Page 10 - Calauza_2002_643

ţ l i T O g o 'l f j ^ 1" Săptămânal independent aflaTîn slujba tuturor oamenilor

Un nou roman în judeţul Hunedoara „ M u r e ş p e m a r g in a t a ’
„Pădurenii" de Radu Mihail | Duminică, 14 iulie a.c. a fost o zi în care, mi-am încărcat privirile de
La Editura CĂLĂUZA a apărut un nou ro­ | o imensă bucurie. La llia, se sărbătorea cea de a 21 -a ediţie a festivalului
man, o carte incitantă, chiar provocatoare atât folcloric „Mureş pe marginea ta". în afară de încă o ediţie desfăşurată
Hjips Vhhiil
pentru cititori cât şi pentru scriitori. Romanul I anul trecut, pe o vreme de ploaie rece, toate celelalte au avut loc înainte
PAtMJRINM se intitulează destul de grăitor - PĂDURENII, | de revoluţie. Odată cu venirea la primărie a d-lui Petrică Nicolae s-a
analiza se exercită asupra unei lumi aspre a | reluat acest festival, care a fost de o înaltă tradiţie şi de o înrudire a
unei lumi în care omul se află permanent între
D iavol şi D um nezeu. De la Ion B u jo r atâtor formaţii de amatori ai cântecului şi dansului. înainte vreme, orice
Pădereanu, care a trăit şi locuit o vreme între I localitate avea o contribuţie proprie la valorificarea folclorului şi veneau
pădureni, de la cartea lui de debut, lumea aspră ] aici zeci şi zeci de tineri şi nu numai tineri, pentru a-şi arăta măiestria şi
care îndeobşte este girată de corolarul ances­ i costumele ce le poartă. La llia, pe vremea regretatului Bujorel Marcu
tral al pădurenilor, nimeni n-a mai pătruns cu
•se putea vorbi despre o viaţă culturală deosebită, care a fost răsplătită
atâta atenţie, chiar cu delicateţe în sufletele
I grupurilor umane din munţi, a acelor oameni leu multe trofee frumoase. Acum, s-au mai schimbat lucrurile şi despre
i care nu este exclus să fi avut unele contacte | viaţa culturală şi artistică de la sate, aproape nu se mai poate vorbi. în
cu civilizaţiile extraterestre. Cartea a fost scrisă această zi de duminică în vestita Sâdeaşcă au venit câteva mii de
şi rescrisă de nenumărate ori, manuscrisul (când a fost prezentat la tipar) I oameni pentru a se delecta cu o bere, cu câţiva mici şi chiar şi cu
arăta cu adevărat „muncit” , un manuscris aşa cum era prezentat de | grătare. Unii, au preferat circul amenajat în preajmă care i-a încântat
Rebreanu în nopţile când îşi scria romanele monumentale.
Autorul. Radu M ihail, este un om nici prea tânăr şi nici prea bătrân, tmai ales pe copii. Cei mai mulţi s-au apropiat de scena amenajată în
un om care are vârsta scrierii unui roman interesant, decopertării straturilor spatele tribunei de fotbal, unde s-au perindat mai multe form aţii
ancestrale de pe o lume incitantă şi miraculoasă, greu de descoperit, I profesioniste din Haţeg, Arad şi Făget. Muzica populară a rămas pentru
cum este cea a Pădurenilor. Cartea va intra în librării în zilele următoare. | sufletul multora prima dragoste, mai ales că pe scenă au apărut şi
Valeriu BÂRGĂU
■ nume consacrate care au evoluat la televiziune şi „Ploaia de stele”. S-
Bărbaţii nu sunt atât de fleţi, cum cred femeile! •au mai desfăşurat câteva întâlniri ale echipelor de fotbal din llia, Boz,
De multe ori, femeile spun vrute şi nevrute, iar noi, bărbaţii, ne prefacem I Sârbi şi Gothatea. Aruncând o privire peste m ulţim ea aflată în
| Sâdeaşcă, impresia nu era alta decât una de veselie şi de bucurie.
că le credem, pentru ca asa-i regula jocului. Dar toate au o limită. Unele
chestii nu pot fi crezute oricâtă bunăvoinţă am avea. De pildă: ■ Undeva, într-un colţ pe nişte bănci, nişte turişti francezi încercau să
• Nu te-am sunat pentru că a venit o mătuşă din provincie şi a stat I cânte „Mulţi ani trăiască" şi chiar pe fondul berilor băute şi a micilor
toată seara pe capul meu!" Dacă ar fi trebuit să dai un telefon unui coleg | savuraţi, reuşeau să se apropie de varianta românească. Primarul
ca să-l întrebi dacă se dau mâine primele, crezi că mătuşa s-ar fi supărat | Petrică Nicolae cu tricolorul înfăşurat peste piept, părea mulţumit de
şi ar fi plecat imediat la gară. „
• ” M-am tuns fiindcă e mai comod. Nu mai e nevoie să-mi pun părul facţiune şi poate se gândea la cea viitoare. Miron ŢIC
pe moaţe, nici să-l tapez...” Aiurea! Te-ai tuns fiindcă, la bairamul de
sâmbătă, măgarul de Titi ţi-a spus că dacă-ţi dai jos claia asta turbată o să amor, n-aveai chef de mine.
semeni leit cu Unda Evanghelista." V-am dat doar câteva exemple ca să vedeţi că nici noi, bărbaţii -
• „între mine şi Dinu n-a fost decât o prietenie. Nimic altceva." S-ar fi vorba voastră” - nu suntem atât de fleţi pe cât ne credeţi.
putut să nu ajungeţi la „altceva", dar asta s-a întâmplat nu pentru că tu n-
ai vrut, ci pentru că Delia a sărit ca o leoaică când a observat că te dai la
el. E mai mult ca sigur că şi Dinu s-ar fi pretat dar el ştie că Delia e cam Vrem în NATO!
nebună. Ce nevoie mai avea de un scandal? Nu i-a ajuns că astă-toamnă Până la urmă au rezolvat-o Unii, ar vrea să curgă bere
a umblat trei săptămâni cu ochiul vânăt? lliescu şi Năstase Şi totuşi, curge apă chioară.
• „Astă-seară, hai să fim romantici!” Cu alte cuvinte, astă-seară să nu
mai urc la tine, să ne plimbăm zgribuliţi pe străzi desfundate, să trec din Vom intra şi noi în NATO
guturai în guturai. De ce n-ai spus sincer că n-aveai chef să-ţi pui şortul, să Şi vom avea belşug în case. Românii sunt încrezători
fierbi spaghetele, să razi caşcavalul, mă rog să prepari o cină, aşa cum Că NATO dă plăcinte
faci în fiecare joi, când plecăm împreună de la birou. Eu te înţeleg că ţi-e Va curge lapte şi miere De aceea vor să intre
lene, dau nu accept când minţi. De altfel, ar trebui să ştii că nu urc la tine Pe pârâiele din ţară Chiar şi de şapte ori.
ca să mărânc spaghete. Urc să facem amor. Sau poate n-aveai chef de Petrică NICULESCU
j" O dezbatere \a Cauzele pentru care românii au pierdut interesul şi respectul pentru
I CĂLĂUZA valorile şi simbolurile noastre naţionale
| - urmare din nr. 642 - vechile şi adevăratele noastre acesta la gunoi. n ive lu l de c u ltu ră , pro g re su l I
■ Apoi în şcoală atât în clasele sărbători naţionale cu altele aduse C ât despre respectarea şi tehnic şi nu în ultimul rând climatul I
■primare cât şi în liceu cadrele din import. Lângă mândrul nostru s ă rb ă to rire a z ile lo r n o astre internaţional. J
|d id a c tic e nu a şte pta u ca să trei culori a mai fost pus şi un steag naţionale aceasta a devenit o Ar fi o aberaţie să fiu de acord |
.primească ordine de sus ca să roşu adus tot din import având în problemă nesemnificativă pentru cu unele persoane care afirmă că ■
larboreze drapelul la poartă sau pe colţ o seceră, un ciocan şi o stea. cea mai mare parte a populaţiei dacă am avea în fruntea statului I
la co p e rişu lşco lii, la sărbătorile Arboram la casele noastre cele prezentând interes numai dacă un preşedinte patriot (probabil) I
J naţionale. îmi amintesc cu câtă două drapele şi o galerie întreagă este zi nelucrătoare. care să strige mereu lozinci, a m .
Icăldură ne vorbeau dascălii noştri de tablouri cu portrete ale unor Eu cred că astăzi, în foarte deveni cu toţii patrioţi. I
■despre sem nificaţia istorică a s in is tre p e rso a n e , nu din puţine familii din ţara noastră copiii Mă întreb cum pot americanii I
'zilelor respective, despre faptele convingere sau din respect pentru m ai sunt e d u ca ţi în s p iritu l (cetăţenii Statelor Unite) - un J
|în a in ta şilo r noştri, îndem nân- aniversarea respectivă, ci ca să nu dragostei pentru tradiţiile noastre amestec de atâtea naţionalităţi - 1
■du-ne şi pe noi să le urm ăm fim atenţionaţi de activistul de naţionale. ca să serbeze la unison, cu mic ■
■exemplul şi să fim demni cetăţeni partid sau de miliţian. Cât despre dascălii din şcoli cu mare zilele lor naţionale (Ziua •
la i acestei ţări binecuvântată de Ne în tre b ă m d e sig u r ce aceştia fiind formaţi în perioada Independenţei, Ziua R ecunoş-|
[Dumnezeu. Cu câtă bucurie şi în se m n ă ta te are pentru noi comunistă este normal să aplice în tinţei) cu drapelul fluturând ia ;
le m o ţie p a rticip a m noi e le vii românii, ziua de 7 Noiembrie sau practică, în educaţia elevilor, ceea fiecare casă sau purtat la reverul I
■însoţiţi de cadrele didactice şi de aniversarea zilei de n a ş te re ’a ce au învăţat la vremea respectivă. hainei sau la pălărie. I
'p ă rin ţi la paradele m ilitare, la tătucului Stalin ca să le onorăm cu Perspectivele de viitor sunt Şi când mă gândesc că a m !
|ceremor.iile şi manifestările ce se flamura dragului nostru tricolor. sumbre. Deşi nu sunt pesimist din văzut la televizor un cetăţean din |
■organizau cu aceste ocazii. în felul acesta respectul faţă de fire, eu nu văd nici o speranţă B u cu re şti ca re , în tre b a t d e i
I Pot să afirm deci, că atât adevăratele noastre sărbători şi pentru re ve n ire a m a jo rită ţii re p o rte ru l TV - „de u n d e *
■elevii cât şi dascălii şi părinţii simboluri naţionale s-a diminuat populaţiei la dragostea şi respectul cum păraţi un steguleţ sau un |
[ noştri avea ca să zic aşa „inoculat sau mai concret zis s-a bagatelizat. pe care poporul nostru l-a avut drapel tricolor”, a răspuns foarte •
lîn sân g e ” acest re sp e ct şi După Revoluţia din decembrie pentru tradiţiile şi sentim entele degajat - „Habar n-am, dar ce să I
■dragoste pentru tra d iţiile şi 1989 oamenii au răsuflat uşuraţi că noastre naţionale moştenite de la fac cu el?” Românul, om foarte I
"simbolurile noastre naţionale. au scăpat de sărbătorile comuniste înaintaşii noştri. Spun aceasta practic, crede că drapelul nu este [
| A urm at apoi p e rio a d a aruncând la gunoi steagul roşu, iar ţinând seamă de influenţele nega­ bun nici la foame, nici la frig, aşa I
■comunistă, când slugoii stalinişti drapelul naţional pus la naftalină, tive pe care le au fa cto rii ca: că n-are rost să-l avem în casă. ■
Iajunşi la cârma ţării au înlocuit sau probabil că l-au aruncat şi po m e n ta lita te a , m ediul fa m ilia l, Ec. Cornellu ALD EA *
— — — _ — — _ J
C Ă L Ă U Z A - S Ă P T Ă M Â N A L IN rs w - T î r ÎN S L U J B A T U T U R O R O A M E N IL O R