Page 2 - Calauza_2002_648

Săptămânal! ih7dep"en^denţ^flâ^ tî>aaţuturoc!pamehiIq£ ^

GurajArguj uj o m itralieră a sc u n să su b un tren ci d e ziarist!

I \ - u rm a re d in p a g . 1 ■ cărbune. Ne mai plângem că un m are şef al URSS, avea un plan de
• \ l \ r 0 ' ' ‘ M ' am ?' 9ândit: ce naiba, să caut la Uzina făcut din R om ânia o zonă agricolă. A tunci ascultam cu groază (copil
^ ^ ' j c P ^ M ecanică? Să-i ascult jelindu-se pe m uncitori fiind) ce-m i spunea un director, Caţichi, de şcoală ce ne pregătea pentru
§ _ J că em inenţii noştri oam eni de stat şi de partid le-au viaţă, ne deschidea ochii. N-au făcut-o ruşii, şi au făcut-o acum toate
închis toate căile de a m ai vinde drăguţele arm e ce se neam urile hlizindu-se la soarta noastră. Unii oam eni nu sunt nici astăzi
construiau aici? Tot aşa cum am gândit când am fost invitat la S.C. prea departe de figura pe care o făceau unii activişti de partid, activiştii
„M arm osim ". M -am dus cu inim a strânsă da r am avut surpriza să con­ de profesie. M ă uitam cu gura căscată la dem nul secretar de stat de la
stat că la M arm osim se lucrează, se construieşte, investitorul, un tip M.l. care le explica celor de la Uzina M ecanică O răştie că num ai piaţa
din conducerea P.D. investeşte. Dl Pogea care e un am biţios, probabil le hotărăşte soarta, piaţa e totul! Nu m -am putut abţine să nu-l întreb:
că încearcă să nu-şi trădeze conjudeţenii... D om nule M inistru, dar oare m inisterul Dvs şi Regia R om arm îi lăsaţi pe
Se apropia ora fatală 12,00 şi eu oscilam dacă să m ă duc să văd aceşti oam eni de la O răştie să-şi caute şi să-şi form eze piaţa lor? Nu
„ruinurile Târgoviştei” de la O răştie sau nu! Un coleg mai tân ăr m -a cum va îi hărţuiţi - nu vinde arm e colo, nu da dincolo, că încălcăm tra ta tu l'
îm boldit în felul lui să m erg. Băiatul m eu care iese inginer s-a arătat cutare, că s-ar putea ca m itraliera noastră să fie m ai bună decât a '
interesat să vadă pe viu o uzină. D rum ul a fost ca o vijelie. Şoferul cu am ericanilor şi s-ar crea dezechilibre de forţe între lum ea arabă şi
ochii după radarele noi ale poliţiei. La poarta uzinei to t poliţişti, maşini. am ericani? Când le vorbiţi cu atâta aplom b despre piaţă - oare vă
M inistrul Industriilor n-a venit. O m ică reuniune în faţa unei hale, se gândiţi că oam enii ăştia de la O răştie nu sunt lăsaţi să m uncească pe
urează succes, gazdele îm brăcate ca la carte, ceva şam panie nu, doar câtă piaţă ar avea?” La auzul acestei întrebări chiar directorul Uzinei
Decretul 400 e încă în vigoare. Istoricul firm ei de la O răştie începe în lo a n M atei, nu s-a putut abţine să nu dea din cap în sem n de „Da,
1889, când un neam ţ F rie d ric h W a g n e r a înfiinţat o fabrică de cărăm idă dom ’le, aşa el" Şi aşa e. Ştiu din surse sigure că am ericanii nu agrează
şi de sticlă la O răştie, fabrică ce i-a purtat num ele. Fabrica s-a dezvoltat ideea exportului de arm e în zonele unde am putea vinde, chiar pentru
an de an, au realizat şi o c o v ă c ie , făceau transporturi. în 1952 i-a venit faptul că perform anţele arm elor noastre sunt mai bune decât ale lor.
de hac num itul „I.C. Frim u" care a şters num ele lui W agner şi l-a pus Tot în acest sens, aş vrea să-i liniştesc pe pacifişti cu vorbele; dacă nu
pe al său pe fabrică. Apoi, s-a început industrializarea ţării, atât de le v in d e m n o i, le vâ n d a lţii, le vând şi mai scum p, îi jupoaie mai tare.
hulită după Revoluţie. O răştia s-a dezvoltat practic în jurul acestei m ari Aşa, mai bine le dăm noi, că tot suntem săraci dar avem arm e bune.
uzine. Prin anii 1985 sau 1986 am vizitat-o îm preună cu Ion Cristoiu şi Cel mai m ult mă enervează când cineva spune: Cu arm ele noastre, ne
mai m ulţi scriitori. Se auzeau răpăiturile de m itraliere şi bubuituri de facem de râs!” N im ic m ai fals: serviciile noastre secrete luptau din
tunuri de m ic calibru. Am m âncat la cantină şi am vizitat ceva hale cu răsputeri să nu ajungă cele străine în posesia teh nologiei noastre
inofensive strunguri şi alte m aşini unelte. D irectorul de atunci e un om m ilitare. C ă m ai vedem m aşini şi m anutanţe, tun uri greoaie de la
sim patic. Am băut zilele trecute o cafea cu Dum nealui... patruşopt, aia-i faţadă. Parcă văd c-o să sară dl Bâgu şi-o să-m i tragă
Apoi convoiul vizitatorilor a ajuns în hala unde se toarnă tuburile şi o săpuneală că-s gata să vând arm e, să nenorocesc popoarele etc.
fitingurile din fontă ductilă. într-adevăr peisajul industrial m -a uimit. Fără Nu, dom nule, în capitalism totul este de vânzare. D ecât să-m i vând
m ari instalaţii, fără hale până la cer, în faţa noastră s-a turnat un astfel copiii, tinerii, fetele pentru prostituţie sau sclavie sexuală mai bine vând
de tub din fontă care după mai m ulte operaţiuni autom atizate a ieşit ca arm e, las inteligenţa rom ânească să creeze, să se zbată pentru nou...
un nou născut şi foarte bine finisat. Ce strunguri, ce dălţi! Nimic. M-am Dom nului m inistru secretar de stat nu i-a plăcut întrebarea mea,
dus şi l-am pipăit să nu cum va să fie vreo scam atorie... Dar nu era. La da r i-a răspuns cu sinceritate. P robabil că nici dânsului nu-i convin
C om pania N aţională R O M A R M S.A. U zina M e canică O ră ştie s-a multe. A şa cum cred că nu-i convin nici conducerii uzinei. Şi încă o
petrecut o m inune. Şi culm ea la conferinţa de presă ce a urm at am chestie: cei de la U.M .O . ştiu să se distreze bine. S-a cântat la m asa
aflat că m inunea nu o datorăm nu ştiu cărui investitor cu 3 dolari şi dată de conducere „Lele de la O răştie". Am fost de-am luat doar
patru cenţi sau 10 euro şi 6 euroi. Făurarul e chiar statul rom ân care a gustarea. M ă bucuram să văd o m ulţim e destinsă la faţă. Tuburile din
garantat un credit de 33.472.700 DM cu banca germ ană BHF prin firm a fontă ductibilă îi vor face pe unii oam eni fericiţi. La O răştie şi la C ugir
germ ană Fritz W erner G m bH, contract valabil la 22.07.1998. Ştiu câţiva cineva are interesul să nu se mai fabrice arm e rom âneşti. Că-s depăşite,
oam eni politici de la P.D. care au avut un m erit deosebit în acest caz. că o fi, că o păţi, că NATO, că UE. Parcă UE ne dă de m âncare şi
Spun caz pentru că el ilustrează o cale care putea fi urm ată în foarte NATO de încălţat iarna! l-a puneţi fraţilor praf de puşcă în cafeaua
m ulte uzine şi com binate din această ţară. în loc să se vândă pe un celor care nu vă lasă să lucraţi!
dolar, fabricile puteau fi re tehn ologiza te, adaptate la noile condiţii Venind spre redacţie m -am apucat să fredonez aşa ca din se n irr-j
econom ice şi nu lăsate la voia unor euroi şi dolăruţi pe care i-a durut în „Lele de la O răştie/ Vino să-ţi dau arm e şi ţie l" D incolo de glum ă i-aş
fund de bietul popor rom ân, l-a îndrum at nenorociţii pe rom âni să pună spune eu cuiva: „Lasă-m ă dom ’le să lucrez, să fac ceea ce ştiu mai
grâu şi porum b pe unde m ergeau trenurile uzinale, pe unde se scotea bine! Pe m ine de m-aţi îm puşca: Lelea de la O răştie m ă va răzbuna!

Comuna Mia pe Internet Cum ne vom adresa
Adresa w w w .ilia.ro. există pe Internet din Am făcut acest lucru în toam na trecută
to a m n a a n u lu i tre c u t. A p e lâ n d a c e a s tă şi m ai întâi n-am spus la nim eni, însă am poliţiştilor!
adresă de oriunde din lum ea asta m are se aşteptat vizitatorii pe acest site. Ei au început
p o t a fla in fo rm a ţii d e s p re c o m u n a să apară şi aşa s-a dus zvonul că llia are o
V echile grade m ilitare vo r fi echivalate cu
hunedoreană llia, înce pân d de la istoricul pagină pe Internet. Zvonul a ajuns în cele
aşe zării până ia u ltim e le no utăţi. A d re sa din urm ă la autorităţile locale, însă autorul noile grade profesionale astfel:
conţine şi un canal C H A T în direct pentru site-ului era pentru toată lum ea anonim .
discuţii între persoanele conectate la un m o­ în prim ăvară, când am venit !a llia, am Vechiul grad Gradul actual
m ent da t pe site. De ase m e n i site-ul are m ers la Prim ărie să spun despre site-ul creat
im agini ale clădirilor im portante din com ună. de m ine. Dom nul prim ar M ircea Petrică s-a sergent m ajor agent de poliţie
Are şi carte de telefon ce perm ite căutarea arătat foarte bucuros, l-a văzut şi dum nealui
plutonier agent principal
rapidă â fiecărui abonat telefonic al com unei. pentru prim a dată şi atunci am hotărât să
De unde am aflat toate acestea? De la c o la b o ră m , el să -m i p u n ă la d is p o z iţie
plutonier m ajor agent şef-adjunct
chiar autorul acestui site: BO G D AN RUSU. in fo rm a ţiile d e u ltim ă oră , ia r eu să le
Deşi, la ora actuală el locuieşte cu fam ilia sa actualizez mai ales pentru cei din afară, care plutonier adjutant agent şef
la Braşov, acest tânăr deosebit, ne m ărtu­ astfel sunt conectaţi la realităţile de ultim ă
riseşte: „Am dorit să creez un site pe Internet, oră din llia. plutonier adjutant şef agent şef principal
al com unei llia, pentru că am copilărit aici Vă pot spune că zilnic găsesc pe site cam
până la 7 ani, aici am făcut grădiniţa, am avut 15 vizitatori, unii foşti locuitori ai com unei llia, sublocotenent » subinspector
prim ii m ei prieteni şi de aceea am răm as acum aflaţi în Am erica, Germ ania, C anada locotenent inspector
foarte ataşat de acest loc, pe care eu îl con­ care nu m ai ştiau de m u ltă vre m e nim ic
sider ţinutul m eu de „lapte şi miere". De aceea despre com ună. Văzând atâta interes mă căpitan inspector principal
m ă în to rc a ic i în fie c a re v a ră şi p e tre c preocupă acum să îm bunătăţesc galeria foto
m aior subcom isar
m om ente de neuitat în casa bunicii m ele Zoiţa cu fo to g ra fii re c e n t p e n tru că a s ta
Bogdan Tripa. Mai întâi am vrut să-m i fac o interesează foarte mult
locotenent-colonel com isar
pagină personală pe Internet, dar mi s-a părut Trebuie să mai spun că totul se petrece
un lucru prea banal. A şa că m i-a venit ideea pe cheltuiala m ea, dar com una llia m erită colonel com isar şef
să fac o pagină pentru com una sufletul1, i meu acest lucru şi nu aştept nici o recom pensă
- llia. m aterială. general de brigadă chestor
M a ria n a P Â N D A R U
L C Ă L Ă U Z A r. S Ă P T Ă M Â N A L I A F L A T îl* S L U J f f M U T U R Q f l O A M E N ILO R