Page 7 - Calauza_2002_648
P. 7

Saptamanal indeBendentaflat în slujba tuturor oamenilor


     [                CASA GROZA. M Ă R TU R II -  DOCUMENTE INEDITE                                      1

     I          %     -  u rm a re  d in   nr. 647 -     a lţi  c o m a n d a n ţi  m ilita ri,  cum   a r  fi  g e n e ra lu l  Io n   D u m itra c h e ,
     |   Printre personalităţile care au stat un tim p m al îndelungat la Deva,   com andantul  V ânătorilor de  M unte.  A venit după căderea A rdealului
     [  care  se  sim ţeau  aproape  ca  acasă,  pot  enum era  pe  P e te r  N eagoe,   şi i-a răm as prieten tatei în toată perioada frăm ântată de după război.
     |  scriitorul am erican de origine rom ână, istoricul şi om ul politic englez H.  A  făcut  o  celeb ră  com panie,  plecând  din  D eva  pentru  eliberarea
     ■  S e to n -W a tso n , epigram istul C in c in a l P a ve le scu .  A rdealului  de  Nord.  De  asem enea  foarte  apropiat  de  tata  a  fost  şi
     1   La  ora  actuală,  în  casa  G roza  de  la  D eva  trăiesc  urm aşii,  fii  şi   generalul  G h e o rg h e   B ă la n ,  eroul  ce a  m urit  la  Sfântul  G heorghe în
     |  nepoţi  ai  fam iliei,  cei  ce  au  rezistat  vicisitudinilor  sfârşitului  de  veac   anul  1944.
     |  XX.
                                                            Am  avut oaspeţi şi m ulţi pictori renum iţi cum  ar fi A le x a n d ru  Popa
     '   Printre  oam enii  bisericii  care  au  vizitat  casa,  au  fost  m itropoliţii   cu  m ulte  peisaje  pictate  din  Deva,  A u re l  P o p .L u d o ş a n u   cu  peisaje
     |  N ic o la e   B ă la n   a l  A rd e a lu lu i,  S e b a s tia n   R u s a n   a l  M o ld o v e i,
                                                         din zonă şi alţii ce au lăsat tatei o im portantă colecţie de picturi. Pictorul
     •  p a tria rh u l T e o c tis t pe când era episcop de A rad şi Hunedoara. Vizite
                                                         Dărăscu a venit îm preună cu O ctavian G oga şi a dăruit tatei o frum oasă
     1  mai îndelungate făcea P a tria rh u l lu s tin ia n  care a şi locuit în casa din
                                                         pictură  din  D elta  D unării.  Un  p icto r  au striac,  H etzner,  renum it  în
     |  Deva. O vizită mai deosebită a făcut patriarhul A le x e i al  M o sco ve i şi
                                                         portretistică a făcut frum oase portrete ale tatălui şi m am ei mele.
     ■ în tre g ii  R u sii în  a n u l  1946 c â n d  a o fic ia t ş i o  s lu jb ă  la  m o rm in te le
                                                            Am basadori  şi oaspeţi din  străinătate  ce  au  vizitat  Deva.  în  vara
     I  în a in ta ş ilo r de  la B ăcia, la biserica ctitorie străm oşească. Dintre poeţi
                                                         anului  1.954,  o  parte  dintre  am basadori  şi-au  depus  scrisorile  de
     I  şi scriitori au fost: C in c in a t P a ve le scu  (el îşi avea cam era rezervată),
                                                         acreditare la Deva şi chiar la Băcia, unde tatăl m eu se afla în concediu.
     •  Ion  M ln u le scu ,  L lv iu   R eb re a n u ,  Ion  A g â rb ic e a n u ,  V ic to r  E ftim iu ,
                                                         M i-a relatat despre toate acestea dl Paul Everac pe atunci director de
     I  A l. C azaban,  A.  M o şo iu ,  M.  R ă d u le s c u ,  I.N.  D a vid e scu .
                                                         protocol ai Prezidiului M arii Adunări Naţionale. Dum nealui m i-a descris
     I   Din  arm ată  a  venit în  casa veche  a fam iliei  Groza,  în  anul  1918,
                                                         cu  lux  de  am ănunte  o  asem enea  cerem on ie  la  Băcia,  extrem   de
     ,  prim a  unitate  m ilitară  rom ână sosită  la  Deva,  regim entul  10 vânători,
                                                         reuşită.  Se  spunea  atunci  că  Băcia  a  devenit  astfel,  pentru  un  m o­
     ■  condus de colonelul O prescu şi căpitanul de atunci,  I.  D um itrescu, din
                                                         ment, un fel de „capitală” a ţării. Tedenbal, prem ierul M ongoliei, a fost
     I  Craiova,  deveniţi  apoi  prietenii tatei  pe  viată.  C olonelul  de  m ai  târziu
     !  i-a fost şef de cabinet pe când era m inistru în G uvefnul Averescu. Şi el   la Deva în anul 1957 şi alţi conducători de G uvern şi de Stat din Europa
     I  a răm as celebru în B ucureşti pentru ordinea pe care o ţinea.  Num eroşi   C entrală.   L iv iu  G R O ZA
     I_____________________________________________________________________
                                                            Copilăria mea          Careul  săptăm ânii
              GUVERNUL ROMÂNIEI                            de M axim  Gor1{i
       Ministerul pentru întreprinderile                    ORIZONTAL. 1) Viteazul oştean
                                                         dintr-o poveste de-a  bunicii,  a cărei
          Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie                 istorisire  făcu  pe  Afacere-bună  să  2
                                                         plângă-Câine din deşert-Dezastrul  3
                         Replică                         abătut asupra casei bunicului. 2) Cu  <
                                                         care se bat covoarele -  Personaj din  5
         în  rep lică  la  a firm a ţiile    neconstituţională.  Prevederile   cartea „Copilăria mea”, pe care Gorki
      apărute în  ultima  perioadă în   din acest proiect de ordonanţă   îl zugrăveşte mai târziu într-un volum  6
      presă,  referitor  la  prevederile   de  u rg en ţă  nu  în ca lcă   nici   aparte. 3) Fluviu în URSS-Aşa cum  7
      Proiectului  de  Ordonanţă  de   p rin c ip iile   şi  nici  v a lo rile    se desprinde  că  era  poporul  rus în  a
      Urgenţă privind organizarea şi   cooperatiste  recu-noscute  pe   timpul copilăriei lui Gorki -  Din partea  9
      fu n c ţio n a re a   co o p e ra ţie i,   plan  mondial.  Aceste  principii   locului.  4)  Numele  indigen  al
                                                         Boşimanilor  -   „Şi  toţi  rămâneau  0
      Biroul de presă al MIMMC este   au  stat,  de  altfel,  şi  la  baza   împietriţi,  vrăjiţi;  numai  el  cânta  "
      îm pute rnicit  să  facă  urm ă­  prevederilor  din  proiectul  de   încetişor,  fără  să împiedice  plânsul  '2
      toarele precizări:       ordonanţă.                chitarei” unchiului lakov (pl.). 5) Boala
         P roiectul  de  ordonanţă   Proiectul  prezentat  spre   care a cauzat moartea mamei lui Gorki (pop.) -  Situaţie creată de focul ce
      urmăreşte crearea unui cadru   dezbatere nu urmăreşte în nici   a  cuprins  casa  bunicului  -   Pronume.  6)  Roman  de  Auezov -   Potolita,
                                                         sperioasa şi palida mătuşă, care-l învaţă pe Gorki rugăciuni. 7) Fiul unei
      le g isla tiv  ad ecva t  care  să   un caz introducerea unui regim   croitorese văduve, cu o minte judicioasă, dreaptă, luptător pătimaş în bătaia
      protejeze drepturile membrilor   autoritar  de  dirijare  şi  inter­  cu  pumnii,  cel  mai în  vârstă  din  ceata copiilor cu  care  se juca  Gorki -
      c o o p e ra to ri  şi  să  ofe re    v e n ţie   din  p a rte a   s ta tu lu i   Poznaşul  nepot  al  unchiului  Mihailo,  care  a  fript  degetul  bunicului,  prin
      p o s ib ilita te a    d e z v o ltă rii   a su pra  se cto ru lu i  priva t  al   înfierbântarea degetarului -  Natriu. 8) Sprijină prispa casei -  Rând. 9) A
      cooperativelor în  spiritul  unor   c o o p e ra ţie i,  a  p ro p rie tă ţii   descoase (fig.) -  Cămăşi ţărăneşti -  Băutură rusească. 10) Grai păsăresc
      principii cooperatiste modeme.                     -  Vânătă,  cu faţa  umflată ca o  băşică,  cu ochii  mari şi  suri,  care  priveau
                               acesteia.                 holbaţi, înfiorători şi batjocoritori, era spaim a copiilor de pe stradă. 11) M —
      Acest proiect a fost prezentat
                                  în  cadrul  în tâ ln irilo r  din   Familia bunicului, în casa căruia era veşnic scandal şi bătaie -  „Vârtejul”,
      spre   d e zb a te re    tu tu ro r                poreclă pe care o dădeau copiii lui Gorki. 12) Fiul gospodarului de la cimitir,
                               teritoriu  cu  reprezentanţi  ai
      m inisterelor  şi  organizaţiilor                  cu nasul turtit, tăcut ca peştele, suferind de boala neagră,  un alt personaj
                               m e m b r i l o r   c o o p e ra to ri
      cooperatiste.                                      din  ceata  de joacă  a  copilăriei  lui  Gorki -   Personaj  din  „Copilăria  mea” ,
                                            şi      cu   care, în odaia întunecoasă şi îngustă, zace pe jos, lângă fereastră -  Poreclă
         Potrivit  articolului  134
                                            preşedinţi  ai
      din   C on-                           A s o c ia ţiilo r   dată  de  bunic  lui  Gorki,  în  sem n  de  batjocură,  când  îi  vedea  vânătăile
                                                         căpătate în bătăile cu copiii.
      s  t  i  t  u  ţ i  a  ^              judeţene, s-a   VERTICAL. 1) înalt, uscat şi afumat, cu un cojoc de oaie cu peri aspri
      R o m â n ie i,  ™                                 pe faţa-i osoasă, poreclit „m oarte în buzunar", constituia una din distracţiile
      statul  trebuie                    c o n ve n it,   de   pline de cruzim e ale copiilor de pe stradă -  O altă poreclă dată de copii luî
                                    com u n   aco rd,   ca
      să   a sigu re                                     Gorki,  întruchipând o fiinţă eXtrem  de slabă şi  veşnic flămândă.  2)  Motiv
      l i b e r t a t e a          p ro pu nerile  m em brilor  pentru  care  Gorki  zăcu  câteva  zile,  cu  faţa  în  jos,  pe  aşternutul  larg  şi
      c o m e r ţu lu i,         cooperatori  să  fie  trim ise   călduros,  din  odaia  mică  cu  o  singură  fereastră  -   M ângâierea  vergelei
                                până până la sfârşitul lunii au­  bunicului. 3) Luna august la syro-macedoneni -  Bunică, în limbajul lui Gorki.
      p r o t e c ţ i a
                               gust 2002, când va avea loc o   4) Al m aistrului Grigori Ivanovici era de culoare vânătă, iar ochelarii îi lăsau
      concurenţei loiale şi                              urme -  Ceea ce mai cum părase Gorki,  pe lângă pâine albă şi salam, din
      cre a re a   ca d ru lu i  fa vo ra b il   nouă întâlnire cu reprezentanţi   rubla furată, pentru care a „încasat-o” cu... tigaia. 5) Tipsie -  Aici -  Unitate
                               ai federaţiilor cooperatiste.
      pentru  valorifica rea  tu tu ro r                 electrică. 6) Calul murg, şiret, poznaş şi am ator de dulciuri, favoritul bunicului
      fa c to rilo r   de   p ro d u cţie .   M IM M C   p re cize a ză ,  de   -  Gorki, într-unul din multele lui nume fam iliare. 7) Ce visa Saşa poznaşul,
                               asemenea, că în cazul în care,
      Modalităţile prin care statul  le                  vărul  lui  Gorki,  că o să ajungă în viaţă -  M otiv pentru care îşi înteţea de
      poate aduce la îndeplinire este   din  m o tive   o b ie c tiv e ,  p ro ­  multe ori bătaia. 8) Aşa cum  îi num eşte Gorki în cartea sa „Copilăria m ea”
      tocmai  emiterea  de  acte  nor­  p u n e rile   nu  vo r  p u te a   fi   pe fiii lui O vseannikov -  Un num ăr fix din m inute. 9) M ăsură agrară -  Plantă
                                                         căţărătoare -  A lt num ăr fix de luni (pl.)  10)  Locuinţe -  Num e fem inin.  11)
      mative care să aibă ca obiect   transmise până atunci şi se va   Gorki ne spune că lipsea cu totul în casa copilăriei sale -  Cosinus H iperbolic.
      aceste aspecte.          solicita  o  prelungire  a  acestui   (mat.). 12) A întocmi -  Spaima bunicii, despre care ea spunea că nu înţelege
         în  consecinţă  stab ilire a   termen de către cei implicaţi, îşi   de ce trăiesc. 13) Râu în U R S S -Ţ îg a n o e ,ca lfa  care micşorase tăria bătăii,
      re g u lilo r  g e n e ra le   p riv in d    exprimă  disponibilitatea  de  a   ţinându-şi braţul între varga bunicului şi spatele lui Gorki -  Un... de foc se
      proprietatea  privată  a  orga­  lua, de comun acord, o decizie   înfipse în talpa dreaptă a lui Storejev din „Copilăria m ea”, de Maxim Gorki.
      nizaţiilor cooperatiste nu  este  în acest sens.   14) Ajutorul de meşter din atelierul bunicului, a cărui moarte stupidă o descrie
                                                         Gorki -  Motiv pentru care Saşa îşi prim ise chelfăneala din partea bunicului.
      C Ă L Ă U Z A  -   S Ă P T Ă M Â N A L   IN D E P E N D E N T  A F L A T  ÎN   S L U J B A  T U T U R O R   O A M E N IL O R
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12