Page 10 - Calauza_2002_639

( £P@^goI] @ Săptămânal independent aflat în slujba tuturor 6amehilor^p,( ^ 50t^d£^p3°p)

Seri de iunie i Eugen Evu şi cartea sa „ Tresărirea Focului”
pune pe ja r societatea hunedoreană
1 Secundele se scurg ca nişte mărgele, pe care, o vreme le-am 1
Cunoscutul poet hunedorean Eugen Evu, a tipărit recent o carte
| cântărit în palma cu care am mângâiat câteva spice de grâu. Oare să |
masivă de peste 600 de pagini la o editură timişoreană. Ineditul
|fi ostenit lumina zilei? Să fie oare de vină cerul fiindcă e prea înalt, | subiectului a stârnit vii discuţii în societatea
speriindu-ne, până ne vom găsi echilibrul pe o punte îngustă, ce ne . hunedoreană, carte reprezentând un fel de
I poartă paşii dintr-o parte în alta a râului? Cineva îmi aduce o cană de I m em orii, însem nări CUGEN CVUjţ probabil zilnice ale
poetului. Eugen Evu este n e cru ţă to r cu
| vin şi o furcă, cu care, voi strânge mai spre seară fânul cosit. Beau |
mulţi dintre membrii societăţii hunedore-
I aroma din cana adusă şi simt de jur împrejur cum freamătă plopii şi i kîRESĂRIR^A
ne, caustic cu foarte mulţi dintre cei cu care
'cum se prelungesc umbrele zilei, până-n margini necuprinse-n priviri. a avut contact pe linie de serviciu (cultural şi
I Umbrele cresc cum creşte dimineaţa în mijlocul satului, până acoperă I de propagandă) cu unii membri ai socie-
| şi aripile de păsări şi ramurile arborilor, după care ne-am ascuns când | tă ţilo r secrete, cu fo a rte m ulte fig u ri
contemporane. F
■ ne pierdeam visele în frumuseţea copilăriei. Umbra e netedă ca apa .
Cert e că Eugen Evu a reuşit pe deplin
■ lacului peste care s-a lăsat o parte din cer. Nimeni, nu poate să adune '
să stârnească iritare, nelinişte în sufletele
|toată umbra şi s-o cântărească pe nici unul dintre cântarele lumii. | multor contemporani între care trăieşte, prin
| Umbra, este ca ţărâna şi ca nisipul din marginea mării. Plaja rămâne i „atacurile" din carte împotriva cutăruia sau
nestinsă cu şoaptele uşoare ale îndrăgostiţilor. Am trecut printr-o nouă ă fu ila lt, circulând adevărate legende,
Deşi mulţi dintre cei vizaţi în masivul
I zi de iunie, cum am trecut prin apa râului fără nume şi fără vârstă, l-am I
volum îl condamnă pe autor, părerea noastră
| simţit răcoarea şi mişcarea înceată şi aş fi dorit să rămân acolo multă | e că este vorba de o carte necesară clarificării poziţiei unui scriitor faţă
■ vreme. Dar, uite că se apropie seara de iunie şi cerul începe să ■ de societatea în care trăieşte. Felicitări sponsorilor care au sprijinit apariţia
' clipocească de stele. încerc, pentru a câta oară, să le număr, sau măcar ■ unei cărţi care pune pe jar societatea hunedoreană, respectiv:
| să-mi dau seama că acum sunt mult mai multe ca-n seara trecută. | „SIDERURGICA" SRL, ISON TRADE CONSTRUCT SA, AURORA
AUTOCOM SRL şi BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE. (I.P.)
| Poate e doar o impresie ce mă trece într-o durere ce ar rătăci prin |
mine, dacă nu m-aş tămădui cu liniştea ce domneşte în bolta de viţă
Ide vie. Secundele şi minutele se scurg încet şi seara începe să se I De la Bonn
| prelungească în noaptea albă a visului meu. Aici, nimic nu poate fi | Ne scrie un bătrân lup de mare - Troian Jacota Bârgău
■ pierdut, nici măcar steaua care a coborât undeva pe pământ. Dar, câte i
' stele n-au ajuns din cer pe pământ? Din această curgere a stelelor am ' Bătrânul lup de mare. Traian Jacota Bârgău, cu domiciliul la Bonn,
| respirat aerul cel mai curat al nopţii de iunie. Şi n-au fost puţine serile | în Germania, scriitor originar din Prundu Bârgăului, editor al publicaţiei
BALADA de pe lângă Forum ul Rom ân E.V. Koln, a trimis pe adresa
icare m-au fascinat reuşind să-mi amân mereu somnul până la venirea I
directorului ziarului CĂLĂUZA următoarea epistolă poetică:
[dimineţii. Miron f / c j
Mi-e dor
Străbătând oceanul de la nord
Mi-e dor de satu-n care m-am
UMOR © UMOR născut, la sud,
De casa cu pridvor şi cu fântână, Părăsind gheţarii veşnici din
- Ai văzut dragă, vecina ■ - Restul să mai aştepte până De Prund şi Heniu, unde n-am Alaska
noastră are o rochie la fel ca a mea. mai câştig ceva. crescut, Eu tânjeam în suflet după
- Şi ce propui, să-ţi cumpăr Pe care nu le-am cunoscut româneasca
©
alta?! Doamna învăţătoare îl Purtând prin lume flamura Bistriţă, ce curge pe lângă
- Nu crezi că ar fi mai Năsăud.
bine să ne mutăm în alt întreabă pe Bulă: română!
- De ce are ciocă-
cartier? Şierra Nevada de la Santa Mada
nitoarea cioc? Când zorii umezi pe punte mă
© - Ca să nu se dea cu găseau îmi apărea în zare columbian"'-:
- Domnule Costel ce veţi 7 capul de copaci. Cu ochii răscolind albastru, hăul, „Rarătf,
face cu banii câştigaţi la lo to ? ‘ © Când fulgere-n nori se şerpuiau Iar Amazonul deschizându-mi
Sunt 3 miliarde... - Care este diferenţa dintre Când ploi şi lacrimi mă învăluiau, poarta
- O să-mi plătesc datoriile! OZN şi o blondă deşteaptă? La orizont căutam încă. Bârgăul! îmi desena în geografie harta,
- Şi cu restul? - OZN-uri s-au mai văzut. Cu care să ajung şi la Bârgău.
O brazdă răsturnată de plug
Partidul Um anist vrea într-un ogor O, nu-mi da Doamne, cânt de
Mi-a mirosit a reavăn în glia cucuvaie,
m odificarea Constituţiei africană Nici mă lasă Iordanul in lotcă
Şi am simţit zvâcnind acel fior, să-l pătrund,
Conferinţa de presă susţinută de Partidul Um anist a adus două din Zborul aprig al şoimului de Până nu s-o stinge dor şi
noi idei pe care umaniştii le vor pune pe tapet în timpii următori: dor, vâlvătaie
Spre altă brazdă... Aceea Adunate-n suflet pentru văi
m odificarea C onstituţiei prin adăugarea faptului că Preşedintele bârgăoană.
Academiei Române şi Patriarhul Rom âniei să devină senatori de bârgaie-.
Şi mă ajută Doamne, să ajung
drept ai României şi intrarea de drept în Parlamentul României a Din Africa, spre New York şi la Prund..%
reprezentanţilor marilor sindicate şi ai patronatului, aceştia, prin Nebraska
independenţa lor putând sprijini legislativul în elaborarea unor legi Din istoricul ameninţărilor primite pe
care să ţină seama de interesele celor două pături care în definitiv adresa ziarului CĂLĂUZA
definesc şi realizează munca, activitatea economică a României.
întrucât mai mulţi cititori ne-au solicitat să redăm o seamă de
La conferinţă a participat şi-dl M arius V in tilă preşedintele
ameninţări primite de CĂLĂUZA, redăm mai jos în facsimil.
C.S.D.R. care ni s-a părut un om echilibrat. (I.P.)
I------------------------------------------------------------------------------------------------------------1 P A R L A M E N T U L R C M Ă N IE I
I Ce zic cititorii din Brad > , /ADUNAREA DEFUIATILOR Qătre
ui: axchli i. rîxcî.v
I Sunt întrutotul de acord cu articolele publicate în „Călăuza” şi * caşul “ s « îv rs s v :’ REDACŢIA ZIARULUI CĂLĂUZA
| mai ales cu „Protestul Ligii pensionarilor din Deva", la care mă | întrucât în unele din ziarele Dumneavoastră aţi publicat documente.-
cu caracter secret şi .strict secret, vă facem cunoscut că Legea nr. 23 din
| ataşez şi eu cu menţiunea că actualii guvernanţi pentru ei găsesc i
17.12.1971, articolele nr.: 5; 11; 12 şi 18, vă obligă să predaţi aceste
fonduri nelimitate pentru creşterea salariilor, a diurnei, pe când la documente, obţinute pe diferite căi, organelor de stat.
' bieţii pensionari li s-a spus că măresc cu 6% pensiile ca ulterior' în acest sens, Comisia Parlamentară de anchetă în cazul
„Berevoeşti", vă invită să predaţi aceste documente până la data de 30 iunie
| să fie numai 5%. I
1992, la sediul.său din Casa Poporului, Calea 13 Septembrie nr! 1, Sector 5,
| Probabil în septembrie şi decembrie când se va face noua | Bucureşti.
. indexare, procentul va fi mai mic. .
' Mircea OPRIŞA' • .
I____________________________________________________________________ J
—— i—— ^
I n s !