Page 10 - Calauza_2003_668

( TP(B(goU (§) Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor

dintr-o pungă groasă de hârtie şi aştepta să fie pus pe cântar. Sarea'se
punea în funcţie de apa din borcan sau din butoi. Se lua o lingură şi se
învârtea apa până se topea drobul de sare, apoi, se gusta pentru a se
vedea dacă s-a pus îndeajuns sare. Şi pentru a da gust şi aromă
DAT/AT/ A /£l//L 4r£ murăturilor, în acele borcane, care începeau să semene a pictură, se
mai introduceau şi hrean, cimbru, pătrunjel, frunze de varză, de gutui, şi
Poate erau alte vremuri. Poate un rol juca şi nostalgia acelor începuturi câte altele. Toate aceste adaosuri făceau murăturile adevărate datini
de toamnă. Şi totuşi, aceste aduceri aminte poartă aerul realităţii, mai ale anotimpului de toamnă. Trebuie să mi se întâmple şi mie acest lucru.
ales că acea familie, cu o imaculată concepţie despre viaţă, m-a făcut de Adică, să fiu şi eu părtaş efectiv, cu tot ce ştiam în domeniul aşezării
multe ori, să mă înduioşez şi să mă gândesc şi la felul cum respir aerul. murăturilor, a castraveţilor, gogonelelor, gogoşarilor şi chiar a strugurilor.
Nervos, precipitat? Mereu pus pe harţă? Sau calm şi gata să-mi duc mai Da, am pus într-un borcan struguri la murat şi nerăbdarea a fost atât de
departe instinctul bun? Acea familie invadată de dorinţi frumoase, de sprijin mare, încât pe furiş, am dezlegat borcanul să mă conving cât sunt de
şi afecţiune, mi-a sugrumat de multe ori, emoţia, l-am privit la un început buni. Şi aşa, din zi in zi, am golit borcanul, nemailăsând celorlalţi membri
de toamnă, atunci când pieţele sunt doldora de cartofi, de ceapă şi varză ai familiei, nici măcar o boabă. Noroc că pieţele toamnei, mai păstrau pe
şi mai ales de gogoşari şi tot soiul de zarzavaturi. Era vremea, când se tarabe boabele visului viu. Am cumpărat mai multe kilograme şi am pus
punea l£. cale de o zacuscă şi mai ales de aşezarea murăturilor. Bărbatul, de data asta două borcane de murături de struguri. Am mai aşezat pe un
dar şi femeia, deţineau o adevărată artă în pusul murăturilor. Ştiau foarte perete de cămară din lemn, câţiva ciorchini cu boabe strălucitoare, care
bine cum să pună castraveţi în oţet, dar şi cum se pot mura în saramură. chiar dacă-mi fac cu ochiul, rezist şi-mi înving lăcomia. Până când?
Borcanele, sau putinile, erau spălate şi aerisite. Drobul de sare era scos ________________________________________________ Miron ŢIC
MARILE EVENIMENTE CE AU SCHIMBAT ISTORIA ROMÂNIEI
S'AU PETRECUT LA ÎNCEPUT SAU SFÂRŞIT DE AN! Din viată
- urmare din nr. 667 - t
Ideea unirii populaţiei din spaţiul românesc a continuat şi în vremea ce a urmat marelui V anitas vanitatum ...
Mihai. Gabriel Bethlem (1613-1629) este adeptul planului DACIC, adică al refacerii DACIEI
antice, ceea ce ar fi însemnat, o armată de peste 130.000 de oşteni. O forţă de temut în acea la-mă, Doamne, chiar acum
epocă. El nu a gravitat spre eliberarea Ungariei, ci spre un stat al românilor. Succesorii lui Gh. Fiindcă toate-s numai fum:
Rakoczi şi Gh. Rakoczy II, erau adepţii unui stat confederat format din Ardeal, Ţara Românească Şi femei, şi bani, şi ruşi
şi Moldova, în care, ei să joace rolul de domni iar Matei Basarab pe cel de voievod (conducător America şi-al ei Bush!
militar). Din cauza unor neînţelegeri cu V. Lupu, planul a eşuat. Principii Transilvaniei nu sunt
interesaţi de soarta Regatului Apostolic.
în epoca modernă se întăreşte procesul de formare al statelor naţionale. în acest context Unei ip o c rite
se formează naţiunile. Poporul român, mai ales după şi în timpul revoluţiei de la 1848 îşi intensifică - îl iubesc. Nu pot să spun
lupta de eliberare naţională şi de unitate naţională. In acest context, un roţimportant l-au jucat Cât de mult îl îndrăgesc!
Nicolae Bălcescu şi Avram lancu, Alexandru I. Cuza şi M. Kogălniceanu. în 1848, jude primar
la Hunedoara era Dimitrie Moldovan, care aplica hotărârile adoptate la „Adunarea de la Blaj", Zise ea, şi e destul
inclusiv unitatea naţională. Comitatul Hunedoara a fost un nucleu al revoluţiei române. Aici ca Fiindcă toate-aceste vorbe
şi în munţi capătă contur ideea unităţii. Preoţii români (ortodocşi şi greco-catolici) sunt adevărate Sunt postum!
torţe ale luminării. Ei au anunţat la Ghelari, Hunedoara, Deva, Dobra, Haţeg şi în alte părţi, că
prin voinţ= naţională la 5 ianuarie şi 24 ianuarie 1859 a fost ales domn Al. I. Cuza. în bisericile
Care pe care
româneşti din Comitatul Hunedoarei se răspândeşte cu iuţeală această veste. Popa Pisa din
Dobra l-a trimis pe fiul său la Cuza să-l slujească, iar atunci când domnul românilor, în februarie - Mă scuzaţi, părinte, zic
1866 pleca spre exil, în faţa hotelului Baner din Deva unde a înnoptat cu familia sa, l-a întâmpinat M-a îm pins păcatul...
o mare de români în frunte cu protopopul Dobrei, dovedind ataşamentul românilor faţă de - Fiule, ce-o fi, te iert!
domnul Unirii de la care se împlinesc 144 de ani. Această idee este sfântă neamului românesc - Poate eu! Salut! Sunt dracu'!
şi ea va fi respectată cu credinţă dincolo de procesul de giobalizare la care asistăm astăzi. Isabela SUSANYI
prof. Ovidiu POPESCU
DIALOG CU DL SORIN MUNTEAN - DIRECTOR EXECUTIV LA ASOCIAŢIA NON-
PROFIT „IANCU DE HUNEDOARA ” DIN HUNEDOARA
- urmare din nr. 667 - promovează şi dezvoltă împreună cu organizaţiile locale partenere cen­
- Persoane care desfăşoară activităţi de liberă iniţiativă, care: • doresc tre de prestări servicii, care oferă măsuri active pe piaţa muncii pentru
să iniţieze o activitate pe cont propriu,* desfăşoară o astfel de activitate grupul ţintă. în acest context, sindicatele, ca iniţiatoare ale acestor măsuri,
dar vor să se reorienteze. joacă un rol esenţial. Ele au încheiat cu patronatul convenţii cu privire la
- Persoane care doresc diverse informaţii în domeniul muncii în măsurile active şi doresc să le transpună în realitate prin acest proiect.
sprijinul activităţii lor profesionale. M odernizarea sindicatelor, în calitatea lor de cea mai im portantă
- Tineri care nu au încă o meserie căutată pe piaţa forţei de muncă componentă a societăţii civile, capătă astfel o semnificaţie mare, fiindcă
- studenţi, elevi de liceu, şcoli postliceale, profesionale, ucenici. joacă un rol important în reforma pieţei muncii.
- Persoane juridice: agenţi economici, instituţii locale, Unităţi de - Care sunt partenerii locali în acest proiect?
învăţământ mediu şi superior, O.N.G.-uri. -A sociaţia „lancu de Hunedoara”, prin centrele de mediere a muncii
- Ce se rvicii oferiţi? şi de consultanţă în afaceri, colaborează cu Prim ăria municipiului
- în cadrul centrului se oferă următoarele servicii: • Identificarea Hunedoara. Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Clubul
locurilor de muncă vacante şi a condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru Oamenilor de Afaceri, Inspectoratul Şcolar Teritorial, Facultatea de
ocuparea acestora • Preselecţia/selecţia candidaţilor, la cererea agenţilor Inginerie Hunedoara, Inspectoratul Teritorial de Muncă, Camera de
econom ici • Inform area clienţilor asupra posibilităţilor de form are Comerţ şi industrie, Sindicatul Liber „Siderurgistul”, Consiliul Regional
profesională • îndrum area clie n ţilo r către serviciul de consiliere al întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii Deva, alte organizaţii de afaceri
profesională sau asistenţă psihologică • Consiliere privind tehnicile de (Centrul de Afaceri Hermes Orăştie, organisme guvernamentale şi
prezentare la locurile de muncă vacante • Selecţii în vederea participării neguvernamentale (Agenţia Naţională de dezvoltare Regională V,
la cursuri de formare profesională • Evaluarea psihologică şi asistenţa Asociaţia disponibilizaţilor, G ruppo Soges, Agenţia Naţională de
psihologică pentru persoane aflate în situaţii speciale • Consultanţă cu
Dezvoltare şi reconstrucţie a Zonelor miniere).
privire la modalitatea de demarare a unei afaceri • Informaţii cu privire la - Care su n t obiectivele p ro iectului?
întocmirea docum entaţiei de autorizare • întocm irea şi depunerea - Obiectivele proiectului sunt: cultivarea spiritului de întreprinzător,
dosarelor la organele competente de avizare şi autorizare • Informaţii educaţia antreprenorială, stim ularea creativităţii şi a fle xib ilită ţii
despre sursele de creditare şi întocmirea dosarelor în vederea obţinerii întreprinzătorilor particulari, sprijinirea creării şi dezvoltării sectorului
de credite • întocmire de planuri de afaceri, studii de fezabilitate, studii şi
întreprinderilor mici şi mijlocii, creşterea gradului de ocupare a forţei de
cercetări de piaţă • Tehnoredactare, multiplicare, transmisie-recepţie muncă la nivel local, stim ularea atitudinii active prin prom ovarea
fax, e-mail • Consultanţă contracte comerciale • Informaţii legislative, principiului „ajută-te singur", echilibrarea raportului dintre cerere şi ofertă
colecţii de publicaţii de afaceri.
- De când se derulează program ul „P iaţa fo rţe i de m uncă şi pe piaţa forţei de muncă, oferirea de servicii şi consultanţă ofertanţilor
de forţă de muncă şi angajaţilor, acordarea de facilităţi şomerilor,
m odernizarea sin d ica te lo r” în m un icipiul Hunedoara?
- Programul „Piaţa forţei de muncă şi modernizarea sindicatelor” asigurarea pregătirii lor în vederea revenirii pe piaţa forţei de muncă,
cuprinde două domenii fundamentale în cadrul procesului de reformă înlăturarea tendinţei de a obţine o angajare „la negru” şi motivarea
şomerilor pentru ocuparea unui loc de muncă.
din România. în urma restructurării din industrie, şomajul din cele 5 oraşe
ale proiectului (Hunedoara, Câmpia Turzii, Roman, Târgovişte şi laşi) Serviciile de mediere, informare şi consiliere profesională pe piaţa
are o rată foarte mare. prin măsuri de consiliere şi recalificare, şomerii muncii sunt acreditate de AJOFM, conform HG nr. 277/2002, începând
trebuie capacităţi să se reintegreze pe piaţa m uncii. Program ul cu luna septembrie 2002. prof. loan VLAD
<Pâ l a u z a „-„ş A p t A m A n a l i n d e p e n d e n t a f l a t I n s l u j b a t u t u r o r o a m e n i l o r j