Page 5 - Calauza_2002_660

( Pg C ^ ^ $ ^ ^ g 3 w ^Săptămârial independent aflat în slujba tuturor oamenilor W osggaS

PROFESORUL Şl SCRIITORUL DUMITRU BOBOŞA LA 75 DE ANI! cu sălile de clasă şi cancelariile unde şi-au dăruit cea mai mare parte
din energie şi din har! '
Energic şi foarte rapid în mişcări, volubil de parcă mereu ar vorbi Mi-au venit toate aceste idei când am aflat că dl Boboşa a împlinit
unor elevi despre nemuritoarea operă a lui Mihai Eminescu {are o colecţie 75 de ani. Cred că e o sărbătoare frumoasă în familia profesorului. Şi
deosebit de bogată din ediţiile rare ale operei eminesciene) profesorul dreaptă! Dar mai plăcută era dacă şcoala hunedoreană îşi aducea aminte
de limba română Dumitru Boboşa a împlinit chiar azi 20 noiembrie a.c. de Dumnealui.
75 de ani! Deşi pare incredibil, informaţia am aflat-o chiar de la cel De ceva timp plănuieşte şi m-a tot ameninţat cu o antologie a poeziei
sărbătorit care ar fi trebuit să fie sărbătorit ieri de toată şcoala româneşti şi eu o aştept. Poate vom găsi sponsori chiar printre cei care
hunedoreană, de foştii săi elevi, astăzi oameni mari, la casele lor, mulţi citesc aceste rânduri şi îşi aduc aminte de dl profesor Boboşa! La noi a
chiar slujitori ai catedrei. Ce păcat că nu se petrece şi în învăţământul fost primul cavaler care a deschis celebrul „Duel al cavalerilor de
hunedorean, aşa cum se petrece în sânul vechilor bresle! Profesorul CĂLĂUZA”. Ani de epigrame subtile sau de-a dreptul ţepoase. Apoi a
rămâne profesor o viaţă, dascălul nu-şi poate pierde harul după scos o culegere de epigrame. Are în manuscris zeci de studii despre
pensionare! Ce păcat că nimeni nu s-a gândit să înfiinţeze o Societate a Eminescu, Coşbuc, Goga, Caragiale. Când îl văd pe profesorul Boboşa
dascălilor (profesori, învăţători) hunedoreni, care să-i antreneze pe aceştia îmi aduc aminte de Spiru Haret, când îi aud vocea - cred că e vorba de
şi după pensionare în marile activităţi de educaţie, de editare a unor Creangă...
A jg re care fac cinste limbii române, altor discipline! Ei ar putea fi invitaţi La mulţi ani! domnule profesor Dumitru Boboşa, colaborator şi prieten
m mod organizat să predea ore demonstrative în şcoli, să se reîntâlnească drag! Valeriu BARGĂU
LA CLUJ S'A DESCHIS ROBANK OARE ROMÂNUL NOSTRU DE RÂND
Recent a avut loc ceremonia oficială de deschidere a Băncii ESTE PATRIOT?
Comerciale ROBANK S.A., Sucursala Cluj-Napoca. Pe lângă cele 27 de
- urmare din pag. 1 -
bănci din oraşul Cluj-Napoca, se alătură şi ROBANK, ce mai are surori
Eu am tot aşteptat ca cineva să-i aducă mulţumiri de cele scrise
la Bucureşti (două), la Constanţa, Craiova, Galaţi, laşi. Piatra Neamţ,
Timişoara, Braşov, Oradea şi o agenţie la Ploieşti. fiindcă eu în persoană nu-l cunosc, numai din articolele scrise la
„Călăuza”.
Această nouă unitate amplasată într-o zonă în care se află foarte
aproape alte două bănci (Piaţa Cipariu, nr. 9) vine în întâmpinarea însă nu pot lăsa timpul să treacă şi să rămân cu speranţa că cineva
îi va aduce mulţumiri şi laude domnului G. Zbld, de aceea trec direct la
clienţilor (persoane juridice şi fizice) cu o întreagă gamă de servicii, subiect. M-am născut în Ardealul de Nord, judeţul Bistriţa-Năsăud unde
inclusiv cele electronice. sunt mulţi unguri. Se ştie că au fost conflicte între etnii dar, toate au fost
Consiliul de Administraţie al Băncii Comerciale ROBANK S.A. este
pregătite de politicieni cu funcţii mari în stat, iar oamenii de rând au trăit
deţinut în proporţie de 53,5 % de Grupul britanic BALLI şi Lordul LAMONT ca fraţii. Principalul punct din acest subiect îmi rămâne cu un semn de
of LERWICK - fost ministru de Finanţe al Marii Britanii în guvernul condus întrebare: oare românul nostru de rând este patriot sau nu? De ce îmi
de John Major. pun această întrebare? Pentru că nu ştiu motivul pentru care a fost
Ceremonia s-a deschisextrem de oficial cu un covor roşu şi o panglică
atacat (criticat) dl G. Zold de către dl Traian Bârsan. Părerea mea este
roşie, tăiată de domnul director loan Taloş. A urmat şampania în holul că indiferent dacă dl Traian Bârsan este un om cu funcţii mari în statul
băncii la care s-a stat 40 min. Apoi a urmat ceea ce nu poţi exprima în român (profesor sau om politic) sau om de rând, trebuia sâ vină cu
cuvinte: circa 15 metri de mese, pline cu mâncăruri dintre cele mai variate dovezi mai clare. Atâta timp cât dl G. Zold apreciază ziarul „România
sortimente de came (curcan, pui, porc), de sarmale, de salate, prăjituri, Mare" eu personal îl consider un bun patriot şi eu personal îl felicit pentru
băuturi de tot felul. Cu alte cuvinte, tot ce vrei. Se poate ca ROBANK să că îşi iubeşte ţara în care s-a născut, iar în acest fel românul i-a devenit
fie o bancă bogată şi să le facă bine investitorilor autohtoni. Noi le dorim frate.
clienţi buni şi bogaţi! Succes!
Ioana HAŢEG AN, corespondent Cluj Napoca
CURAT MURDAR Cronica amărăşteanuiui
MODELUL AMERICAN?
- urmare din pag. 1 - CE ARE AMĂRÂSTEANUL CU CASELE
Interviul a apărut în numărul 2, pe octombrie 2002, al publicaţiei (VILELE) CE NU SE RETROCEDEAZĂ?
amintite, iar cei intervievat este Thomas Ogule Mwanika, profesor la State
'Juiversity of Ngw York, semnatarii articolului fiind studenţii redactori Bonţa - urmare din pag. 1 -
'^Gabriel şi Abagiu Gabriel Cătălin. Aceste sume imense se vor obţine din impozitul pe clădiri (adică de
Profesorul Mwanika a vizitat Catedra de Jurnalistică a Facultăţii de la o bună parte a amărăştenilor) şi din sumele obţinute pe privatizarea
Ştiinţe Politice şi Administrative din Cluj Napoca la sfârşitul lunii mai, întreprinderilor - întreprinderi realizate în anii 1950-1989 tot prin
invitat de dl conferenţiar universitar doctor llie Rad. contribuţia şi „strângerea curelei” amărăştenilor. Marii mahări au avut şi
Şi acum, să intrăm în miezul problemei, cu precizarea că fragmentele pe atuncii privilegii şi nu s-au prea omorât cu munca, deci n-au pus nici
de interviu pe care vi ie voi prezenta nu sunt neapărat luate în ordine, ci
un strop de sudoare la edificarea economiei socialiste. Ba mulţi dintre
aleatoriu, în funcţie de conţinut.
Pentru început mi s-a părut interesantă prezentarea cunoştinţelor ei şi-au cumpărat vilele în care stau pe un preţ de nimica, preţ cu care
generale despre ţara noastră. Dl profesor Mwanika declara: „Ştiam că nici vorbă să se mulţumească proprietarul - şi pe bună dreptate. Ce are
România este o ţară est-europeană, ştiam că îşi are capitala la Bucureşti a face amărăşteanul cu casele (vilele) ce nu se retrocedează? Doar
şi mai ştiam că aici a avut loc o revoluţie în 1989, când comunismul, în guvernanţii înţeleg. Conform unui raţionament simplu, care trebuie să-l
frunte cu N. Ceauşescu, liderul partidului comunist au fost îndepărtaţi de înţeleagă şi guvernanţii - chiar dacă unii stau în asemenea palate - în
la putere. Mai ştiam că România este recunoscută în toată lumea pentru
această problemă sunt implicate doar două părţi: chiriaşul şi proprietarul.
şcoala sa de gimnastică, patinaj (sic!) datorită unor personalităţi din lumea Eu nu am beneficiat şi nici nu voi beneficia - ca tot amărăşteanul - de
sportului, printre care Nadia Comăneci”.
Pentru un profesor universitar e îndeajuns cât ştie despre noi şi mai nici un leu de la aceste vile. De ce să mai sărăcim plătind ceva ce nu
are nimic de-a face cu noi? Soluţia-i simplă. Ori chiriaşul nu vrea să
ales amintindu-mi ce a citit un coleg de-al meu într-un sondaj de opinie,
anume că 50% dintre americani nici nu ştiu unde se află propria capitală, elibereze casa şi o plăteşte proprietarului la preţul pieţii, ori o eliberează
unii afirmând că e New York... Chestia e că de şcoala noastră de patinaj şi o retrocedează proprietarului. Nu-i drept să sufere 22 milioane de
nu prea ştiu mare lucru, poate o fi având omu’ dreptate, că e vestită şi români, pentru -a plăti vilele în care stau 150.000 de mahări. Sigur va
n-ar fi rău să mă interesez. Trecând peste aprecierile pe care mulţi le-ar zice chiriaşul (din una din’vile) că societatea nu trebuie să rămână
putea considera gratuite, cum ar fi nerăbdarea studenţilor români de a indiferentă ia condiţiile sale de locuit. însă societatea este indiferentă
învăţa, „îmi place foarte mult împărţirea universităţii pe facultăţi", „îmi (sau nu poate face nimic) la condiţiile de locuit pentru milioane de
place foarte mult activitatea la cursuri, entuziasmul" etc, mă voi opri asupra
amărăşteni. Dacă acest proiect de lege va „trece”, vă daţi seama stimaţi
câtorva pentru care dl profesor face paralele cu învăţământul de peste
ocean şi sunt sugestive. „Când intru într-o sală de curs de aici, cei care „amărăşteni cum veţi plăti diferenţa de preţ dintre suma mică plătită de
întârzie îşi cer scuze (...„aşa ceva nu ţi se întâmplă la universitatea mea..., mahărul care stă în ea şi preţul solicitat de proprietarul vilei? Vedeţi
our şi simplu nu ţi se întâmplă aşa ceva!... amănuntul acesta depăşeşte cum parlamentarii şi guvernanţii apără interesul naţional? (adică propriul
■sfera intelectului, pe cea a academicului... aceasta este adevărata fiinţă lor interes?) Curat murdar!
umană... cea de maniere”). Ar rămâne în discuţie doar acele clădiri ce servesc ca spitale, şcoli
„Americanii, când vine vorba de libertăţi individuale, exagerează până etc., însă acestea reprezintă sub 1% din total.
la a fi nepoliticoşi cu alţi oameni (...) şi o bună parte din studenţii mei pot P.S. Propun ziarului „Călăuza" să facă un sondaj printre cititori cu
fi chiar indolenţi” Nota bene!
„Mi-a luat foarte puţin timp să le explic studenţijor de aici ce au de întrebarea: „Sunteţi de acord ca din banii publici (bani care nu ajung
făcut. Voi aţi înţeles imediat şi v-aţi apucat de treabă. în ceea ce-i priveşte pentru recorelarea pensiilor, pentru sănătate, pentru învăţământ, pentru
pe studenţii mei din Statele Unite, ar fi fost necesar să le explic de câteva investiţii care să creeze locuri de muncă) să se plătească despăgubiri
ori ceea ce au de făcut până ca ei să înţeleagă”. proprietarilor, sau sunteţi de acord ca cele două părţi (chiriaş şi proprietar)
(va urma) să-şi rezolve litigiul între ei?”