Page 5 - Calauza_2002_640

întoarsă brusc din Franţa,
MARTOR CIRCUL Stela Bota iese la rampă

Circul poate fi o arenă sub cerul liber, sau poate avea o cupolă, - urmare din pag. 1 -
din care, oamenii zboară mai ceva decât pLoările. Poate fi numit o La Paris am fost în noaptea de înviere la Biserica ortodoxă. Urma ca
instituţie, care organizează spectacole de acrobaţii şi prezentare de în săptămânile următoare să-mi fac pelerinajul prin Paris, pe care îl doream
şi pentru care aveam itinerariul făcut. N-a fost să fie!
animale dresate, ce obţin furtunoase aplauze din partea spectatorilor Ce să vă spun şi cu ce să încep? Totul a fost copleşitor. întâlnirea cu
de orice vârstă. Circul vine de departe, din vrem ea jocurilor publice la copiii mei care m-au aşteptat cu atâta dor şi dragoste mi-a umplut inima
romani. Aşadar, circul este al unor oameni de caracter şi de o morală de fericire, greu de descris şi m-a făcut fencită. Acele câteva săptămâni
perfectă, ce nu are voie să prezinte vreo fisură, fiindcă ar fi dătătoare au trecut atât de repede, încât aveam impresia că timpul zboară, că orele
de accidente grave. In viata oam enilor de la circ, domneşte curajul şi şi zilele sunt mai scurte - aveau o altă dimensiune. Am trăit momente de
tăcerea, care este aproape sinonim ă cu a pietrei. Privindu-i pe aceşti extaz şi fericire - împăcare cu mine şi linişte sufletească.
Printre altele, am trăit şi ziua de alegeri - al doilea scrutin pentru
sportivi, nu odată am crezut că vin de undeva dintr-o lume de basm, Preşedinţia Franţei. A fost un eveniment inedit pentru mine, plecată de
o lume ce lunecă spre risc şi totodată spre vis. Noi, cei ce nu facem aici, unde lupta pentru „ciolan” şi interese partinice - interese mai mult
parte din rândul acestora, nici nu putem visa la astfel de performanţe. decât personale pentru cei doritori de preamărire, putere şi lăcomie,
Aceste zboruri parcă sunt desprinse din banal. Curajul acestor artişti, m-au derutat.
nu este doar o alunecare peste un cearceaf alb, ci este acel tonus Văzând bunăstarea, siguranţa zilei - preocuparea pentru copii, tineret
vibrant al sufletului şi al minţii inteligente. Unii, acest curaj l-au plătit în geoeral - grija mare pentru cei bătrâni ca să trăiască onorabil, liniştiţi şi
tare scump, cu viaţa. îmi am intesc de un nume Elena Jiga, dresoare fără greutăţi materiale, m-au făcut ca să mă întreb: de ce vor schimbarea
unui sistem care merge aşa bine, cu un altul care nu le mai acordă -
de lei, tigri, pantere, care şi-a pierdut viaţa în arenă, sfâşiată de poate - ceea ce trăiesc azi? Dar, francezul, om cu judecată lucidă a pus
animalele care n-au mai ascultat-o. Atunci, i-am închinat un poem, „ştampila” acolo î nde a trebuit, nu aiurea ca la noi şi rezultatul scrutinului
pe care, îl reproduc: „Femeia aceea nu era vrăjitoare/ Numai cu sufletul s-a văzut. Şi acolo politicienii se bat pentru scaun, dar raţiunea Poporului
ei vrăjea/La brâu nu purta tolbă cu săgeţi/ Numai cu zâmbetul se acordă fiecăruia meritul real pentru ce au făcut, vor face şi gândesc.
apăra./ Femeia aceea cobora în arenă/ în ritm trium fal de fanfare!/ Acolo nu se fac promisiuni deşarte - nu se aruncă vorbe goale şi praf
Leii şi tigrii îi făceau plecăciuni/ Şi poate i-ar fi oferit şi o floare./ Femeia în ochi şi nu îmbeţi oamenii cu apă chioară şi uiţi mâine ce ai minţit azi,
aceea îşi mângâia m oartea./ Cu o tandreţe fără egal/ Jungla zăcea la numai pentru a fi ales.
Am discutat cu tineri din anturajul şi colegii de liceu ai nepoatei mele
picioarele ei/ Sub scântei de foc bengal./ Femeia aceea nu era
- tineri cu drept de vot care aveau un cuvânt de spus şi îşi cunoşteau
vrăjitoare/ Numai cu zâmbetul ei vrăjea/ Ca o lespede se lăsa cortina/ dre p tu l c o n stitu ţio n a l de vot - aveau şi vroiau D R E PTATE -
Peste zâmbetul ce se stingea”. Aici ar fi locul circului şi bine ar fi dacă FRATERNITATE şi REPUBLICA!
ar fi doar aici. Dar circul îşi găseşte locul şi în politică. în gândurile şi îmi vorbeau cu atâta maturitate în gândire că nu sunt indiferenţi şi nu
vorbele pe care le varsă, în faţa naţiunii, mai rău decât nişte javre. vor permite ca, colegii lor de alte naţionalităţi, religii sau rase, să fie
Oare când varsă unii aleşi aceste cuvinte, nu le tremură privirea? Nu înlăturaţi sau discriminaţi pe principii etnice, toţi sunt egali, fără deosebire
le este team ă că se sparge sticla televizoarelor? O fi politica apă de şi fiecare îşi are dreptul la viaţă, educaţie şi învăţătură acolo pe pământul
francez!
băut, dar nu şi pentru aceşti cârcotaşi. M lron ŢIC Au ştiut ce vor, iar votul lor a contribuit şi hotărât!
(va urma)
îiualzirea Terrei se aaelereaza!
_ - urmare din pag. 1 - primită de la soare, de activitatea la încălzirea atmosferei. Aerosolii unor fenomene noi, necunoscute,
în c ă lz ire a a c c e le ra tă a vulcanică, de emanaţiile de gaze au efect invers - răcesc atmosfera, ale c ă ro r c o n se c in ţe pot fi
planetei, pe care o suportăm tot nocive. în anul 2000 s-a constatat reflectând razele soarelui. Cele importante.
m ai gre u , e ste c a ra c te ris tic ă o a c c e le ra re a v a ria ţiilo r de două fenomene se compensează în c o n clu z ie , s p e c ia liş tii
ultim ului deceniu, 1998 fiin d - tem peratură datorată, în special, doar parţial. Se constată, astfel, că recom andă guvernelor să ia mai
p o triv it s ta tis tic ilo r - ce l m ai creşterii cantităţii de gaze nocive în absen ţa s o a re lu i, a e ro so lii repede m ăsuri serioase pentru
fie rb in te an al m ile n iu lu i II. (ga z c a rb o n ic şi m etan) şi a nu-şi m ai înde plinesc rolul iar reducerea em anaţiilor de gaze
O b s e rv a ţiile ş tiin ţific e in d ic ă particulelor de sulfaţi (aerosoli). e fe c tu l de seră este m axim . no cive şi a ve rtize a ză asupra
dereglări serioase ale clim ei. în G a ze le n o c ive e c ra n iz e a z ă Trebuie reţinut, totodată, că factorii schim bărilor importante de climă
m od n orm al, clim a v a ria ză în radiaţiile infraroşii ale Pământului care influenţează clima sunt foarte care vor avea loc cu siguranţă în
funcţie de cantitatea de energie şi crează efectul de seră care duce complecşi, nefiind exclusă apariţia viitor.

A AJUNS ŢARA ASTA PENTRU U N II DOAR O CÂRPĂ DE ŞTERS PANTOFII?
- urmare din pag. 1 - atragă atenţia despre marea sărbătoare în cinstea celor care şi-au dat
Să trec la subiect; În z iu a d e 1 3 iu n ie a .c.a fost sărbătoarea religioasă viaţa pentru binele patriei.
înălţarea Domnului şi Ziua Eroilor Neamului. Pe vrem ea copilăriei mele Dacă morţii de rând care au trecut în lumea celor de sus, de unde
în această zi toată suflarea din sate precum şi elevii şcolilor participau se vede totul, au o zi de sărbătoare - 1 noiembrie a fiecărui an, când
la o serbare deosebită plecând de la un Tedeum oficiat de preoţii bisericii lumânările aprinse dau un aspect feeric cimitirelor, de ce pentru eroi nu
ortodoxe şi apoi se depuneau flori la mormintele eroilor neamului, cu se dă o atenţie deosebită?
manifestări culturale deosebite prin recitări de poeme istorice. Dar cel mai grav mi s-a părut faptul că pe drum de la atelierul unde
în acest an Asociaţia Veteranilor de Război din judeţul Hunedoara
a depus o coroană cu panglică tricolor la monumentul eroilor din curtea a fost confecţionată coroana de flori cu o panglică tricolor, pe care a
dus-o un grup de veterani, unii cetăţeni de pe stradă priveau miraţi şi
Catedralei Ortodoxe. Spre surprinderea noastră în afară de unităţile
militare din oraş cât şi de un număr redus de cetăţeni, din urbe, au întrebau cine a murit de l se duce o coroană cu panglică tricolor. Când
participat la Tedeum. Nu am văzut nici m ăcar o clasă de elevi de la Preşedintele Asociaţiei Veteranilor le-a răspuns că este pentru ziua
şcolile oraşului. Lucru extraordinar de grav pentru că respectul faţă de eroilor, stăteau pe loc nedumeriţi şi cu un uşor iz de indiferenţă. Mă
istoria ţării şi eroii săi care şi-au dat viaţa pentru patrie trebuie să intre în întreb: Oare aceşti oameni care şi-au dat viaţa pentru patrie nu merită
conştiinţa oam enilor acestui pământ încă din fragedă copilărie. Lipsa decât indiferenţă?
şcolilor a fost sem nalată în cuvântul său şi de către Preasfinţia sa Tot în acea zi de sărbătoare am trecut pe lângă un local unde se
protopopul Hotăran. cânta, pentru distrarea consumatorilor, (de către o formaţie de duzină)
Oare corpul didactic în chem area sa de a educa tinerele vlăstare în un frumos cântec vechi pe care-l cânta cu mult succes Luigi lonescu,
spiritul dragostei faţă de neam şi eroii săi, nu avea obligaţia să participe intitulat LALELE, aceşti m uzicanţi iresponsabili, înlocuiseră cuvântul
măcar cu câteva clase de elevi la acest Tedeum? De ce numai atunci LALELE cu cel de import MANELE, o adevărată blasfemie la adresa
când este vorba de drepturi sar la luptă sindicatele iar în cazul obligaţiilor muzicii uşoare româneşti. O altoire nefericită care dovedeşte lipsa de
de serviciu iau poziţia tăcerii? discernământ şi mai bine zis de bun simţ.
Nici MASS MEDIA, nu este scutită, atât cea audio-vizuală cât şi cea
scrisă care putea să atragă atenţia publicului cu câteva zile înainte despre Cele două aspecte mă fac să-mi pun întrebarea: Chiar alunecăm pe
marea sărbătoare a eroilor neamului. Este ştiut faptul că oamenii sunt panta pierderii conceptului de onoare şi a tot ce ne este specific? Nu
majoritatea necăjiţi din cauza lipsurilor materiale, şi pe drept cuvânt mai sunt un pesimist dar situaţia mă îngrijorează pentru că şi omul de rând
pot uita de aceste sărbători iar presa avea obligaţia (chiar sumar) să simte durere atunci când se pierde ceva din avutul neamului său.

C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A F L A T ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R