Page 6 - Calauza_2002_623
P. 6
_ o a m e n H o C g 0 ( ^ ^ I ^ ^ ^ D 0 ° )
C S TE A D Â P E N TE1J STEPPAN LU D W IG P C TP
î n n p n n n n c n ţ ă r a n u l u i r o m ă n
Poezia s-a împletit în mod fericit DOMNULE PRIMAR MIRCIA MUNTEAN
La Casa de Cultură din Deva cu cântecul, alături de vechi cos
s-a petrecut de curând SĂR tume populare şi icoane ce au scos Subsemnatul Teuşan Aurel, din Transilvania la limba lor proprie,
B ĂTO AR EA A R T IŞ TILO R încă o dată la iveală frumuseţea şi Deva, str. 22 Decembrie bl. 42, sc. C, precizând printre altele că nu e nevoie
POPULARI, manifestare ce a puritatea sufletului ţăranului român, et. II, ap. 28, rog pe primarul de promovarea vreunei limbi ca limbă
încercat să aducă un crâmpei din năpădit şi el tot mai mult de false municipiului Deva să Iniţieze un naţională, pentru că avem deja o
lumea satului, la oraş. Programul valori, de „gândirea de discotecă" proiect de hotărâre în Consiliul Local limbă naţională. Ea nu este germana,
a cuprins lansarea volumului de precum remarca cineva la această ca în acest municipiu să se atribuie nici maghiara, ci VALAHA.
poezii „Ţăran târziu” semnat de adevărată şezătoare. (dea) unei străzi, dar nu uneia fără Din aceste motive şi altele, a fost
SIMION COLCER, expoziţia de „De aceea trebuie să apărăm importanţă, denumirea de „STR. înlăturat din învăţământ şi a fost nevoit
artă populară .ZESTR EA DE acest sat care nu vrea să intre în STEPHAN LUDWIG ROTH". Rog şi să recurgă la solicitarea unei parohii.
S U F L E ra artistului popular Europa decât cu valorile sale Şi după ce a fost înlăturat din
VIOREL TUDORAN şi recitalul autentice" sublinia preot prof. dr. pe dl prefect, ca dumnealui să învăţământ, activitatea sa de
folcloric .DE DRAGOSTE Şl DE loan O ctavian R U D EA N U , recomande primarilor din municipiile susţinere şi de luptă pentru drepturile
DOR”, cu îndrăgitele soliste: directorul Direcţiei de Cultură, Culte judeţului Hunedoara, ca şi aceştia să românilor nu a încetat, iar în 1848'
M ARIANA ANG HEL, ANA şi Patrimoniu. dea numirea unor străzi cu numele
A L M Ă Ş A N A - C I O N T E A , A fost o sărbătoare frumoasă, acestui martir. când românii luaseră sub controlul lor
VALERICA IA N O ŞI, ALISA o sărbătoare în apărarea auten STEPHAN LUDWIG ROTH, a părţi din Transilvania, organizând
TOMA, ALINA COCIŞ precum şi ticului ţăran român şi ea are în mod fost cetăţean român de etnie germană rezistenţa împotriva alipirii forţate a
grupul folcloric „FLORI DE sigur nevoie de continuitate. (sas>> născut în Mediaş la 24 acesteia la Ungaria, Stephan Ludwig
SÂNZIENE" al Şcolii Populare de noiembrie 1796, a urmat celebra Roth a colaborat cu autorităţile
kArtă Deva. ____________ M ariana PÂNDARU ^ Universitate din Tubingen, iar în revoluţionare româneşti din comitatul
toamna anului 1818 pleacă în Elveţia, Târnava.
r -------------------------- r ---------------- la Yvnerdqn pentru a-şi desăvârşi Pentru activitatea sa, de sprijinire
ÎN JUDEŢUL VÂLCEA | URARE TÂRZIE...)
studiile în domeniul pedagogic. In a naţiunii române după instituirea de
O CAPRĂ A FĂTAT | pentru | 1820 se întoarce în Transilvania, după tribunale excepţionale, Stephan
ce obţine titlul de doctor în filosofie şi Ludwig Roth a fost arestat, judecat de
OPT IEZI | „CĂLĂUZA” | „magistru al artelor liberale". un tribunal din Cluj la 11 mai 1849 sub
în satul Călineşti, Vâlcea, Este numit profesor la liceul din acuzaţia de înaltă trădare, condamna1
pe data de 23 februarie a.c. în | Acum când ai trecut de un | Mediaş, înainte de a pleca la studii la la MOARTE Şl ÎMPUŞCAT LÂNGĂ
gospodăria săteanului Auraş ■ deceniu i Tubingen, cât şi la Yverdon în Elveţia,
Diaconu, o capră a fătat nu mai cât şi 'după reîntoarcerea în ZIDUL CETĂŢII DE PE DEAL CE SE
puţin de opt iezi. Stăpânul Şi noi speranţe dinspre tine ÎNALŢĂ APROAPE DE CENTRUL
gospodăriei de la poalele ' vin ' Transilvania, a fost un înfocat ORAŞULUI, cu toate că soţia lui era
Lotrului are 22 de ani şi 50 de susţinător al poporului român decedată şi avea 5 copii,cel mai mare
capre, pe care le îngrijeşte cu I Eu îţi doresc o viaţă de-un I pentru a i se acorda aceleaşi drepturi avea 11 ani, cel mai mic abia un an şi
mare tragere de inima. Cum au | mileniu | ca şi ungurilor şi saşilor, a lansat un jumătate.
fost fătaţi, toţi iezii au mers în | Şi peste doi ani, eternul | eseu despre „Lupta limbilor în Pentru aceste motive şi altele
picioare şi sunt sănătoşi. Transilvania, (1842) un rechizitoriu
Sătenii de pe hotarele | BULETIN! j împotriva tendinţelor de oficializare neredate mai sus, cred că merită cu
ţinutului cred că in gospodăria exclusivă a limbii maghiare şi o prisosinţă ca în toate marile oraşe din
lui Auraş Diaconu s-a petrecut argumentată pledoarie pentru egala România, câte o stradă să-i poarte
o minune... I BALANŢA - 2002J îndreptăţire a tuturor neamurilor din numele martirului Stephan Ludwig Roth.
>
FLORILE MĂRTURISESC CÂND CINEVA SE GÂNDEŞTE LA NOI
- urmare din pag. 1 - Aproape în orice loc pe pământ de viaţă, fără ele oam enii şi aspirină în apă;
Ne gândim cum o fetiţă găsim flori care ne delectează. Ele animalele nu ar putea exista. Deci, 3. schimbaţi apa mai des, să
culege de pe câmp flori şi fuge se găsesc nu numai la florării ci şi din tim puri străvechi florile fie proaspătă;
cu ele la m ămica ei. Un soţ pe munţi, în păduri, pe păşuni, pe în c ălzes c inim a tin erilo r şi 4. cele puţin ofilite, so
iubitor alege de la vreo tarabă marginea apelor, coboară până la bătrânilor deopotrivă. introduc cu tulpina în apă
câţiva trandafiri ca să vadă cât ţărmul mării, până şi în deşerturi. Cum să păstrăm mai mult fierbinte;
o iubeşte. Un fiu înţelept, sună Florile existau cu mult timp înainte florile? 5. ţineţi florile mai departe de
la o florărie pentru a comanda de a apărea om ul pe păm ânt. 1. înainte de a pune florile în sursa de căldură, să aibă lumină.
flori spre a-i face mamei sale o Botaniştii susţin că plantele şi florile vază, tăiaţi tulpinile oblic;
^bucurie. constituie baza pentru orice formă 2. se pune o tab letă de _____________ Dumitru BiRĂUÂ
D E LIA - FATA D IV C R IS T U R A LE C Ă R EI PALM E FAC AIEVEAIÎ
- urmare din pag. 1 - ce mi s-a întâm plat.” aline: „Mi s-a întâm plat să pot derea înseamnă mult. Oamenii
„Totul a început în urmă cu D elia a în cercat să d e p ă vindeca durerile unor oameni fără m ă caută, vin singuri şi se
aproape doi ani, pe când eram şească neîncrederea celorlalţi. A să cunosc bo ala de care adaptează la programul meu
internată în spital. Am avut un învăţat să-şi canalizeze energia şi sufereau. Sim t locul unde s-a legat de şcoală. P en tru 'că
vis prem onitoriu, în care o curând avea să ajungă la per instalat durerea şi câteodată acum şcoala e cea mai impor
lumină puternică s-a apropiat formanţe m ediatizate, în urmă cu vizualizez organul afectat1 explică tantă, îmi îndrept atenţia către
de mine. Nu am văzut un chip un an, de diferite posturi TV. Delia.
anume, nici vreun înger, nici D iferite obiecte răm âneau Din cărţile prim ite în vaţă examenul de capacitate. După
ce voi intra la liceu, vreau să
altceva. D oar acea lum ină lipite de corpul fetej, ca de un d esp re o rganism ul um an şi
puternică şi liniştitoare. Am magnet. Lipindu-şi palma stângă încearcă să afle cât mai mult aflu cât m ai m ult d esp re
auzit o voce care mi-a spus că de o enciclopedie grea de aproape despre bolile acestuia. Setea ei bioenergie.
am puterea să-mi ajut semenii d o u ă kilo g ram e reu ş e a s -o de cunoaştere pare debordantă. Prin c e e a ce m i-a dat
- susţine Delia. menţină în aer aproape un minut. Delia este modestă, vorbeşte Dum nezeu sunt datoare să-mi
D em o n straţiile ei erau ' Prin concentrare, doar cu puţin despre calităţile ei. Are con ajut sem enii. D ar pe lângă
privite cu suspiciune sau luate puterea privirii îngheţa apa vingerea că faptele valorează mai dăruire e nevoie de cunoştinţe
în derâdere: „Oamenii din sat dintr-un pahar - experienţă care o mult decât cuvintele. temeinice. Ştiu că acesta este
spuneau vrute şi nevrute. La epuiza, provocându-i serioase „Prin c e e a ce fac, ajut drumul meu", continuă Delia,
şcoală colegii erau răutăcioşi. migrene prin consumul excesiv de oamenii. Atât cât îmi este permis, iar forţa din privirea ei nu lasă
Chiar bunicilor mei, care au energie. între orele de curs şi cele de
fost lângă mine de când mă Fără a studia medicina, Delia pregătire îmi fac timp pentru cei loc îndoielii.
ştiu, li se părea incredibil ceea depistează durerea reuşind s-o ce au nevoie de m ine. în cre (va urma)
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T A F L A T IN S L U J B A T U T U B O R O A M EN ILO R i
