Page 10 - Calauza_2002_660

( W GXşgoUW Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

S ^ O N F E S IU N I INCONFORTABILlŢ" ^ |
CÂRPE DIEM!
BĂRBATU L TRECUT ÎN LUM EA
„Orice-am face, avem nevoie de-o femeie, fie şi numai ca să avem
STELELOR cui ne plânge de Guvern!’’... lată mirifica filozofie a omului căruia sistemul
Se aşezară la gura unui deal, intr-o mică poeniţă ce se mărginea nostru „curat constituţional" i-a spulberat creierii, dându-i în loc de odihnă
cu buza şoselei naţionale. Unii, credeau că nu sunt prea sănătoşi la insomnii şi în loc de voie bună stări nervoase! Iar când toată lumea din
minte, că atunci când plouă puternic sau e vreo rupere de nori, pe jurul tău se agită, nevasta singura, este cea care te va ajuta, cu siguranţă,
creasta versantului de deal, îi mătură ca pe nişte gunoaie. Şi totuşi, să nu te enervezi: - „Cum, pleci iarăşi la fotbal? - Dar la mama când
îndrăzneala celor pe care nu i-am cunoscut personal niciodată, a mergi să-i fixezi antena? - Nu intra încălţat, că nu baţi tu covoarele!" Şi,
biruit. S-au aşezat sub acele umbre moi ale pădurii şi poate într-o uite aşa, nici Costel nu mai vine la fotbal că nici pe el nu-l mai lasă
vreme au mâncat doar biscuiţi şi lapte. Mai întâi au curăţat locul de nevasta, iar soacra sună trei ore la uşă şi opt te studiază din fotoliu o£-
bolovani şi vreascuri. Poate şi de ceva mărăcini. Apoi, au început pe un tablou deocheat. Atunci tu, nemaigândind de ce totul merge
lucrul pentru temelia unei căsuţe, ceva asemănător cu cele văzute în anapoda în ţara asta fiindcă a devenit obositor să-ţi pierzi timpul cu
cărţile de poveşti. Bărbatul a visat acest loc ca o grădină peste care rezolvarea atâtor false probleme, iei bătătorul din cui, covorul în spate şi
cade rouă şi mai apoi soarele cu frumuseţea lui. Umbrele ocupau porneşti fericit, fără grabă, ascultându-ţi paşii, spre bara din faţa blocului.
cea mai mare parte a zilei şi poate acestea-i dădeau frumuseţe acestei In sfârşit, eşti singur, şi după ce snopeşti covorul nevinovat ca şi cum ai
mici gospodării. Pereţii casei, n-au fost realizaţi din piatră şi nici din avea în faţă nevasta, Guvernul şi soacra, răspunzi în loc de „Bună ziua"
cărămidă. Nici acoperişului nu i s-a dat prea mare importanţă, fiind vecinului: „- Bucură-te de ziua de a zi!" Isabela SUSANYI
mai mult o imagine de lumină şi de deschidere spre cer. Şi bărbatul
n-a stat cu mâinile încrucişate, simţind că aici e locul cel mai fericit IN F O B IB L IO
unde poate să viseze şi să creeze. In câteva zile a ridicat un zid de
Este al doilea an când Biblioteca Judeţeană „Ovid Densuslanu”
apărare pe marginea poeniţei. Iar când l-a apucat setea, după atâta
Hunedoara-Deva editează o revistă proprie de specialitatel dar şi de
trudă, a săpat şi o fântână. Şi-a venit toamna cu primele dimineţi de
largă informare pentru cititorii provenind din diferite medii. în „Cuvânt
brumă şi de frig. Prin coşul casei se prelingea un fum sănătos de
înainte", prof. Valeria Stoian semnalează cu bucurie faptul că a fost
lemn tare, ce aluneca spre înaltul cerului. Unii, se mai întrebau dacă
publicată în M.O. prima Lege a bibliotecilor, act normativ ce face referire
n-o să îngheţe ca nişte vrăbii ce nu se mai pot desprinde de pe pentru prima dată în istoria modernă a României, la „sistemul naţional
ramurile copacilor albi. Au biruit timpul a dcuă sau trei ierni destul de de biblioteci” statuând rolul strategic al bibliotecii în cadrul societăţii
reci şi cu zăpadă. Şi-au încălzit aşternuturile nopţii cu frumuseţea
informaţionale, ca instituţie publică pentru asigurarea accesului liber,
gândului şi cu sâmburii viselor că omul e ca o pasăre, ce uneori, egal şi gratuit, fără nici o discriminare a tuturor cetăţenilor la carte.
zboară cu sângele fierbinte în aripi. într-o vreme, m-am întrebat de Din sumarul bogat al numărului 4/2002 reţinem cu plăcere: Avram
ce pare a pustiu prin preajmă. Nici dimineaţa şi nici seara nu vedeam lancu -1 3 0 de ani de la moarte de Mya Goschler; Aurel Vlaicu -12 0
pe nimeni. Parcă îi înghiţise căsuţa aceea fermecată. într-o zi, am de ani de la naştere; Şerban Cioculescu de Ana Maria Mărilă; Zilele
avut bucuria să văd chipul unei femei tinere şi frumoase privind sc riito rilo r zărăndenl" de prof. Dorina Nistora; P erson alităţi
streaşină casei. Atunci, mi-am simţit obrajii arzând. Cineva mi-a spus hunedorene de Silvia Matieş, Vladimir Pop Mărcanu la 80 de ani de
că aici se creează, se face artă. Se pictează şi se sculptează chiar prof. Silvia Matieş; Indicatorii de performanţă obţinuţi de bibliotecile
pe boabe de orez. M-am bucurat şi aş fi vrut ca bucuria mea să o publice din judeţul Hunedoara în anul 2001 de prof. Valeria Stoian;
Biblioteca municipală Brad de Rodica Cristea; Preocupări pentru
împart cu cineva. N-a mai fost vreme de aşa ceva. Vestea mi-a
sfârtecat bucuria. Bărbatul trecuse în lumea stelelor. Miron ŢIC realizarea unor m onografii de Zenovia Demeter; Au apărut. Ce
achiziţionăm? de Mya Goschler; Traian Brad - Lectura şl biblioteca
P E TR U G R O Z A - U N O M publică la Cluj etc.
Este vorba de o revistă în sensul deplin al cuvântului, al culturii şi
ÎN T R E O A M E N I informaţiei. Am mai scris noi aici în CĂLĂUZA că Biblioteca Judeţeană
„Ovid Densusianu” a devenit cea mai importantă instituţie de cultură diFr
- urmare din nr. 659 - judeţ şi uite că nu ne-am înşelat. Felicitări! Ion PATRUOCHI
în semn de protest faţă de această manevră periculoasă (lucru
devenit cert în încercarea trupelor lui Boia Kuhn de a reocupa teritoriul), integrarea ţării, în anii ’30 depune eforturi insistente pentru unirea tuturor
a plecat de la Alba lulia şi un an de zile nu a mai participat la viaţa forţelor politice într-un larg front antifascist. în 1943 se alătură frontului
politică. în anul 1919 devine deputat de Băiţa în adunarea constituantă patriotic antihitlerist, care cerea retragerea trupelor române de pe teritoriul
a României. Face parte din Comisia parlamentară care anchetează URSS, înlăturarea dictaturii militare şi încheierea păcii cu vecinul de la
abuzurile şi ilegalităţile consiliului dirigent. contribuind nemijlocit la răsărit. Ca urmare a ordinului dat de ambasadorul german Von Killinger,
dizolvarea acestuia. In anul 1920 aderă la Partidul Poporului, condus Groza este arestat şi anchetat, apoi i se fixează domiciliul supravegheat
de generalul Averescu. Este de 3 ori ministru şi de 5 ori deputat, la Deva.
remarcându-se ca un om politic clarvăzător, luptând pentru consolidarea După capitularea de la 23 August 1944 şi ocuparea României de
economică a României Mari, încercând să impună un program de către armata sovietică, la propunerea lui Lucreţiu Pătrăşcanu, Groza
reforme burghezo-democratice curajoase la vremea aceea. Numit în devine prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. în al doilea guvern
Comitetul superior agrar, instanţă supremă care veghea la aplicarea Sănătescu (4 noiembrie 1944) iar la 6 martie 1945 este numit prin decret
legii agrare din 1921, Petru Groza a adresat o scrisoare emoţionantă regal • preşedintele Consiliului de Miniştri. A acceptat acest post după
unor ţărani hunedoreni, cu ocazia împroprietăririi lor: „Nu veţi mai fi străini ce alţi politicieni au refuzat să-şi asume răspunderea, dar a pus condiţii,
în ţara voastră! Vitejia şi şiroaiele de sânge vărsat al fraţilor noştri de una dintre ele - cerând ca Ardealul de Nord, administrat temporar de
dincolo de Carpaţi v-au scăpat de jugul străinilor. Vorbele rele semănate către armata sovietică, să revină imediat sub autoritatea românească,
printre voi de oameni răi, care întotdeauna au fost, să nu vă facă să luaţi în martie, guvernul sovietic trimite un răspuns favorabil, oficial, iar la 13
vreodată în deşert numele vitejilor fraţi din vechiul regat. O pot face aprilie, la Cluj se desfăşoară mari festivităţi prilejuite de revenirea la
aceasta, unii domni. Nu o veţi face însă voi ţăranii, căci se ştie şi se va ■patria-mamă a acestui străvechi pământ românesc, situaţie consfinţită
şti întotdeauna că numai sângele vărsat al acestor fraţi ne-a mântuit de ulterior la Conferinţa de pace de la Paris. Prin legiferarea la 22 martie a
slugărnicia ruşinoasă în care am trăit de 1000 de ani şi că fără aceste aceluiaşi an, prinde viaţă un alt vis secular al ţărănimii române: a devenit
jertfe cine ştie dacă scăpăm vreodată", lată, aşadar un exemplu ţje stăpână pe pământul pe care îl munceşte. Un obiectiv mai puţin
abordare responsabilă a grijii pentru unitatea tuturor românilor, care poate mediatizat la vremea lui, l-a constituit clarificarea problemelor de frontieră
servi ca model şi astăzi pentru cei care, învrăjbiţi în lupte politice seamănă din Iugoslavia. După cum reiese din documentele aflate în arhive, la 9
dihonie între românii de pe cei doi versanţi ai Carpaţilor. ianuarie 1945, o delegaţie a noilor guvernanţi din ţara vecină s-a prezentai
Dezamăgit de evoluţia vieţii politice şi de preocupările de parvenire la Stalin cu pretenţii teritoriale de la România. Erau revendicate zonele
ale aşa-zişilor patrioţi, se retrage din guvern şi din majoritatea consiliilor Timişoara şi Reşiţa sub pretextul existenţei aici a unei numeroase
de administraţie ale unor societăţi pe acţiuni. Timp de 7 ani se consacră populaţii sârbeşti, l-a revenit lui Petru Groza misiunea, în calitate de
studierii tuturor documentelor vremii, ajungând la concluzia că prim-ministru, să negocieze în iunie acelaşi an cu I.B. Tito chestiunea
participarea la exploatarea marii mase a poporului este un fapt imoral, de frontieră. Tratativele purtate în localitatea Pancevo, s-au încheiat cu
antisocial şi antinaţional. Reintră în politică în anul 1933, în fruntea noii o mare victorie românească: frontiera dintre România şi Iugoslavia a
organizaţii Frontul Plugarilor luptând pentru a uşura situaţia grea a rămas nemodificată, între cele două ţări şi popoare stabilindu-se relaţii
ţărănimii române. de bună vecinătate care aii rezistat tuturor încercărilor. G. ZOLD
Conştient de pericolul pe care-l reprezentau aventurierii politici pentru (va urma)