Page 6 - Calauza_2003_671
P. 6

.
        /■.ySH'.-Jir.Jf liftasr  ■'.......—  -  !"■'  «,  u -l..ii.J»au/lHIJW ^W »rr?B!W II»^3W W PW W ^^BM IM ipipM W iW W |IPrW *W W W I^>W W W eH»W K
        Cm m ° ®   sapt^na'.IndependgnţaliatInsju]baţjjroroamenilorJ^ S ÎM X lo m jM X W & g S lJ
         „FEŢELE TRECUTULUI” ANUNŢĂ UN PROZATOR CIUDAT LA ORĂŞT1E
                     Primarul Blaga nu ştie ce se întâmplă în oraşul pe care îl conduce!
                   Lupta dintre o publicaţie locală şi primar, nu aduce nimic bun Orăştiei!
           Vineri,  la Clubul C.A.R.-ului Pensionarilor din Orăştie a avut loc un   perceperea  realului  şi  desigur  pentru  proiecţia  acestuia  în  proză  sau
        eveniment  deosebit.  în faţa  unei  săli arhipline  (oamenii  n-au  mai  avut   poezie. Om de o rară fineţe sufletească Viorel Şerban, onorează cu cărţile
        loc  pe  scaune  şi  au  participat  în  picioare),  a  avut  loc  prezentarea  şi   sale un timp al Orăştiei şi nu numai. Proza sa scurtă înviorează peisajul
        lansarea  volumului  de  proză  scurtă  a  scriitorului  V iorel   destul de anost al prozei scurte din timpul nostru când prozatorii
        Şerban, volum apărut la editura „Călăuza” . Viorel Şerban şe   fug spre bineîncăpătorul roman.
                                                       Viorel Şerban
        află  la cel de-al  doilea volum,  după  cel  dintâi  de  poezie „în   Scriitorul a fost înconjurat cu  atâta prietenie şi camarade­
        umbra  cuvintelor"  apărut  în  colecţia  „D ebut”  a  editurii   Felele trecutului  rie, încât poate fi un model pentru fiecare scriitor contemporan.
        „Călăuza” în anul 2001.  Dacă  la  prima  lansare petrecută  la   Despre virtuţile cărţii vor scrie specialiştii, nouă ne-a revenit doar
        Casa de Cultură, Viorel Şerban a promis cititorilor săi ca va   rolul de observatori umili ai unui eveniment deosebit la Orăşfier
        tipări şi o carte de proză, trebuie să  menţionăm că scriitorul   eveniment la care primarul Blaga nu a participat.  Se pare că o
        s-a ţinut de cuvânt. Şi cititorii săi s-au ţinut de cuvânt: lansarea   „râcă" veche între o publicaţie locală şi primul om al Orăştiei, a
        a  fost cu  adevărat un  eveniment atât prin  numărul mare de   dus  la  neinformarea  acestuia.  Nu-i  bai!  Viorel  Şerban  poate
        participanţi cât şi prin ineditul manifestării. După prezentarea   figura între primii intelectuali din zonă odată cu apariţia celei de
        făcută de prof. Ion Podosu la Cluj-Napoca (autorul prefaţei),   a doua cărţi „Feţele trecutului".
        cartea  şi  autorul  au  fost  prezentaţi  de  V a le rlu   Bârgău,   Partea a doua a manifestării a fost o surpriză: solista Lidia
        directorul editurii „Călăuza” , de prof.  P etrişor Ciorobea, din   Ciopan  acompaniată  la  vioară  de  Aurel  Ciopan  şi  la  orgă  de
        partea Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional,   Marcel  Pista  a  încântat  sufletul  celor  prezenţi  cu  o  seară  de
        prozatorul D um itru Hurubă, alţi oameni de cultură din oraşul Paliei. în   romanţe care au stârnit şi predispus la visare o droaie de suflete. Nu ştiu
        cuvântul  său,  prozatorul  Viorel  Şerban  a  fost  deosebit  de  modest.   ce fac aceşti oameni, dar de cântat cântă excelent,  au  putere, voci, ta­
        Scriitorul,  trăitor în prezent la Geoagiu,  unde şi lucrează ca maseor în   lent.  E  bine  să-i  urmărim  şi  să-i tragem  lângă  sufletul  nostru.  Căutaţi-i
        Staţiune,  este  cu  adevărat  un  fenomen  rar întâlnit în  literaturile  lumii;   aşa cum trebuie să căutaţi  şi cărţile  lui  Viorel  Şerban.  Numai  aşa vom
        fiind orb,  omul  percepe  realitatea înconjurătoare numai cu ochii minţii,   simţi că am trăit lângă oameni valoroşi. Prietenii valoroşi pun în evidenţă
        perceperea având nevoie de un efort de-a dreptul supraomenesc. Pentru  valoarea noastră!      CRONICAR
                  R O N D EL  X X X III                          CRED CĂ FĂRĂ ALIANŢE MILITARE

           Se mută lumea iar la ţară   ţşj |asg blocul cu trufism           SE POATE TRĂI!?
           S-a săturat de urbanism   Cu-atâtea zgomote pe scară
                                                                             -  urmare din pag.  1 -
           Şi de viaţa sedentară     ş j pleacă înapoi la ţară  România Mare s-a constituit după primul război mondial, în toamna
           Trăită în colectivism.    Scăpând astfel de urbanism.
                                                            anului  1918  (im ediat  după  în ce tare a   o stilită ţilo r).  M arile  puteri
                       Din „jenă” pur pecuniară             învingătoare (Antanta), alături de care am luptat şi noi românii, ne-au
                       -  O boală grea-n capitalism -
                                                            tratat ca pe „nimeni în drum ” . Prada a fost împărţită între ei (e vorba de
                       Tânjind după socialism               stabilirea „reparaţiilor de război”) -  noi am ieşit în toate cazurile prost.
                       Ca să n-ajungă de ocară,
                                                               Teritoriile anexate României după term inarea ostilităţilor primului
                                                            război mondial, se cunoaşte cum au fost obţinute practic.
                       Se mută lumea iar la ţară!
                                                               A  fost  o  co n junctură  in te rn a ţio n a lă   cu  ca ra cte r  naţionalist-
                                            loan PRODAN     revoluţionar pretutîhdeni în lume care a stimulat lupta popoarelor mici
                                                            în special pentru eliberare naţională şi socială şi mai ales din imperiul
           IN DISCUŢIE -  PENSIILE OAMENILOR                austro-ungar  şi  rusesc  destrăm ate  de  război  şi  revoluţie  bolşevică.
                                                            Ele au  fost doar  recunoscute  oficial,  după  doi ani,  prin tratatul  d e 'ia '
                AŞA O FI!? ^ URAT-MURDAR!                   Versailles  şi  Trianon.  Nu  numai  noi  românii  am  profitat  de  această
                                                            conjunctură  favorabilă  ci  şi  Cehoslovacia,  Serbia  etc.  etc.  Reversul
                                                            anexiunilor  s-a  văzut  în  1940  (în  perioada  celui  de-al  doilea  război
                         -  urmare din pag.  1 -            mondial) când s-a cerut şi s-au luat pe cale diplomatică, teritorii anexate
           •  o  pensie  de  asigurări  sociale  de  1.019.453  lei  •  o  pensie   în  1918.
        suplimentară de 237.317 lei  • contribuţii asigurări de sănătate: 87.975   Ce  avantaje am  avut după alianţele  militare  pe  care  le-am făcut
        lei • Total drepturi stabilite prin decizie:  1.168.795 lei. Drepturile au fost   până acum?
        stabilite (modificate) începând cu data de 01.12.1999.  a) Alături de armată -  în Primul Război Mondial: înfrângeri pe toate
           Drept  urmare,  începând  să  primesc  pensia  conform  înscrisurilor
                                                            fronturile în principalele bătălii: Dobrogea-Turtucaia, septembrie 1916;
        de  pe  cupon,  unde  1.168.795  lei  era  suma  pe  care  o  încasam,  iar
                                                            M erişo r-P e tro şa n i-T g .-Jiu ,  oct.  1916,  bătălia  pentru  B ucureşti,
        87.975 lei, era suma încasată şi livrată la C.N.A.S. -  contribuţia mea la   noiembrie 1916, cu pierderea Munteniei, Dobrogei, Olteniei şi o parte
        sănătate  şi  nu  mi  s-a  părut  a  fi  vorba  despre  un  calcul  aritmetic ab­
                                                            din  Moldova.  în  decembrie  1916,  grupul de armate  române „Cem a”,
        stract, până la primirea pensiei în luna ianuarie 2003, când am descoperit
                                                            pe Olt capitulează în faţa inamicului. în decembrie 1916 administraţia
        că nu mi s-a mai reţinut contribuţia pentru sănătate şi nici nu mi-a crescut
                                                            m ilitară  germ ană,  se  instalează  la  B ucureşti  şi  începe  je fuirea
        pensia cu suma care era reţinută şi livrată la C.N.A.S. Era vorba despre
                                                            sistematică şi rechiziţiile de la populaţia civilă şi de la stat. Restabilirea
        150.000  lei, sumă fabuloasă pentru mine, a cărei dispariţie nu mă poate
                                                            frontului în Carpaţi, octombrie-decem brie 1916 prin bătălia de la Oituz
        lăsa indiferent,  aşa că am început să mă informez.  După câteva zile,
                                                            şi Casin prin oprirea ofensivei inamice s-a făcut cu mari sacrificii umane.
        aflu de la un înalt funcţionar al Casei Naţionale de Pensii că era vorba
        despre o hotărâre de guvern care... iar pensionarii trebuie să ştie că nu   Apoi în iulie-septembrie 1917, prin lupte crâncene şi pierderi colosale
        pot revendica sumele cu titlul de contribuţie la C.N.A.S. pentru că nu le   în sectorul Mărăşeşti- Focşani şi Cireşoaia este oprită o altă ofensivă
        plăteau  din  pensie,  ci  contribuţii,  propuneri  din  bugetul  de  asigurări   inamică.
        sociale de stat, şi cum nu am lipsit de la orele de predare a matematicii   Datorită pierderilor suferite de armata română (morţi şi răniţi) fără
        abstracte,  m-am  prezentat fuga-fuguţa,  la  Casa  de  pensii judeţeană,   nici un ajutor din partea aliaţilor (care şi ei se descurcau greu) şi asta
        înarmat cu Decizia de pensionar, unde există un calcul al pensiei mele,   numai într-un an de război  1916-1917, cu puterile centrale, a mizeriei
        cât  se  poate  de  logic  şi  pe  care  mă  văd  nevoit  să-l  supun  judecăţii   şi sărăciei la care a fost supusă populaţia din peste jum ătate de ţară,
        semenilor mei, pentru că cei doi directori ai numitei instituţii, plătită din   ocupată  de  inamic,  a  im posibilităţii  de  a  mai  continua  războiul,  a  -
        cheta publică, ordonată în bugetul asigurărilor sociale, mi-au dovedit şi   determ inat pe regele  Ferdinand, Consiliul de Coroană şi noul guvern
        ei că habar n-au de existenţa matematicii logice.   Averescu  -   m artie-aprilie  1918,  să  accepte  ultim atum ul  puterilor
           Aşadar vreau banii înapoi şi pedepsirea hoţilor! Şi pentru că nişte   centrale (inamicului). Astfel este semnat tratatul de pace de la Bucureşti-
        neisprăviţi  şi  pe  deasupra  şi  profitori  de  ocazie,  şi-au  perm is  să   Buftea,  prin  care  se  pierdea  Dobrogea  până  la  Dunăre  în  favoarea
        deformeze  relaţia  salariat-pensionar,  spunând  că  pensionarii  sunt
                                                            Bulgariei. Asta ca revers pe cele două judeţe anexate de România în
        întreţinuţi de către salariaţi, profit de ocazie, spunându-le salariaţilor şi
                                                            1913 (Durostorul şi Caliagra) din conflictul războaielor Balcanice 1912-
        tuturor membrilor societăţii  că  eu,  pensionar,  ca  şi  ei  am  început  să   1913 în care ne-ani amestecat şi noi. Tratatul de pace de la Bucureşti
        depun cu 40 de ani în urmă, contribuţia la bugetul de asigurări sociale,
                                                            (aprilie/mai  1917), avea un caracter înrobitor pentru ţara  noastră ca:
        lună de lună şi în  felul acesta,  după 40 de  ani  i-au înapoi,  puţin câte
                                                            întreţinerea armatei de ocupaţie inamice.
        puţin din ce am depus şi s-ar putea ca după dispariţia mea, să rămână    (va urma)
        o mică avere de la mine.
        [  CĂLĂUZA N O ASTR Ă -  S Ă P TĂ M Â N A L INDEPENDENT A FLA T iN  S L U JB A  TU TU R O R  OAMENILOR
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11