Page 10 - Calauza_2002_648
P. 10

oHW  Săptămânal independent aflat'îiysfujSa"iutiiro> oamenilor



              CINE SE MAI                   CARACTERISTICILE  SEMNELOR ZODIACALE

              JERTFEŞTE
                                                 G EM ENI.  Este al treilea sem n zo-      R A C .  E s te   a l  p a tru le a
            PENTRU TARĂ?                    k’<|  d ia c a l.  E le m e n tu l  său  e ste   A e ru l.  |s e m n  zodiacal.  Elem entul său
                        ;
                                              S e m n u l  e s te   in flu e n ţa t  de  p la n e ta    ' este  A p a   iar stăpâna  sa  este
             Nim ic nu-i mai sfânt pe lum e   ’ M arte.                                 L u n a .  La  a c e s t  se m n   e s te
             N im ic m ai înălţător
                                            Persoana ce aparţine acestui sem n este   foarte  bine  dezvoltat  instinctul  fam ilial,
             Ca steagul patriei m ele   foarte intuitivă însă de cele mai m ulte ori răm âne   precum   şi  ataşam entul  faţă  de  căm inul
             M ândru nostru tricolor
                                        un  adolescent întârziat.  Se  consum ă  c a m jă ră    său. Este un visător sensibil şi introvertit.
                                        rost atât fizic cât şi  m ental.          Are  m are  nevoie  de  solitudine.  Uneori
             De la lancu,  de  la Horea
                                          C u rio ş i  din  fire ,  G e m e n ii  su n t  a v iz i  de   Racul  se  opune  influenţei  m aterne.  Îq.
             De la Ştefan şi  M ihai
                                        cunoştinţe şi au m ereu nevoie de a-şi îm părtăşi   dragoste, cel ce stă sub acest sem n are
             Au  luptat pentru dreptate
                                        c o n v in g e rile   lo r  cu  ce i  d in   ju r.  S u n t  în tr-o    n e v o ie   să  fie   p ro te ja t.  R e u ş e ş te   în
             Pentru ţară,  pentru  neam.
                                        p e rm a n e n tă   m iş c a re   şi  sch im b   de   id e i.  Ei  ■   m eseriile  ce  necesită  m ultă  im aginaţie
                                        reuşesc  cel  mai  bine  în  profesii  liberale  sau  în   şi subiectivitate.
             Patria e una sfântă
                                        com erţ.  Au  ten dinţe  pu te rn ice   spre  ave nturi   E s e n ţia l  p e n tru   R a c  e s te   v ia ţa
             Dum nezeu a fost cu noi
                                        am oroase.                                psihologică profundă, iar stările sufleteşti
             Şi în vrem uri de  restrişte
                                           E senţial  pentru  G em eni  este  m o bilitatea   esenţiale sunt: em otivitate, sensibilitate,
             Noi am  devenit eroi.
                                        a e riană  şi  m o dulaţii  ale  spiritu lu i.  M a nifestă   vis şi fantezie.
                                        lejeritate în tot ce fac ei._______________________          S O R A N A   V.
             Vatra noastră străm oşească
             Lăsată de la străbuni
              l-am  jurat credinţă sfântă,
             N oi toţi ce suntem   rom âni                         DE CE SUNT CRIMINALI DE RĂZBOI
                                       De nu veţi avea tăria
                                       Să păstraţi acest păm ânt   NUMAI CONDUCĂTORII ŢĂRILOR MICI?
              Să păstraţi această ţară
                                       Vă blestem   pe toţi din viaţă,
              Şi să faceţi legăm ânt                                            -  urmare din nr. 647 -
                                        De aicea din  morm ânt.    Şi totuşi tătucul  de la Kremlin,  rămâne curat ca lacrima.
              Să vă daţi chiar şi viaţa       (G lasul unui erou)   A încercat ceva anemic Hruşciov, dar a reuşit parţial adică numai l-a
              Pentru acest sfânt păm ânt       S im io n  C O LC E R  scos  din  Mausoleul  din  Piaţa  Roşie,  de  lângă  Lenin,  şi  apoi  a  fost
                                                                înmormântat creştineşte lângă zidul  Kremlinului iar la cap are un monu­
                                                                ment funerar.
            „DOAMNE, CUM A PUTUT SA ŞTIE                           Nu susţin că  Miloşevici,  nu  ar fi vinovat,  dar de ce  numai  el şi nu şi
                                                                acei care au atacat Serbia, omorând femei, copii şi bătrâni care nu aveau
                 AŞA BINE CE SIMŢIM NOI!”                       nici o vină.
             Prin  intermediul  acestor  rânduri  voi  încerca  să-m i  arăt  dragostea  şi   Acum  după  56  de  ani  de  la  asasinarea  lui  Antonescu,  apare  o
           preţuirea  pe  care  o  sim t  pentru  întreg  colectivul  de  redacţie  al  ziarului   răbufnire  duşmănoasă  din  partea  unor elemente  care vor discreditarea
           .Călăuza",  pentru  tot  ceea  ce  faceţi  pentru  această  ţară,  pentru  noi  cei   României,  şi  trăiesc în America şi  Israel,  creând şi obţinând dărâmarea
                                                                statuilor Mareşalului Ion Antonescu, care au fost ridicate de poporul român.
           apăsaţi de m ulte valuri ale vieţii, dar suntem  foarte fericiţi, căci am  găsit un
                                                                Deci nu este vina lui Antonescu,  pentru  ridicarea acestor statui. Trebuie
           organ de presă care să audă glasurile şi suspinele noastre.
                                                                precizat că  nu  poporul  american  sau  cel  israelian,  a cerut să  se  facă  o
             Aş vrea  să vă  m ulţum esc  pentru  că  aţi  considerat  de  bun  augur să
                                                                asem enea  profanare  ci  un  grup  de  revanşarzi,  care  au  profitat  de
           publicaţi poezia mea în nr. 640 al ziarului „Călăuza”.  Nici nu  vă închipuiţi   slăbiciunea politicienilor noştri încorsetaţi  şi  ei de condiţiile  de intrare în
           câte  mame  am  observat  că  îşi  ştergeau  lacrim ile,  pe  sub  năfram ă  şi   NATO şi UE.
           exclam au:  „Doam ne  cum   a  putut  să  ştie  aşa  bine  de  simţim  noi?” .  Am
                                                                   Dar  să  nu  uite  aceşti  revanşarzi  că  peste  poporul  român  au  trecut
           putut foarte bine, deoarece şi eu sunt mamă, cred că din cauza dorului de
                                                                multe furtuni şi nu l-a putut clătina.  Poporul  român îşi are istoria sa şi va*
           fiii noştri am început să devenim  poete.  De data aceasta, dacă Dumnezeu
                                                                fi  scrisă cu bune şi cu  rele dar fără a fi ciuntită cum doresc unii.  Nu  mor
           este cel care  mi-a dat harul de  a scrie în  vers  şi  proză,  tot  el  mi-a  dat  şi   caii când vor câinii. Iar poporul român mai poate face alte statui ca să-şi
           glasul de-a cânta (atunci când sufletul m ă doare, dar pe care l-am moştenit   cinstească  înaintaşii.
           de la tatăl meu care a fost şi el tot un doinitor, a lăsat un vlăstar să-i poarte   E  ruşinos din  partea celor care se  luptă  cu  morţii  şi  mai  ales cu cel
           cântecul  şi  atunci  când  nu  voi  mai  fi,  poate  va  m oşteni  cineva  şi  harul   care le-a făcut mult bine scăpându-i de la moarte.
           meu).                                                   De  ce  nu  s-au  legat  de  Horthy,  care  a  trimis  spre  lagărele  morţii  o
             De data aceasta, văzând cum se vinde ţara pe valută la străini,   m-   sum edenie  de  oam eni.  Acum a  i  s-au  adus  osem intele  şi  au  fost
           am  gândit  să  com pun  o  poezie,  pe  care  o  voi  numi:  „O dă  României  şi   înmormântate cu  mare pompă fără ca cei ce ne atacă pe  noi să fi  rostit
           fruntaşilor acestui  neam ”  prin  care  să-m i  exprim   durerea  pe  care  o  simt   măcar  o  vorbă  de  acuzare.  Iar  pentru  Antonescu,  nici  cenuşa  (rătăcită
           atunci când văd cum în jurul meu dispar fabrici, com binate,  uzine etc.  prin cine ştie ce catacombe) nu este lăsată în pace. E mare păcat şi nu le
                                (va urm a)                      aduce nici o picătură de cinste cârcotaşilor.   G.BÂGU
                                      A u re lia  M U N TE A N  - H une doa ra
              RĂŢOIUL MINISTRU,  RĂŢOIUL PREŞEDINTE,  PARLAMENTARUL RĂŢOI?
                            -  urm are d in  nr. 647 -         Vrem să ne dovedim atât de democraţi? Prin asta? Ne impune cineva? Mie
              Copiii despre care am vorbit şi care sunt destui, ar trebui să înveţe mai   mi se  pare că e  pur şi  simplu  vorba  de o  neruşinare  din  partea fruntaşilor
            multă  carte  în  limba  română,  ar trebui  modificate  planul  de  învăţământ  şi   UDMR, inconştienţă politică, încersare de aţâţare a spiritelor, sau spuneţi-i
            programa şcolară (din câte ştiu eu, la liceul „Traian” din Deva, secţia maghiară,   cum  vreţi.  Ei  ŞTIU  că  nu  se  va  putea  da  această  lege  atâta timp  cât  mai
            nu  se  învaţă  decât  două  materii  în  limba  română  -   limba  română  şi...   există politicieni  români prin  Parlament şi vor folosi acest prilej să strige în
            informatica) pentru ca acei tineri să poată urma orice facultate (mulţi dintre ei   gura mare că... suntem antimaghiari sau bazaconii din astea, fără să vadă
            ar  vrea  să  urmeze  o  facultate  în  limba  română,  pentru  că  învăţământul   că de fapt Ei sunt cercare au o atitudine incorectă şi fac cereri pur şi simplu
            românesc a dat şi dă rezultate -  dar... nu sunt în stare pentru că   exagerate şi nejustificate! Mi se pare că e aceeaşi situaţie când,
            nu  înţeleg  limba!)  pentru  ca  aceştia  să  fie  adaptaţi  realităţilor   “ J t  W  A  spre exemplu, eu aş primi o palmă de la cineva şi, după ce i-aş
            SOCIETĂŢII  ROMANEŞTI,  adică  să  fie  de  folos  şi  celor  lângă   riposta  la  rându-mi  „în  partea dreaptă”  mi  s-ar  reproşa că am
            care  s-au  născut  şi  lângă  care  trăiesc,  pentru  că  nu  vorbim -  sau  NU  AR   fost  agresiv.  Adică  iau  o  palmă,  dau  şi  eu  una  şi  tot  eu  sunt  cel  agresiv.
           TREBUI să vorbim -  despre români pe de o parte şi despre maghiari pe de   Revenind  la situaţia noastră:  UDMR-ui face tot felul de cereri  care jignesc
            altă  parte,  ci  pur şi  simplu  despre  CETĂŢENI  ROMÂNI  egali în  drepturi  şi   pur şi simplu orice om  cu  minte întreagă şi cu  puţin  suflet românesc,  apar
            RESPONSABILITĂŢI. Nu asta-i democraţia? Chiar nu am înţeles-o eu bine?  reacţii în presă, în politică, apoi tot ei sunt cei care acuzăl Aceasta numesc
              De  asemenea  nu  pot  înţelege  de  ce  se  impune  această  pretenţie  de   eu  PARADOXI  Am  dreptate  sau  nu?  E  caraghios!  Şi  nu-mi  arde deloc de
            utilizare a limbii maghiare în Justiţie. în primul rând cererea în sine nu are, pe   râs.
            româneşte spus, nici un Dumnezeu! Aşa ceva nu ştiu să se facă în vreo ţară   Iar în ceea ce priveşte dorinţa UDMR de a modifica articolul 1, aliniatul 1
            democratică,  iar dacă se face, nu-i văd rostul.  Problema e, poate mai mare   din  Constituţie  nu  mult...  doar  în  punctele  esenţiale,  adică  să  se  sedată
            decât pretenţia în sine, modul cum e formulată -  „UDMR NU ACCEPTĂ (...)  prevederea cum că România este stat SUVERAN, SĂ-ŞI BAGE MINŢILE ÎN
            DACĂ”. Mie mi se pare că sună a şantaj. Adică o chestiune atât de delicată   CAP, că nu-i nici frumos, nici corect, nici sănătos şi se vor trezi că nici maghiarii
            cum e revizuirea Constituţiei, moment în care însuşi STATUL ROMÂN este   cei mai naţionalişti nu îi vor mai susţine pentru că pur şi simplu COMPRO­
           vulnerabil, e folosită drept ocazie pentru nişte revendicări care nu-şi au pur şi   MIT relaţiile româno-maghiare. Nu noi facem asta, ci Ei! Poate n-ar strica să
            simplu rostul. Ce folos ar trage maghiarii din asta?   V-am spus ce părere   mai  bea  un  pic  de  lăptic  să  mai  crească  şi  să  se  mai  maturizeze  politic.
           aveau  cei  doi  maghiari  din  tren  pe  care  i-am  întrebat  vizavi  de  această   Repet nu noi. ci'Ei! -  Sau, poate, să tragă o duşcă de pălincă ardelenească
            chestiune. într-adevăr, cu ce-l încălzeşte pe un biet unguraş faptul că-l aude   să se trezească la realitate. Alegerea le aparţine că-i democraţie, nu-i aşa?...
            pe judecător pronunţându-i  sentinţa în...  maghiară?!  loi,  Iştenem,  iştenem!           Dan TRUFAŞ
             C Ă L Ă U Z A .- S Ă P T Ă M Â N A L   IN D E P E N D E N T  A F L A T   ÎN   S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15