Page 7 - Calauza_2002_639

'JI m. 1 11
C M<" H '■ ■ . .......... . » ■ ........... .. jl WiLUi— f u .. i — "■■■ 1 mwm*¥9i ........ ji*.
DV( s ^ d & m ^ j} n Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor IPcsJ^a^ 7 J

O excelentă colaborare între Editura „Călăuza" şi Austria

Printr-un proiect comun între E d itu ra C ĂLĂ U ZA şi Fundaţia
T hom as B e m b a rd
KULTUR KONTACT au tost editate sub sigla E diturii CĂLĂUZA două
volume ale celui mai important scriitor austriac. E vorba de volumul de
V /fi
poeme IN HORA MORŢIŞ şi volumul de teatru SIMPLU COMPLICAT
ambele aparţinând scriitorului THOMAS BERNHARD. Traducerea
aparţine scriitoarei vieneze Florica M adritsch Marin. Ceea ce este S îm pfu complicat
important la acest proiect de editare e că reprezintă prima traducere în
limba română a acestui poet austriac cu două din cele mai importante
cărţi ale sale. Proiectul cultural de cunoaştere în România a operei
scriitorului va continua în curând cu a treia carte pe care o vom anunţa
la tim pul p o trivit, c itito rilo r. Este vorba de un volum pe care
traducătoarea îl are pe masa de lucru. Cărţile au fost editate în condiţii
excelente, reprezentând adevărate bijuterii editoriale. Redăm câteva
opinii ale celebrului critic german despre opera lui Thomas Bernhard
cuprinse pe coperta volumului „Simplu complicat”: „Simplu complicat
- sub acest titlu se distinge întreaga operă a lui Bernhard, cel mai
complet autor de limba germană după 1945: Simple constelaţii de bază:
boala, moartea, izolarea, nebunia, determină toate operele sale, în
care personajele se află sub influenţa acestor stări la cel mai înalt
contraste Bernhard creează iritaţie şi totodată o încordare inegalabilă
nivel: monologul în Care este stăpânită arta repetiţiei cuprinde toate
în literatura europeană actuală" Cărţile sunt editate în noua Colecţie
contradicţiile vieţii în cele mai subtile variaţii: tragicul şi comicul, banalul
„R e lie f a E diturii Călăuza destinată scriitorilor străini.
şi subtilul, realitatea şi ficţiunea, minciuna şi adevărul - cu aceste
________________ Valeriu BÂRCĂU
R A D J T I I P Ă S T R A T E L A L I C E U L ~j
Programul audienţelor la Primăria
I P E D A G O G I C „ S A B I N D R A G O I " D E V A I oraşului Vulcan
| Rămas bun clasa I j
| De curând, clinchetul cristalin al clopoţelului a sunat pentru ultima i P rim a r - m iercuri 8 .0 0 -1 1 .0 0
oară în acest an şcolar. Data de 15 iunie a fiecărui an ne vesteşte V ic e p rim a r - luni 8 .3 0 -1 1 .0 0
| sosirea vacanţei de vară sau vacanţa mare. |
| Mii de copii vor alerga voioşi în întâm pinarea vacanţei m ulţi - jo i 8 .3 0 -1 1 .0 0
‘ aşteptate, la bunici, la munte sau la mare. * S e cre tar - marţi 8 .3 0 -1 1 .0 0
| Cei cu posibilităţi materiale scăzute vor alerga şi ei în întâmpinarea |
- vineri 8 .3 0 -1 1 .0 0
I vacanţei mari, creându-şi o lume a lor - o lume de vis. Lumea copilăriei i
' veşnice. ' N otă: Adresa primăriei oraşului Vulcan a sosit la redacţie
| Cu toţii însă, nu ştiu ce să facă: să se bucure de prima lor vacanţă | mai târziu şi pe căi întortocheate.
■ sau să simtă tristeţea la gândul că se despart acum de bunul lor prieten, i
■ ABECEDARUL, cel care i-a însoţit peste tot timp de un an de zile? '
| Ca multe alţe tradiţii, SERBAREA ADECEDARULUI s-â păstrat cu |
I sfinţenie de-a lungul anilor. Căci, abecedarul nu este doar un sim plu. Când şi cum au fost desfiinţate
I manual ce i-a învăţat pe copii să scrie şi să citească, ci este întâia lori
I carte. O carte minunată, al cărei conţinut le-a deschis „bobocilor” din I ultimele Partide?
• clasa I drumul spre cunoaştere. De aceea îl asemuim cu un pom,
I încărcat de roadele muncii, ale strădaniei de un an. I în luna martie 1948, am fost n e v o ie de d o u ă d e c re te de
I ABECEDARUL e un frate mai mare, ori un personaj de basm atâtl la B u c u re ş ti la M in is te ru l desfiinţare” .
de îndrăgit de copii! Plini de emoţii, boboceii îl aniversează în fiecare în v ă ţă m â n tu lu i. A co lo l-am A prevăzut obiectiv, sec şi
I an prin cântece, versuri şi dansuri. I
întâlnit pe Anton Alexandrescu, exact. Peste puţin tim p s-a dat
I Cu toţii rostesc tradiţionalul: RĂMAS BUN, DRAG ABECEDAR, I
RAMAS BUN CLASA I! p re ş e d in te le P a r tid u lu i decretul de desfiinţare. Nu s-a
I E un moment înălţător pentru noi toţi: învăţători, copii, părinţi, bunici. I N a ţio n a l Ţ ă ră n e s c , d e sig u r resim ţit nimic, căci partidul unit,
I Un lanţ de inimi calde bucurându-se împreună pentru primele succese | din tradiţionalul Partid Naţional form al, n-a mai activat. în iunie
ala „boboceilor” . Vom rememora aceste clipe trasnformându-le în Ţ ără n e sc lu liu M aniu. L-am 1 9 4 8 , nu m ai e x is ta d e c â t
I amintiri, pentru mai târziu I
| Conştientizăm un lucru de mare preţ: copiii nu mai sunt „boboceii" i în tre b a t: „C a re e s itu a ţia Partidul unic P.C.R. al clasei
'd in toamna trecută. Au crescut, au prins aripi şi curaj să zboare în p a rtid u lu i? ” M i-a ră s p u n s : m un cito a re , in a u g u râ n d Era
| misterioasa lume a cunoaşterii. | „Deocam dată am fost uniţi cu Dictaturii Proletariatului.
I Drum bun, spre mai departe, toturor „boboceilor” ! i „Frontul Plugarilor” , ca să nu fie
I înv. Maria Elena Şipos, Diana Zslasky' Prof. Victor ISAC

R ăbufniri îm potriva ţigan ilor
De la bun început precizez că nu aparţin acestei etnii şi nici măcar din cei trei gânditori au reflectat la efectul faptelor comise de ţigani
îp satul natal nu am avut familii de ţigani. Dar faptul că şi ţiganii sunt neglijând complet cauza care-i determină pe aceşti amărâţi să comită
făpturi omeneşti care, legal, au drepturi egale cu toate etniile din ţară, fapte reprobabile.
faţă de răbufnirile negândite caut să le iau apărarea. De ce s-au gândit domniile lor la fapte asemănătoare: dacă un cal
în Călăuza nr. 534/2000 a apărut un articol intitulat: „Marea nu este îngrijit şi nu i se dă hrană la timp devine o mârţoagă. Sau dacă
Ţiganiadă” în care autorul după ce scoate în evidenţă numai faptele o bucată de pământ nu este arată şi îngrăşată devine pârloagă din care
negative com ise de m em brii acestei etnii, propune două m ăsuri nu se poate scoate nimic. La fel se întâmplă şi cu partea săracă din
categorice: populaţia ţării, în special ţiganii, faţă de care dacă nu se vor lua nişte
1. Măsuri foarte dure îm potriva ţiganilor spre a-i determina să măsuri reparatorii constând în: învăţăm ântul primar obligatoriu, cu
emigreze în statele din vest; asigurarea manualelor şcolare, a rechizitelor, a uniformelor şi a unei
2. Măsuri foarte dure care să pună capăt acestei industrii de proastă m ese (măcar) la cantina şcolară, - vor răm âne generaţii întregi
reputaţie. analfabete, capabile să comită fel de fel de fapte certate cu civilizaţia. Şi
Mai recent, primarii din trei judeţe în frunte cu cel de la Piatra Neamţ, să nu fie uitată natalitatea la această etnie. Dacă nu se va trece la măsuri
propun scoaterea ţiganilor din oraşe în care scop li se vor face nişte de educare pe scară largă a acestei etnii, după cel mult zece ani se vor
locuinţe sociale împrejmuite cu gard. Deci un fel de ghetouri. Adică fiecare naşte probleme sociale greu de stăpânit. Timpul de promisiuni a expirat.
G. BÂGU
i ^ ■( JJ i * l î M m ^ ; «Bl

r