Page 7 - Calauza_2002_623

T IN E R II N O ŞT R I, T IN E R II VO ŞTRI MARTOR
D E P K I M Â V A R Ă
JURNAL CU ABUZ (DE ADOLESCENŢĂ)
I (urm are d in nr. 622) Dulie Ne apropiem de primăvară, cum ne-am apropia de nişte frumuseţi,
I Acum num ele primului e „Dacă tu eşti cel ales iată pe care le simţim şi pe care, le vom putea atinge. Fiecare îşi alege un
• printre morţi, la fel şi jucăriile, la pecetea gurii mele pe fruntea ta. loc de unde poate privi spre acel moment ce-l poţi cuprinde în câteva
I fel şl cel de-al doilea uită Dacă eu sunt cel ales, atunci clipe, într-un gând ce nu ţine cont de vârstă. Frumuseţile pot să agite
I durerea... închide ochii. opriţi-mă să mai văd ceva şi privirile şi pot să treacă precum nişte păsări ce zboară simţind povara
Şi totuşi soarele luceşte la fel îngrijiţi-vă voi de clădirea feme­ norilor apropiaţi de pământ, într-o disperare continuă. Să fi dispărut
I şi peste munţi, şi peste oraşe. Şi iescului spic. Dar să nu mai zilele triste? Să vină de acum doar zile cu dimineţi senine şi cu rouă
| totuşi ea nu vrea să-şi întoarcă vorbim de alegere, căci aceluia i ce se întinde între secundele altădată prăfuite şi strânse de gerul
* faţa, el nu vrea să-şi plece se va lua, care mai tare va iubi şi iernii, ce a răpit pâlpâitul stelelor? De unde vine oare tăcerea? Din
de iubit, iubim toţi deopotrivă. Aici
| privirea din durerea lui (munţii începe grija mielului din potir..." firele de nisip ce aşteaptă să ne ardă privirile? întârziem în această
i spnt pustii). lume, ce se apropie şi o putem privi, peste zidurile de ceaţă, din
- i' La fel şi mâinile goale sunt. L. Blaga - „ M eşterul preajma râurilor ce curg încă tulburi şi poate încă grăbite de a bate în
I O are dacă s-ar întoarce M anole”
măcar unul din ei şi l-ar privi pe Mă plimb cu un copil de maluri, încercându-le piepturile. Şi iată, primăvara îşi întinde braţele
I celălalt, dacă s-ar privi, în faţă, vârsta mea. Şi nu de mână. Ne cu sfială gândindu-se cum să-şi potrivească paşii pe cărările înguste
| dacă şi-ar privi copiii fluturi ai plim băm sau mai bine zis sau largi, ale lumii ce visează cum visează o fată ce-şi simte în gând
morţii în umbra crucilor pustii mergem sus. Desculţi şi nu de atât bucuria, cât şi îndoiala. Cineva ne face un semn care echivalează
| înconjurate de mărăcini, n-ar mână. Cu sandalele ţinute într-un cu un salut, de care, aveam atâta nevoie, de parcă, ne-ar fi întrebat
I plânge unul în braţele celuilalt deget. cum o ducem şi ce mai facem?. Să privim frumuseţea cu imensitatea
I uitând în sânge, uitând în ei? D easupra copaci şi ţinte înmugurită în oftatul femeii respirând liniştea ce se dezvăluie cu
I * luminoase. Apă. Copilului meu îi secundele magice, pierzându-se-n depărtări. Să ne vindecăm inima
bate soarele prin păr, îi lucesc
| Azi n-am făcut decât să ochii ca de obicei aici, albaştri. cu acest spectacol, la care luăm parte din zorii strânşi la fereastra de
1 aprind o lumânare şi-am avut Suntem acolo unde e singura atâta vreme adăpostită de perdeaua iernii. Abundenţa ghioceilor ne
| imaginj în faţă. biserică pură din lume, în care înseninează chipurile şi începem să visăm că suntem călători peste
I Ce am văzut venea din mine. cred. înăuntru cgjălalt copil al un câmp, pe unde, şi-au lăsat umbrele albe, mieii timpului. în noaptea
I C eilalţi-V O I-p o ate vedeţi altfel meu. Mai înalt, mai suferind, mai de care abia ne-am rupt, a căzut o stea, şi-n acel loc, umbra zilei
I şi zâmbiţi bolii şi lumânării mele. slab. Stă în biserica neterminată tremură. Şi poate, gândindu-ne că acel loc, nu-l vom avea multă vreme
. Suferiţi altfel. făcută deocam dată numai din
I Eu nu ştiu acum nimic, decât bolţari moi. în preajmă, oferim o floare celei ce întinereşte lumea, ca un semn de
I c-am scris ce mă durea de mult Intru. L-am văzut plângând neuitare.
şi că acum vreau să dorm, să uit. cu iconiţa lui în m ână. Oare <- Mtron ŢIC J
| Şi totuşi să-mi aduc aminte iubeşte chiar atât de mult? E
I că mâine răsare iar soarele. şters. Tot. REMEMBER
- va urma - P 1I O E N I X
Delia Viorica BOLD
« S IM B O L U L PĂTIMIRII N O A S T R E »
(urm are din nr. 622)
| Z O R I DE ZI j Dar primul succes de rezonanţă naţională avea să fie obţinut câteva
, Succesiunea zi-noapte marchează trecerea timpului, depărtarea . luni mai târziu, în aprilie 1968, la laşi, unde s-a desfăşurat Festivalul
I de leagăn, apropierea de mormânt. I naţional al Artei Studenţeşti. Au mai participat ROŞU şi NEGRU,
| Amurgul ne face martorii victoriei întunericului asupra luminii, la I M O NDIAL. SIDERAL, CORAL, S IN C R O N , C H R O M A TIC ... Spre
fel cum zorii ne aduc în suflet bucuria triumfului zilei asupra nopţii. surprinderea celor prezenţi, Marele Premiu al festivalului şi Premiul spe­
| Ora asfinţitului provoacă tristeţe, în timp ce miezul nopţij este ora | cial al RTV pentru compoziţie şi interpretare sunt atribuite celor de la
I malefică, simbolul beznei nefaste, ora ieşirii duhurilor, fantasmelor, i PHOENIX. Să-i numesc şi pe fericiţii premiaţi: NICOLAE COVACI -
) strigoilor ce-stăpânesc până la primul cântat al cocoşilor. Dar nu din '
.j. cauza acestor superstiţii ne bucurăm la vederea zorilor. Ci pentru că | chitară solo, voce, com pozitor, conducătorul grupului: M O NI
I o rază de lumină ce străbate întunericul dens crează o imagine ce ne i BORDEIANU - solist vocal, compozitor; GONTER REININGER - pian,
I duce cu gândul la eterna luptă dintre bine şi rău. Din păcate suntem I orgă; BfeLA KAMOCSA - chitară bass; IOAN ŞTEFANOVICI - baterie,
I siguri doar de triumful zilei asupra nopţii, dar nu şi de corectitudinea | percuţie.
lumii. Căci dacă ar fi să iasă o rază de soare din negura ce a stăpânit Desigur, un asemenea succes nu trece neobservat de presă şi critică.
I doar dacă şi victoria ar fi de partea lucrurilor benefice, asta ar însemna I Astfel, sunt invitaţi în studiourile Electrecord, pentru a înregistra primul
| să fim învăluiţi de o noapte mai lungă decât cea de la poli. Dar nu, în i lor disc EP, cuprinzând 4 melodii: 2 creaţii proprii „VREMURI" şi „CANA­
1 fiecare dimineaţă, astrul suprem ne învăluie cu lumina sa caldă, RUL", urmate de 2 reluări din repertoriul internaţional „LADY MADONNA”
| arătându-ne calea pe care trebuie să o urmăm. O luptă continuă cu |
I viaţa şi.tenebrele ei sau un vis frumos... depinde de cine o trăieşte, i (după THE BEATLES) şi „FRIDAY ON MY MIND” (după EASYBEAT).
I ... început de mileniu, un timp în care inovaţiile ar trebui să > Discul s-a vândut foarte bine, fiind epuizat în câteva zile, iar, „VREMURI"
I faciliteze un trai liniştit, în mijlocul familiei şi al prietenilor, departe de I a devenit un mare hit, fredonat de o întreagă generaţie... Anul 1969
frământările secolelor trecute. Dacă una dintre figurile marcante ale consemnează câteva evenimente notabile, după cum urmează: în
I istoriei, un ţăran şi un iobag ar putea fi martorii întâmplărilor din I primăvară pleacă ŞTEFANOVICI, fiind înlocuit de DOREL ZAHARIA -
| această nouă eră, ar fi foarte dezamăgiţi. Toată revolta, lupta, calvarul I percuţie (ex - COMETELE),... apariţii la Televiziune în diferite spectacole
lor au fost în zadar, speranţele şi credinţele într-un viitor mai bun au şi emisiuni muzicale, ... sunt solicitaţi de regizorul MANOLE MARCUS
I fost spulberate. Căci în loc de pace, egalitate şi viaţă liniştită ar vedea | pentru a scrie m uzica filmului: „C A N A R U L Şi V IS C O LU L”, ...
I război, sărăcie şi maladii incurabile. în locul unui mic Paradis i
• pământesc, ar vedea urgiile dezlănţuite ale Infernului. * înregistrează al doilea disc EP, ce cuprinde de această dată 4 compoziţii
| ...Acestea sunt gândurile unor adolescenţi preocupaţi <ie ceea | proprii: „Ş l TO TU ŞI SU N T CA V O I”, „FLO A R EA STÂNCILOR",
■ ce se întâmplă în jurul lor. întrebări fără răspuns le apasă cu tot mai ■ „NEBUNUL CU OCHII ÎNCHIŞI” şi „AR VREA UN ESCHIMOS”,... în
I mare greutate conştiinţa: „Ce ne rezervă nouă viitorul?", „Vom fi şi I noiembrie, participă la primul festival „CLUB A” din Bucureşti, unde
I noi condamnaţi la pauperitate?", „Ne vom fi terminat noi studiile I prezintă opera-rock: „OMUL" 36/80 şi obţine - doar - premiul pentru
înaintea izbucnirii unui Al Treilea Război Mondial? (având în vedere originalitate. Pe tot parcursul anului 1970, străbat ţara în lung şi-n lat,
I câte conflicte armate se desfăşoară la ora actuală pe Glob)"... Dar | câştigându-şi tot mai mulţi simpatizanţi. Finalul anului, coincide şi cu
| apoi, aceiaşi tineri - ce uimesc cu maturitatea lor - hotărăsc să-şi i •încheierea unui capitol însemnat din viaţa grupului, prin plecarea lui
1 continue studiile, să-şi clădească un viitor, orice s-ar întâmpla. Şi în 1
| fiecare dimineaţă, privind lumina, pornesc din nou la luptă (cu viaţa), | BORDEIANU, peste Ocean... Pentru câteva luni grupul „dispare” în
■ mai hotărâţi şi mai încrezători în victoria finală. Cu fiecare zi, învaţă i umbra semnelor de întrebare. Reapar, în mai 1971, pe scena Sălii
' câte ceva în şcoala vieţii, fiecare eşec îl transformă într-o pildă, I Palatului din Bucureşti, la cea de-a doua ediţie a festivalului „CLUB-A”,
I gândindu-se că poate destinul nu va fi atât de necruţător cu ei. Şi tot I dar în altă componenţă: alături de NICOLAE COVACI şi GUNTHER
în zori, în fiecare zi, înfloreşte în sufletul lor, albă ca un crin, şi la fel REININGER, îi găsim pe ZOLTÂN KOVÂCS - chitară bass (ex - CLASIC
I de curată, pură şi fragilă... SPERANŢA. Această floare a inimii se I XX); CORNEL LIUBA - baterie, percuţie; LAURENŢIU BUTOI - flaut,
I redeschide după o noapte lungă, la fel de frumoasă şi trăieşte atât | oboi, instrumente de suflat, iar după festival apare şi MIRCEA BANICIU
cât trăieşte şi cei ce o poartă. -solist vocal, ch. armonie. Nici de această dată, grupul nu se evidenţiază
| „Speranţa moare ultima deşi ar trebui să moară prima" spuneau | în mod deosebit, deşi toţi membrii obţin premii individuale...
I nişte versuri; la fel gândesc şi... tinerii noştri, tinerii voştri. i
J_ ____ Alexiana STRATONj (va urm a)
Ş tefan BUDOI

L C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L I N D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R