Page 6 - Calauza_2002_664
P. 6

( jjX B ţgad )  Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor                              )


      P R E S Ă R A Ţ I P E  A   L O R  M O R M IN T E
                A L E  L A U R IL O R  F O I
                                                                                Cu ocazia Sfintelor
                      -  urmare din nr. 663 -
        în fiecare an, la 1  Decembrie, ziua Marii Uniri, în apropiere de oraşul   P E H Ă F lT  Sărbători ale Crăciunului
      Chişinău,  la monumentul ostaşilor români, cei 46 veterani de război ai   PETREŞTI
      armatei române din suburbia Durleşti organizează ample manifestări de        şi Anului Nou
      evocare a celor căzuţi. La una din manifestări, Sergiu Burcă, vorbind în                         î l *
      numele sătenilor,  a  spus:  „Noi  generaţia tânără avem  misiunea sacră   8.3. Pehant 8A Petpesti
      de a continua lupta pe cale politică până la reîntregirea României”.                        *
        în  zilele  de  3-7  iulie  1941,  în  sectorul  Central  al  Basarabiei  pe
      aliniamentul Nisporeni-Vărzăreşti-Brătuleni acţionau cinci divizioane de   urează tuturor angajaţi/or, colaboratorilor şt
      artilerie, regimentul 55 şi 67 infanterie. Au căzut mulţi militari de o parte
      şi de alta,  peste 3000 din partea română. în zona centrală a orăşelului   parteneri/or de afaceri, un an nou mai bun,
      Nisporeni  a  fost  creat  un  parc  cu  o  rotondă de  monumente  funerare
      închinate  ostaşilor  sovietici.  Autorităţile  locale,  spre  cinstea  lor,  şi-au   cu cât mai mu/te rea/izăn   ^
      dat acordul pentru refacerea cimitirului ostaşilor sovietici şi deopotrivă a
      ostaşilor români.  Filiala Ginta  Latină din  Sângeorz înfrăţită cu cea din   Ţ    %           %
      Nisporeni sub coordonarea Prof.  Al. Cocian şi Prof.  Maria Diaconu au
      asigurat marmura şi plantaţiile de brazi transportate din zona  Rodnei.
      Martirii neamului nu sunt uitaţi.                    Ă   ă / d ă t r c i l - ji m    i e i l c / !
         După 23 august 1944, armata română a încetat ostilităţile în răsărit
      şi s-a angajat în războiul din vest împotriva armatei germane şi a Ungariei
      hortyste. Cu toate acestea, zeci de mii de tineri au fost luaţi prizonieri şi
      duşi în lagărul de tranzit de la Bălţi. A fost un lagăr de exterminare şi din  f i i   m i d i i  a m  !
      50.000  prizonieri,  în  majoritate  români,  puţini  au  supravieţuit.  Peste
      osemintele  lor  s-a  construit  o  întreprindere  de  stat,  dar  peste  ani
      preşedintele  Asociaţiei  Veteranilor de  Război  ai  Armatei  Române,  V.
      Ţurcanu şi preşedintele  Partidului  Românilor din  Rep.  Moldova Vasile
      Pruteanu au aşezat o troiţă pe locul „Cimitirului fără cruci”. în fiecare an   Ing. CSANKO ŞTEFAN
      în ziua de  10 mai este cinstită memoria ostaşilor exterminaţi în lagărul   administrator
      de la Bălţi.                   Preluat din „Ginta latină”

                         O GR A VĂ EROARE !N  SĂRBĂTORIREA ZILEI D I /  DECEMBRIE 1918
                        -  urmare din pag.  1 -           cu aceleaşi măreţe aspiraţii, se datoreşte iniţierii şi prestigiului lui luliu Maniu,
         La  11  noiembrie  1918,  Austro-Ungaria,  cădea înfrântă  alături  de   devenind idol al Aradului, dar într-o mare măsură a întregii intelectualităţi
      Germania.  Ungaria s-a declarat independentă faţă de Austria şi încerca   române  a  epocii.  Conştiinţa  românească  şi  idealul  Unirii,  pregătită  de
      să-şi determine noile hotare. La Arad, se duceau intense tratative, în care   intelectualitatea ardeleană rămân titlu de glorie al istoriei noastre naţionale.
      se propunea ca Ardealul să facă parte din noua Ungarie, în condiţiile ce   Meritul lui luliu Maniu este de a fi cunoscut şi de a fi stăpânit potenţialul
      urmau a se decide, prin înţelegerea dintre delegaţia guvernului maghiar şi   spiritual  al  Aradului.  Astfel  a  reuşit  iniţierea  şi  desfăşurarea  celei  mai
      reprezentanţii Partidului Naţional Român. Ungurii apăreau foarte generoşi   glorioase  reuniuni de afirmare politică din istoria neamului,  luliu Maniu a
      promiţând satisfacerea tuturor pretenţiilor delegaţiei române.  inspirat şi stăpânit lucrările Adunării, ce s-a încheiat cu Declaraţia de Unire
         în preajma zilei de 30 noiembrie, soseşte la Arad luliu Maniu, venit de   a Transilvaniei şi a tuturor Principatelor Române, inaugurându-se România-
      pe  frontui  din  Italia.  Din  prima  zi  a  pretins  şi  s-a  acceptat  stingerea   Mare.
      tratativelor,  propunând:  Adunarea  Naţională de la Alba lulia,  la data de   Stingerea tratativelor de la Arad şi iniţierea Adunării Naţionale de la
      1  Decembrie,  cu  obiectivul:  Unirea  tuturor  Principatelor  Române  într-o   Alba lulia, rămân merite istorice de neuitat. Omiterea menţionării lui luliu
      Românie  Mare.  Propunerea  lui  luliu  Maniu  s-a  acceptat,  tratativele  cu   Maniu de la evocarea marilor evenimente,  rămâne o pată dureroasă în
      Ungaria s-au stins şi s-a trecut la pregătirea Marii Adunări Naţionale, luliu   istoriografia Neamului.
      Maniu  a  deschis  lucrările,  încredinţând  preşedinţia  lui  George  Pop  de
      Băseşti, ca cel mai în vârstă şi ca vechi luptător naţional.
         Merite deosebite, de neuitat,  au avut:  Ştefan Ciceo Pop, Alexandru   CARE EŞTI PLODUL OCUPANTULUI?
      Vaida Voevod, Vasile Lucaciu, Octavian Goga, Aurel Vlad şi fruntaşii celor
      două biserici naţionale:  luliu  Hossu şi Miron Cristea. Succesul glorios al   -  urmare din pag.  1 -
      participării, reuşind întâlnirea a peste 100.000 de români în acelaşi loc şi  Semnatarul articolului îl declară pe parlamentar „corigent la istorie”
                                                          şi îl apostrofează că stânjeneşte campania electorală a primarului Devei,
                                                          din  iniţiativa  căruia  a fost instalată  această statuie.  Pentru  a justifica
       0 CRUDĂ RADIOGRAFIE A ROMÂNIEI Şl A ROMÂNILOR DE AZI  glorificarea  lui  Traian,  dl  Ciobanu  invocă  sintagme  precum  drumuri
                         -  urmare din pag.  1 -          romane, apeducte şi băi romane, amfiteatre romane, drept roman, alfabet
         în toate ziarele se scrie de haosul din ţară, de sărăcie, de nedreptate   latin,  pax  romana  şi  chiar  popor  roman,  încetăţenite,  cică,  şi  pe
      socială, de crime, de furturi etc, dar nu am citit niciunde un articol din care   meleagurile lui Decebal.
      să se spună şi cauzele acestor triste situaţii, pe care le vedem şi le trăim cu   Nu-I  cunosc personal  pe  dl  Voiculescu  şi  nu  sunt înregimentat în
      toţii. Nimeni şi nimic nu poate schimba aceste situaţii, dacă nu se înlătură   nici un partid. Fiind vorba, însă, de o chestiune cardinală, doresc să fac
      cauza. Cu îngăduinţa Dvs şi cu rugămintea de a fi iertat în cazul unor păreri   unele remarci:
      contrare, doresc a-mi face cunoscut punctul meu de vedere, asupra acestor   1.  Orice  cuceritor  de-teritorii  străine  îşi  consolidează  dominaţia
      cauze, generatoare de groaza care creşte de la o zi la alta. Cauzele sunt   construind  forturi,  castre,  cetăţi  etc.,  în  care  să  se  refugieze  de  furia
      mai multe şi doresc a le enumera pe rând.           supuşilor, precum şi poduri şi drumuri pe unde să care bogăţiile jefuite.
         1. Lipsa de credinţă, care mai devreme sau mai târziu este sancţionată.   Toate acestea şi altele se construiesc cu sudoarea băştinaşilor, sub biciul
      Dumnezeu a făcut omul după chipul Său, din ţărâna pământului, şi i-a suflat   nemilos al ocupantului. Mă îndoiesc că în termele romane din Dacia se
      Duh de viaţă, -  şi a devenit fiinţă vie. Deci energia din om, este Duhul lui
      Dumnezeu. Suntem creatura lui, şi ne doreşte să-i slujim Lui, să trăim după  >   scăldau  dacii;  e  greu  de  crezut  că  ei  ar  fi  vizionat  spectacole  în
      poruncile Lui. Dumnezeu nu se lasă batjocorit, pe copiii răi şi neascultători   amfiteatrele romane sau ar fi coborât din hăurile munţilor, cu  tăbliţa în
      îi pedepseşte şi în final îi dă morţii.  Dumnezeu a lăsat omul liber, dar l-a   mână,  să înveţe  latina.  De  la cine?  De  la soldaţi analfabeţi  aduşi  din
      avertizat  că  în  faţa  lui,  are  două  drumuri:  drumul  binelui  care  este   Siria, Palestina, Scoţia, care nu ştiau limba ocupantului.
      binecuvântat de Dumnezeu şi duce la împărăţia Cerurilor şi drumul răului,   2. Dl Ciobanu a omis să se refere şi la alte bravuri ale „bădiţei” Traian
      care are stăpân pe Satana, care este blestemat şi duce la chinuri veşnice.   în Dacia: masacrarea populaţiei civile şi jefuirea bogăţiilor poporului dac.
      Drum de mijloc nu există. Fiecare om îşi alege unul din aceste drumuri şi îşi   Azi, pentru asemenea fapte, imperatorul idolatrizat de unii, ar sta în boxă
      alege stăpânul: pe Dumnezeu sau pe Satana. Nu se poate sluji la amândoi,   la Tribunalul de la Haga.
      şi plata o primeşte de la stăpânul ales. Omul ştiind că este liber, preferă   3.  La „Zilele Traian" (Deva,  18 sept.  a.c.),  un invitat al d-lui primar
      mai mult întunericul decât lumina, că la întuneric face ce vrea, preocuparea   devean, poftit din Austria să ne înveţe istorie, afirma în centrul Devei că
      lui fiind strict pentru pântece,  de ai asigura tot ce pofteşte,  care în final,   nu Traian, ci Decebal,ar fi fost călăul dacilor, idioţenia scoasă de impos­
      urmează a fi hrană viermilor. Pentru Duhul lui Dumnezeu,'care locuieşte în   tor prin orificiul  de sub  nas  a fost taxată cu  proteste  de  public,  dar dl
      om şi care-i pune robotul în mişcare, pentru aceasta nu face nimic, deşi,   Ciobanu a tăcut chitic. După câteva zile, strecheatul a fost scos cu şuturi
      acest Duh, venind de la Dumnezeu, este nemuritor şi trăieşte veşnic, într-un   dintr-o instituţie culturală a oraşului şi dormea pe o bancă publică...
      alt trup, ce nu putrezeşte.   (va urma)                                   (va urma)
      ;  C A l A U Z A -S Ă P T Ă M A N A L IN D E P E N D E N T A P IA T  lN  SLU JB A  T U T U B O R O A M gNiM XB^
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11