, o tehnologie de să cumpere la simpla afirmaţie exem ple de câţiva rom âni de lungă, dar nu pot să nu spun
a negustorilor că „sunt cartofi neaoşi care au guvernat şi încă lucrurilor pe nume. Nu pot
cultivare m ulţum itoare. Nu
pentru sămânţă din judeţe cu guvernează ţara; Petre Ro­ tăcea când văd a tâ ta
acelaşi fapt se poate spune
tradiţie în cultura cartofului: man, Adrian* Sevterin, Gelu nedreptate.
însă despre cultura cartofului Braşov, Covasna, Harghita". Voican V oiculesslt, Adrian Vă doresc tot binele din
de grădină. Atât unii, cât şi Ideal ar fi ca în fiecare judeţ să Năstas^, Ion lliescti, Marko lume, multă fericire întregului
ceilalţi ar trebui să cultive 2-3 fie organizate loturi demonstra­ Bela, GfySorghe Frunda şi lista colectiv şi familiilor dumnea­
soiuri: unul tim pu riu, unul tive cu reînnoirea cartofului poate cin tinjja. Au satanizat voastră, tot ceea ce e mai bine
sem itim puriu şi unul sem i- pentru săm ânţă, cu soiuri românii Hctefăraţi care vor să şi mai frumos.
târziu, pentru cerinţele pieţei şi reco m an date pe ntru zona facă ceva îrvţara aceasta. Le- Vlorel DABIJA
pentru consumul propriu, din respectivă. au legat fel de fel de epitete şi
C Ă L Ă U Z A > S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A TUTM RQ.R OAME.Nl_LQ AL;