Page 7 - Calauza_2003_668

C Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor îP ă ig g o W ')

CASA GROZA. MĂRTURII Şl DOCUMENTE INEDITE
UN BOURBON IN RETEZAT IN ANII ’30
- urmare din nr. 667 - Mai exista o figură legendară a Retezatului: Maria Magdalena,
Tatăl meu, un bun cunoscător al vrem urilor şi în special al femeia de fier, cioban şi gospodar de o rezistenţă proverbială.
caracterului şi ambiţiilor regelui Carol, a respins categoric propunerea Dimineaţa, când era scularea şi punerea în mişcare a turiştilor,
vânătorilor, pădurarilor, am văzut-o la o masă continuând cheful
acestuia de a face un guvern de centru-stânga. Cum N. Lupu era un
început seara. Bea uneori, spirt denaturat, fără să se sinchisească.
plăcut partener de discuţii şi glume, a plasat o reţetă de ceai pe care
Revenind la Alfonso de Bourbon, mi-l amintesc purtând o barbă
noi am păstrat-o mulţi ani în familie, reţetă rămasă scrisă, începând cu
scurtă, într-o ţinută impecabilă de vânător, seara în amurg, la o discuţie
cuvintele puţin măgulitoare, caracteristice vederii de atunci asupra
cu tatăl meu, cu brigadierul prieten de la Biscaria şi posesor al
chinezilor: „Chinezii sunt cel mai murdar popor din lume...” Ceaiul se
terenurilor de vânătoare. Se discutau lucruri serioase dar se făceau şi
pregătea printr-o fierbere şi încălzire prealabilă, pentru curăţire şi glume. Un participant activ al acestor întâlniri era şi unchiul meu Vic­
dezinfecţie. tor Groza. De fapt era singurul cunoscător al limbii spaniole (vorbea
Acest grup al iubitorilor de munte aveau întâlniri cu personalităţi vreo zece limbi), şi era traducător ocazional, pentru că germana
locale, printre care şi inimosul animator al turism ului hunedorean, Bourbonului nu era perfectă. Oricum, pentru Alfonso Bourbon a fost o
preşedinte al Oficiului de turism Nicolae Dinu. Deşi adversari politici, surpriză să găsească în refugiul carpatin un vorbitor al limbii spaniole.
natura şi ambianţa i-au apropiat. (va urma) Liviu GROZA
CONSIDERAŢII ASUPRA ROMÂNIEI DE MÂINE
DIPLOMA DE EXCELENŢĂ ÎN AVIATICĂ
- urmare din nr. 667 -
PENTRU IONEL BECHERETE - VĂDENI
Consumerismul materialist uneşte Europa. Se inoculează axioma
că spiritul despărţea până mai ieri oamenii prin diversele forme ale
Scriitorul Ionel Becherete Vădeni,
multiculturalismului, ce se împlineau prin neamuri, iar acum materia
colaborator al nostru, cunoscut şi ca un
consum abilă este lipiciul noilor europeni. Homo europeus profund
bătăios veteran pe tărâmul aviaţiei, autor despiritualizat şi destructurat ca fiinţă a învins. Mulţi doresc să vadă
al unor cărţi de referinţă despre istoria România dezintegrată în acest mixer uniformizator, să devină o amintire
aviaticii româneşti, autorul unui serial care în paginile îngălbenite ale cărţilor de istorie.
a început în „Călăuza" şi va continua, a Mă cutremur la gândul că România ar putea să dispară într-o bună
JPLOMA zi, să devină o sumă de provincii şi regiuni în cadrul unei Europe
primit recent „Diploma de Excelenţă" a
'KELENŢĂ impersonale.
A s o c ia ţie i In s tru c to rilo r şi P ilo ţilo r
Consider că cine mai are astăzi cultură şi un simţământ firesc naţional
| dcw A h. « f h p o w r * « .k< Planorişti din România. Pe frumoasa este dator să lupte până la capăt ca România strămoşilor şi bunicilor
•ieeyr
„La mulţi ani" diplomă scrie „pentru merite deosebite în noştri să nu piară niciodată.
p ro p ă şire a şi d e zv o lta re a „A rip ilo r Dacă Europa unită înseam nă dispariţia României ca ţară şi a
k S«2 ^ Plc«MMir românilor ca neam, trebuie ca cei care conştientizăm acest pericol, care
I r w » NKt<Mr t.' ‘M Româneşti".
nu este apropiat, dar se anunţă iminent în această standardizare, să ne
Felicitări pentru izbânzile Nobilei
ridicăm împotrivă, aşa cum au făcut la timpul lor Tudor şi Avram lancu,
Cauze! Valeriu BÂRGĂU
atunci când s-a dorit neantizarea noastră în imperii iluzorii.
„De dincolo de mormânt" ne privesc strămoşii ce ne-au moştenit o
ANTICARIATUL FLOAREA SO A R ELU I" ţară şi un neam, pentru ca să ne păstrăm şi să ne refacem unitatea
intr-o fiinţă cu Dumnezeu.
VĂ OFERĂ 15 CĂRŢI BU N E Acesta trebuie să fie crezul nostru, a celor ce credem dincolo de
luminile sclipitoare cu irizări luciferice ale Europei unite. Să credem
Datorită scumpirii cu aproape o mie la sută a preţului cărţilor atât de
într-o Românie euharistică în care toţi ne înfruptăm ca şi creştini din
„necesare formării copiilor noştri, satisfacerii plăcerii de cunoaştere,
trupul de Cuvânt al lui lisus Hristos.
informare, lectură a noastră a celor maturi, ne-am gândit să punem la
Numai spiritul oferă identitate omului, iar o cultură naţională îi
dispoziţia cititorilor o serie de cărţi la preţuri modeste, preţuri care de
deschide porţile spre universalitate. Nimic nu este ex nihil. Totul se
multe ori nu acoperă decât taxele poştale pe care le suportăm atunci creează în faţetele de cristal ale neamurilor într-o armonie ce caută
când expediem un pachet celor care ne solicită acest lucru. Deci, unitatea în nostalgia perpetuă a Paradisului pierdut.
anticariatul funcţionează pe principiul: cititorii lecturează aceste liste de România de mâine nu poate fi plămădită decât de spirit aşa cum au
cărţi pe care le avem în portofoliu, şi fie decupează lista şi bifează cărţile visat-o în idei înaintaşii. Exacerbarea materiei duce la pieire în orice
oe care doreşte să i le trimitem, expediind-o pe adresa: Deva, str. Horea, construcţie ce se doreşte dualistă. De aceea, Europa unită ridicată pe
tir. 30, fie ne trimite o listă a celor dorite. Plata se face cu ramburs (la iluzia materialismului şi a necesităţii consumiste nu poate să dureze.
Numai o Europă a culturilor, a identităţilor conturate pe ideea creştină,
nrm irea coletului) preţurile fiind cele anunţate în ziar. Deci omul poate
nu va face combustie la prima criză impusă din exterior. O Românie
sa-şi dozeze dinainte ceea ce doreşte şi câţi bani are. Vă dorim lectură
identitară ca verigă într-o Europă a naţiilor şi spiritului va fi o siguranţă
plăcută!
pentru un continent unit ce nu se doreşte o corabie rătăcită pe zbuciumata
1. Vânătorii din G olful M elville, ediţie 1963, Peter Freuchen, preţ mare internaţională. drd. lonuţ ŢENE, şef serviciu relaţii
15.000 lei; comunitare şi mass-media, primăria Cluj-Napoca
2. Eroica, ediţie 1958, Laurenţiu Fulga, preţ 20.000 lei;
3. L.N. Tolstoi, ediţia 1953, N.C. Gudzi, preţ 8.000 lei; VÂNDUTĂ, TRĂDATĂ MEREU DE FRATELE TĂU
4. Povestiri, ediţie 1956, Liuben Karavelov, preţ 10.000 lei;
5. M em oriile unui bărbier, ediţie 1960, Giovanni Germanetto, preţ - urmare din nr. 667 -
8.000 lei; ' 24 februarie 1918. Inculeţ (după o întrevedere la laşi cu prim-ministrul
6. Opere, ediţie 1959, N. Filimon, preţ 12.000 lei; Averescu): Averescu, „de teamă să nu piardă D obrogea,... ne sfătuise
7. în t-2 Marea Albă şi Marea Neagră, ediţie 1964, Radu Boureanu, să rămânem mai departe Republică Independentă”.
preţ 7.000 lei; 23 februarie 1918. Ministrul austrp-ungar de externe, Czernin,
8. P ârjolul, ediţie 1963, Oscar W alter Cisek, preţ 15.000 lei; declara într-o convorbire cu Marghiloman: „Trebuie ca România să ia
9. M inunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, ediţie 1956, Basarabia. Protestul Ucrainei nu e o piedică; ea n-are drept să spună
Alphonse Daudet, preţ 5.000 lei; nim ic". Mai apoi, M arghilom an, când deţinea de acum funcţia lui
10. A ve n tu rile lu i Tom Sawyer, ediţie 1957, Mark Twain, preţ Averescu, a încercat să condiţioneze pacea cu concesii „asupra graniţei
5.000 lei. de munte” (cei 5600 km/p), cu „promisiuni că se va ridica administraţia
11. Excelenţa sa Eugene Rougon, ediţie 1956, Emile Zola, preţ militară” şi cu înlăturarea oricăror „piedici pentru Basarabia”. Zadarnice
10.000 lei; eforturi.
12. F lo ri p e n tru M ihaela, ediţie 1964, Alexandru Mitru, preţ 1 martie 1918. C. Argetoianu, reprezentantul României la tratativele
5.000 lei; de pace cu Puterile Centrale de la Buftea, cere lui Averescu ca „delegaţii
13. Jean Barois, ediţie 1965, legată, Roger Martin du Gard, preţ basarabeni să nu plece la Bucureşti", arătând că prezenţa lor acolo ar
20.000 lei; putea fi „dăunătoare cauzei”.
14. Pădurea Nebună, ediţie 1966, Zaharia Stancu, preţ 10.000 lei; Se vede că Argetoianu mirosise câte ceva de acum. Simţise că
15. Vizita tovarăşului Nicolae C eauşescu în Etiopia, Zim babue,
„nu-i de jucat cu nemţii". Deci, mai bine România fără Dobrogea, dar cu.
M ozam bic, Zam bia şi Som alia, ediţie 1984, preţ 30.000 lei.
Basarabia în întregime, decât dispariţia României de pe harta lumii.
(va urma) Din „ Săptămâna ” - Chişinău
C Ă LĂ U ZA - S Ă P T Ă M Â N A L IN D E P E N D E N T A FLA T ÎN S LU JB A T U T U R O R O A M E N IL Q R