Page 7 - Calauza_2002_621

j M C M e n a r a O B ^

U M E R II N O ŞTR I, T IN E R II VO ŞTRI CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE a judeţului
HUNEDOARA
JURNAL CU ABUZ (DE ADOLESCENŢĂ) în colaborare cu
3 octombrie AGENŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU OCUPAREA
Azi plec. Ultima zi când mă veche! FORŢEI DE MUNCĂ HUNEDOARA - DEVA
mai întâlnesc cu tablourile de pe Geamul e în lumină. Atât urăsc
morocănoşii, strâmbi. Pereţii. De încât vreau să întunec. Vărs
după perdea se uită la mine o fată cerneala pe pervaz. Atât de luminos Organizează la Deva
cu zâmbet prefăcut şi frumos. Mă întuneric albastru răzbunător se
duc să trag perdeaua ca să mă fac revarsă peste albul de vopsea. CURSUL DE „CONTABILITATE ASISTATĂ PE CALCULATOR”
că privesc pe geam. Azi plec. Vopsea naturală, cade pe covor. Şi în perioada 4.03 - 31.07.2002 (422 ore).
iar adolescenţa: mă gândesc fa
O ricum urăsc să mă uit pe
fereastră. Am ulcer şi nu mai vreau sânge. Program ul este de luni până vineri între orele: 1700” 2100
Cu degetele m ânjite de
să ascund că odaia m ea mă cerneală mă trezesc. Am vrut să îmi C u r s u l e s te s u s ţ in u t d e s p e c ia liş t i în d o m e n iu l
îmbolnăveşte. Aşa că deschid fin a n ţe lo r. Se e lib e re a ză d ip lo m e re c u n o s c u te - MMSS.
ostentativ un dulap cu lucruri pun cerneală în stilou ca să scriu
tâmpenii. Din greşeală am pătat
inutile: rezerve de pixuri, cerneală, covorul, caietul, pervazul, geamul. Am ănunte despre program şi form ulare pentru înscriere se
creioane rupte, hârtii şi carnete pot obţine zilnic, până la data de 22 februarie 2002 direct la
Acum stau întinsă pe covor şi
scrise cu câte un cuvânt pe câte o privesc petele de pe sticla geamului sediul Cam erei de Com erţ şi industie a judeţului Hunedoara, din
pagină. La fel. Orice, orice să iau
in mână. O călimară cu cerneală profilate pe cer. D eva.str. 1 Decembrie nr. 23, telefon: 054-212924; 054-216792.
Azi plec. (va urma)
JUDECATA LUI SOLOMON
- urmare din numărul 620 - SCRISOARE DESCHISĂ DE LA
Maghiarii, puţini la număr spun istoricii, vin de unde i-ar fi adus
necazurile, că nimeni nu pleacă de bine, ci de rău, şi-şi alfă în Panonia o B/NECRED/NC/OSUL VOIEVOD
patrie nouă. Aici locuiau autphtonii ce vorbeau o limbă asemănătoare dacilor
romanizaţi de mai la est. Intre maghiarii veniţi din Asia şi autohtoni s-a ŞTEFAN CEL MARE Şl SFÂNT
produs un amestec etnic, graţie căruia maghiarii s-au europenizat din punct
de vedere antropologic, cultural, religios. Printre multele dovezi este şi - urmare din pag. 1 -
cronica notarului anonim al regelui Bela al lll-lea scrisă în secolul 13, care . Ştim că mulţi din cei ce vor auzi cetindu-se această scrisoare aţi
povesteşte despre venirea maghiarilor în Panonia ce era locuită de slavi, fost la Putna, unde ne-am ales loc de veşnică odihnă şi casă de
bulgari şi vlahi (români). cinstire şi slujire a credinţei străbune, ca la un templu sacru, dorind
Cel mai puternic argument că romanii nu s-au retras odată cu legiunile
otomane la sud de Dunăre după cei 170 de ani de stăpânire este că pe să vă reculegeţi, să vă eliberaţi de am ărăciunea şi zbaterea
vremea împăratului Constantin se construieşte un pod peste Dunăre la trebuinţelor zilnice, să ne spuneţi în taină şi să vă ascultăm păsul şi,
Oescus - Sucidava. Deci la peste 50 de ani după părăsirea Daciei de dacă e cu putinţă, să ne cereţi sfatul, să chibzuim împreună, să găsim
către „întreaga populaţie romană şi romanizată”, cum încearcă istoricii răspuns la multele întrebări care vă frământă.
unguri să ne convingă, împăratul Constantin se gândeşte să construiască în 2004 se vor împlini 500 de ani - după ce timp de 47 de ani,
un pod peste Dunăre. Care ar fi fost raţiunea acestui pod dacă pe malul
două luni şi trei săptămâni am ţinut pe umerii mei grijile şi nevoile
stâng al Dunării n-ar fi rămas nici un roman? Să le facă mai uşoară goţilor
năvălitori trecerea Dunării? Construirea acestui pod denotă că la 60 de anr ţării - de când ne-am retras aici, în această zidire din piatra cea fără
de la retragerea aureliană, starea de fapt din nordul Dunării făcea necesară moarte a Carpaţilor, spre a ne afla odihna cuvenită.
construirea unui pod peste fluviu. Iar această stare de fapt nu poate să Ce-a fost oare viaţa noastră, truda de aproape o jumătate de
însemne decât prezenţa în stânga Dunării a unui nr. mare de latinofoni. veac în fruntea Moldovei, dacă nu o pâlpâire de lumină între două
Tot de durata şi intensitatea romanizării mai ţine şi construirea altui pod veşnicii, cea de dinaintea noastră şi cea de după noi, ambele voind
peste Dunăre în dreptul Brăilei de azi. Aşadar, despre cât de intensă a fost să ne înghită amintirea, paşii efemeri, gândul şi fapta? Şi, dacă Timpul
viaţa romană în Dacia, ne putem face o idee şi din această împrejurare că
peste Dunăre au fost construite de romani cel puţin trei poduri. Căci va şi Moartea se înfricoşează încă şi astăzi şi cedează în faţa modestelor
trece un mileniu şi jumătate până când peste Dunăre se va construi încă noastre strădanii, este pentru că, deşi viaţa întreagă ne-a fost orfană,
jn pod, cel de la Cernavodă. Din câte neamuri au roit prin aceste locuri, învolburată şi necontenită ameninţare, ba dinspre turci şi tătari, ba
peste Dunărea de Jos s-au învrednicit să construiască un pod, doar două: dinspre Ieşi şi maghiari, a trebuit să facem de nenumărate ori zid din
romanii şi rorhânii. Asta ce să însemne dacă nu continuitate?! piepturile noastre, a trebuit să ne pârjolim adesea noi înşine casele,
Judecata lui Solomon se poate repeta veşnic cu aceleaşi rezultate:
mama adevărată nu se va mângâia niciodată cu ciopârţirea copilului, pe furajele, bruma de stânsură din jurul vetrei, să otrăvim apa din fântâni
când cea falsă... Pentru noi, Transilvania nu poate exista decât întreagă. şi uneori să ne retragem vremelnic în cetatea naturală a Carpaţilor şi
Pentru alţii ea reprezintă doar ambiţii istorice. Pentru noi înseamnă: trecut, să nu lăsăm invadatorilor decât cenuşa din vatră, pământul gol,
prezent,viitor sau nefiinţă. Alţii se pot mulţumi cu o parte mai mică sau mai ghioaga şi paloşul braţelor noastre, a trebuit să fim zi şi noapte, vară
mare din Transilvania, reprezentând pentru ei numai teritorii de exploatare; şi iarnă, gata de lupte şi jertfe, strâns uniţi sub semnul Sfintei Cruci,
însă noi nu putem uita niciodată pe părinţii şi străbunii noştri rămaşi în şi ne-a înfrăţit şi ne-a oţetit credinţa strămoşească să putem apăra şi
pământ.
Cătălin BADEA să vă putem lăsa moştenire, atât mormintele moşilor şi strămoşilor,
cât şi ţara aceasta.
Azi, când stăm şi scrutăm zilele vieţii noastre, multe-puţine, câte
DC ZIUA ne-au fost hărăzite, credem că nu atât prin dârzenia şi priceperea în
ÎNDRĂGOSTIŢILOR războaie ne-am ţinut şi ne-a ţinut şi ne-a întreţinut lauda lumii şi gloria
RITMURI CCUADORICNC peste vreme, cât mai ales fapta noastră în vreme de pace, lucrul
bine şi trainic făcut, zidirile şi împlinirile rămase peste vreme.
CU „DC LOS ANDCS" V-aţi întrebat vreodată cu câtă trudă, cu câtă râvnă, cu câtă
- urmare din nr.620 dansuri şi melodii tradiţionale, perseverenţă am adunat şijnălţat piatra pentru cele 46 de biserici şi
S osiţi din lo cu ri d ife rite prelucrări şi creaţii proprii. mănăstiri, pentru nenumăratele case domneşti, curţi voievodale, cetăţi
(„IVARRA") m em brii grupului Am ales piese rom antice în interiorul sau la fruntariile ţării? Am zidit cu iuţeală şi mai ales cu
(Luis Fabian Muevala, Rafael pentru că au o mare sensibi­ trăinicie. Zicem cu iuţeală, fiindcă, oare nu într-o singură vară, cu opt
Tuquierrez, Carlos Cachiguango, litate”- spune Kleber Salazor. sute de meşteri zidari şi şaptesprezece m ii de calfe am ridicat, în
Jorge Saranzi, Kleber Salazor) Printre piesele cuprinse în
s-au cunoscut în urmă cu 10 ani. albumul DE LOS ANDES - piese 1479, Chilia Nouă? Oare nu în câteva luni, în 1488 am ridicat şi
(Cântă împreună din 1992). de o rară se n sib ilita te , într- mănăstirea Sfântul llie, de lângă Suceava şi Voroneţul - aceasta din
în. urm ă cu un an s-au adevăr, ne perm item să urmă în doar răstimpul dintre 26 mai şi 14 septembrie? Şi nu tot
reîntâlnit în Ungaria. Reunit sub enum erăm doar câteva: astfel, între 30 mai şi 28 octombrie, în acelaşi an, 1502, am construit
numele actual - „DE LOS AN- LILIACHA DEL CAMPO, FLOR şi sfinţit biserica de la Hârlău? Şi mai zicem că am construit cu
i D ES” fac prim e le tu rn e e în DE AZUCENA, AMOR DE Ml trăinicie, fiindcă cel puţin bisericile şi mănăstirile noastre sunt pildă şi
Europa. VIDA, ELSA, T lţR R A UNDA,
„După o muncă de aproape CONDOR PASA. li aşteptăm cu mărturie până astăzi. Şi dac-am strânge laolaltă toată piatra din
bisericile şi mănăstirile noastre, din atâtea case, curţi domneşti şi
10 ani, am reu şit să facem noi mărturisiri, aşa cum ne-au
primele înregistrări într-un studio promis. ziduri de cetate - cărate de oamenii mei cu carele cu osii şi roţi din
din Germania. Albumul „DE LOS Notă: Mulţumim învăţătoarei lemn - nu credeţi că am înălţa un munte de piatră mai mare decât
AN D ES” este cea m ai nouă Marian Daniela pentru ajutorul ■ piramida faraonului Keops?
apariţie. Cuprinde selecţii de acordat în traducerea interviurilor. • - va urma
CĂLĂUZA - S Ă P T Ă M Â N A L J N D E P E N D E N T AFLAT ÎN S L U J B A T U T U R O R OAM ENILOR